×

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 295

Vineri, 19 Aprilie 2013 03:00

Planuri de renaturare a Luncii Dunării

Liberala Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, a fost prezentă, joi, la Galaţi, unde a participat la o dezbatere privind proiectul de renaturare a Luncii Dunării. La eveniment au fost prezenţi, printre alţii, prefectul Emanoil Cătălin Bocăneanu, deputaţii liberali Victor Paul Dobre şi George Scarlat, viceprimarul Florin Popa, primari ai comunelor gălăţene, printre care liberalul Daniel Ţuchel (edilul-şef al municipiului Tecuci), dar şi reprezentanţi ai Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Ministrul va implementa un proiect mai vechi, din anul 2006, care, însă, a fost uitat în sertarele birourilor autorităţilor centrale, privind renaturarea Luncii Dunării şi amenajarea bazinelor hidrografice din România, de la izvoare şi până la vărsare.
„Am fost împreună cu domnul preşedinte Dobre în judeţ, în punctele critice – Brăhăşeşti şi Tecuci – pentru a vedea la faţa locului nevoia de a promova lucrări pe termen scurt. Odată venită la minister, am constatat că, din păcate, promovarea investiţiilor a fost tot locală, în funcţie de interese locale, şi nu au fost promovate investiţii la nivel bazinal, la nivel strategic. Deşi noi am pornit, după inundaţiile din 2005 şi 2006, nişte studii ample pentru a regândi amenajarea bazinelor hidrografice şi Luncii Dunării, din păcate, acele studii nu au fost finalizate. Am văzut, de asemenea, că ne confruntăm, în continuare cu fenomene meteo extreme – secete şi inundaţii – şi dacă vom continua investiţii doar la nivel local, nu vom reuşi să asigurăm protecţia necesară pentru cetăţeni pentru bunurile acestora. Pe termen lung, avem obligaţia să amenajăm bazinele hridrografice într-o manieră unitară: de la izvoare şi până la vărsare. Până acum, s-au creat oarecare dezechilibre. Au fost făcute lucrări de regularizări, de decolmatări şi prea puţine lucrări de combatere a torenţilor, de împăduri, prea puţine lucrări de amenajarea unor baraje ori a unor acumulări nepermanente sau a unor poldere – acele «buzunare» laterale în care apa să poată să se înmagazineze în caz de debite mari”, a declarat ministrul Lucia Varga.
Liberala a precizat că, în perioada 2014-2020, se doreşte efectuarea unor „investiţii strategice, care, pe de o parte, să apere împotriva inundaţiilor cetăţenii, iar pe de altă parte, să asigure în caz de secetă apa necesară economiei şi populaţiei. (...) Actuala amenajare a Luncii Dunării nu asigură un grad ridicat de protecţie pentru cetăţeni. Renaturarea este utilă nu doar pentru apărarea împotriva inundaţiilor, dar ar ajuta economia şi turismul din zonă”.

Depolitizarea administraţiei publice locale, măsură solicitată intens de către societatea civilă, de-a lungul anilor, este îmbrăţişată de partidele politice şi intens dezbătută de acestea doar atunci când se află în opoziţie. Când pierd puterea şi nu se mai află la butoane, toate formaţiunile politice sunt brusc preocupate de profesionalism, performanţă, de competitivitate, de bunul mers al administraţiei publice şi al societăţilor din subordinea consiliilor locale. Dar, pe rând, fiecare formaţiune politică a avut grijă, în cei 23 de ani de „democraţie”, atunci când s-a aflat la putere, să sufoce administraţia locală cu lipitorii de afişe din campania electorală şi cu toţi cei care au cotizat din greu la puşculiţa de partid. Depolitizarea sună atât de bine din gura liderilor de partide! Păcat că PDL, PSD, PNL, PC (partide care au fost, pe rând, la guvernare) îşi amintesc de acest principiu abia după ce sunt nevoite să îşi retragă ghearele de pe butoane. În fapt, până la a cădea în dizgraţie, formaţiunile politice au avut grijă să îşi introducă membri de partid până şi pe posturile destinate omului de serviciu din instituţii. Nimic din ceea ce se întâmplă acum nu arată că vreun partid sau politician este de bună-credinţă când pledează pentru depolitizare sau că aceste practici vor înceta vreodată. Într-adevăr, este o temă foarte bună pentru opozanţi, dar, din păcate pentru actorii politici, subiectul depolitizării nu mai prinde la public. Oamenii au înţeles, şi nu de azi sau de ieri, pe ce criterii se fac angajări în administraţia publică locală, la fel cum au înţeles că, în 99% din cazuri, cei ce ocupă fotoliile de directori în instituţii sunt dotaţi cu carnete de partid. Este drept că există şi şefi de instituţii care astăzi au adeziune la PSD, în urmă cu ceva ani au avut la PDL, la PNL sau la PC, în funcţie de formaţiunile politice care s-au perindat la putere, în cei 23 de ani. Chiar dacă actorii se schimbă, practicile rămân, indiferent de ce formaţiuni politice ajung la butoane. Aleşii locali gălăţeni, de exemplu, au avut şansa, în ultima şedinţă a Consiliului Local, să o lase mai moale cu politizarea societăţilor din subordinea CL. Din păcate, în ciuda promisiunilor din campania electorală, membrii consiliilor de administraţie ale societăţilor au fost numiţi strict în funcţie de culoarea carnetului de partid. Că procedura în sine, în cazul anumitor persoane, ar fi fost ilegală, rămâne doar o vorbă în vânt. În final, nu este nimeni interesat să scoată la iveală mizeria de sub preş căci aceste practici au rădăcini adânci. Ordonanţa de Urgenţă 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice precizează că „este obligatorie efectuarea selecţiei candidaţilor de către un expert independent, persoană fizică sau juridică specializată în recrutarea resurselor umane, în cazul întreprinderilor publice. (...) Selecţia se realizează cu respectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal şi transparenţei şi cu luarea în considerare a specificului domeniului de activitate al întreprinderii publice”. Este drept, şi legea asta tot pentru a fi încălcată este făcută.
Peste 300 de funcţionari publici, angajaţi ai instituţiilor deconcentrate din judeţul Galaţi, au participat vineri la o amplă acţiune de plantare de puieţi (eveniment planificat în cadrul „Lunii plantării arborilor”), munca acestora concretizându-se în peste un hectar de pădure nouă. „Îmi doresc foarte mult ca astfel de lucruri să se generalizeze, vreau ca oamenii să conştientizeze importanţa pădurii, să conştientizeze că protejarea şi conservarea mediului trebuie să primeze în faţa intereselor economice. Personal, cred în puterea exemplului, cred în lucrul bun şi bine făcut şi vă asigur că vom derula periodic acţiuni similare. Þin în mod deosebit să mulţumesc tuturor celor care au participat alături de angajaţii Instituţiei Prefectului, celor care au sacrificat din timpul lor pentru a sprijini şi munca silvicultorilor, dar şi pentru a întări conştiinţa publică, prin exemplul personal. Este în esenţă un gest de solidaritate civică,” a spus prefectul Emanoil-Cătălin Bocăneanu. Evenimentul de vineri s-a derulat cu sprijinul Direcţiei Silvice Galaţi şi al Primăriei comunei Tuluceşti, pe raza căreia se află terenul proaspăt împădurit (în vecinătatea Grădinii Zoologice). Sâmbătă, 40 de angajaţi ai Selgros, cărora li s-au alăturat elevi din mai multe licee, au continuat plantarea în zona adiacentă. „Suprafaţa fondului forestier al judeţului Galaţi este de circa 37.000 hectare, reprezentând 8,2% din suprafaţa totală. În această primăvară, s-au făcut regenerări naturale (sub arboretul matur) pe o suprafaţă de 309 hectare şi regenerări artificiale (pe suprafeţe libere) pe 211 hectare, o atenţie deosebită acordându-se regenerărilor din zona dig-mal a râului Siret, unde s-au folosit puieţi din specii rezistente la regimul de inundaţii”, a precizat Petrica Paţilea, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Galaţi, care a precizat că, în total, în campania de împăduriri din această primăvară s-au plantat peste un milion de puieţi.
Ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica, a fost reconfirmat, sâmbătă, în funcţia de vicepreşedinte la nivel naţional al Partidului Social Democrat, în cea de-a doua zi a Congresului PSD, în care a fost aleasă structura de conducere a formaţiunii politice. Liderul social-democraţilor gălăţeni ocupă, alături de Nicolae Bănicioiu, Marian Vanghelie, Titus Corlăţean, Eugen Bejinariu, Constantin Niţă, Dan Şova şi Ion Călinoiu, statutul de vicepreşedinte al partidului la nivel naţional, alături de alţi opt vicepreşedinţi aleşi pe regiuni de dezvoltare. Cei 114 social-democraţi gălăţeni care au participat la Congresul PSD, desfăşurat în zilele de vineri şi sâmbătă la Bucureşti, au susţinut candidatura lui Victor Ponta pentru un nou mandat de preşedinte şi pe cea vicepremierului Liviu Dragnea pentru funcţia de preşedinte executiv.
Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură a afirmat că, în prezent, se află în dezbatere publică proiectul privind modificarea Codului Silvic, în proporţie de 50%, din cauză cadrului legislativ care s-a dovedit a fi „prea permisiv”. „Principala cauză a inundaţiilor din România sunt tăierile excesive, defrişările necontrolate, din cauza cărora s-au creat adevărate dezechilibre. De aceea avem inundaţii. Am decis să modificăm Codul Silvic, în primul rând, ca şi analiză a activităţii din primele luni. Am avut în fiecare săptămână la mapă reclamaţii, sesizări privind neregulile din silvicultură. Am constatat că unele dintre aceste reclamaţii se refereau la un cadru legislativ prea permisiv, altele au ţinut de o oarecare complicitate a instituţiilor ce trebuiau să controleze neregulile cu cei care furau lemne. Atunci, am făcut acest demers pentru modificarea Codului Silvic”, a precizat ministrul liberal. Potrivit Luciei Varga, în noul Cod Silvic sancţiunile prevăzute pentru furtul de lemne vor fi mult mai aspre. „De acum înainte, comercianţii nu vor mai avea ce căuta în pădure. (...) Avem în vedere măsuri drastice împotriva celor ce fură lemne, se va aplica Codul Penal. Pădurea este un bun al tuturor, cu o valoarea pentru viaţă şi calitatea vieţii extrem de importante. Vom responsabiliza administratorii şi lucrătorii din domeniul silvic, introducând autorizaţii de practică. În cazul în care vor fi constatate nereguli, autorizaţiile vor fi retrase, iar lucrătorii nu vor mai avea ce căuta în pădure timp de şase luni”, a precizat Lucia Varga. După dezbaterea privind renaturarea Luncii Dunării, care s-a desfăşurat la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, liberalii l-au avut invitat pe deputatul Petre Roman – membru al Comisiei de revizuire a Constituţiei – care a participat la o dezbatere privind modificarea Constituţiei.
Consilierul local tecucean Samir Oancă, fostul preşedinte al PP-DD Tecuci, a preluat conducerea Partidului Socialist Român (PSR) Galaţi. Lui Samir Oancă i s-au mai alăturat şi alţi foşti membri ai PP-DD, nemulţumiţi de liderii formaţiunii politice de la nivel local, dar şi naţional, pe care îi acuză că au trădat electoratul, după ce s-au aliat cu alte partide politice „în scopul unor interese personale”. „Am primit mai multe oferte, la scurt timp după ce domnii Eugen Chebac şi Nicolae Marin au dizolvat conducerea PP-DD Tecuci, în urma unor înţelegeri pe care le-au făcut cu liberalii la Tecuci. Cert este că decizia nu am luat-o doar din cauza politicii PP-DD de la nivel local. Şi la nivel naţional se întâmplă astfel de lucruri. Am ales Partidul Socialist şi mă voi ocupa să îl organizez aşa cum trebuie. Spre surprinderea mea, sunt foarte mulţi oameni care doresc să ni se alăture, nu doar de la PP-DD, ci şi din alte partide. Cred că este nevoie de un partid socialist modern, care să ducă o politică doar în sprijinul cetăţeanului”, ne-a declarat Samir Oancă. În ceea ce priveşte o eventuală colaborare în plan local a PSR, Samir Oancă a precizat că este exclus ca formaţiunea politică pe care o conduce să încheie vreun parteneriat cu un partid de dreapta: „Nu vom face înţelegeri cu vreo formaţiune politică de dreapta. Este exclus. Doar cu un partid de stânga suntem dispuşi să colaborăm”. Samir Oancă va fi desemnat şi vicepreşedinte al PSR la nivel naţional. Senatorul Nicolae Marin, secretarul executiv al PP-DD Galaţi, ne-a declarat că, la finele acestei săptămâni, Biroul Permanent Judeţean al PP-DD va face o analiză pentru a stabili ce membru de partid îi va lua locul lui Oancă în Consiliul Local Tecuci: „Am aflat şi eu acest lucru de foarte puţin timp. În week-end vom avea o şedinţă şi vom analiza pentru a vedea cine îl va înlocui. Vom pune în discuţie acest subiect. Trebuie să vedem lista, cine este următorul, cât de activ este...”.
Parlamentarul conservator Bogdan Liviu Ciucă, preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, îşi păstrează şi în actuala legislatură titlul de cel mai activ dintre deputaţii gălăţeni. În cele trei luni şi jumătate de mandat, conservatorul Bogdan Liviu Ciucă (deputat în Colegiul 8 din municipiul Galaţi) a iniţiat şi a sprijinit nu mai puţin de nouă propuneri legislative, situându-se pe prima poziţie în topul activităţii parlamentarilor gălăţeni, la diferenţă destul de mare faţă de următorul clasat. Poziţia a doua a clasamentului este ocupată, surprinzător, de tânărul deputat liberal George Scarlat (deputat în Colegiul 3 din judeţul Galaţi), care a iniţiat şi a sprijinit, conform paginii web a Camerei Deputaţilor, nu mai puţin de cinci propuneri legislative. Parlamentarul gălăţean se află la primul mandat de deputat şi este membru al Comisiei pentru Agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Liberalul George Scarlat este urmat, în clasament, de către social-democratul Florin Pâslaru (deputat în Colegiul 6 din municipiul Galaţi), care figurează pe pagina web a Camerei Deputaţilor cu două propuneri legislative. Deputatul PSD este secretar al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi membru al Comisiei permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO. Tot pe poziţia a treia, la egalitate cu Florin Pâslaru, se situează şi deputatul social-democrat Viorel Ştefan (deputat în Colegiul 4 din judeţul Galaţi), care a bifat tot două propuneri legislative. PSD-istul este vicepreşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Pe aceeaşi poziţie, se află şi PP-DD-istul Eugen Chebac (deputat în Colegiul 3 din judeţul Galaţi), care a iniţiat şi a sprijinit două propuneri legislative. Parlamentarul PP-DD este membru al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Liberalul Victor Paul Dobre (deputat în Colegiul 1 din judeţul Galaţi), social-democrata Lucreţia Roşca (deputat în Colegiul 7 din municipiul Galaţi) şi democrat-liberalul Mircea Toader (deputat în Colegiul 2 din judeţul Galaţi) figurează, pe site-ul Camerei Deputaţilor, cu câte o propunere legislativă. În schimb, social-democratul Aurel Nechita (deputat în Colegiul 9 din municipiul Galaţi) şi progresistul Laurenţiu Chirvăsuţă (deputat în Colegiul 2 din judeţ) nu au iniţiat sau sprijinit vreo propunere legislativă, până în prezent. În ceea ce priveşte activitatea parlamentară a partidelor politice, conform unui studiu realizat de către econtext.ro, PNL este cel mai leneş partid din Camera Deputaţilor, cu o medie de 0,53 de iniţiative/deputat. Pe primul loc se situează UDMR (cu o medie de 2,44), urmat de PP-DD (1,84%), Forţa Civică (1,66%), PSD (1,37%), PDL (1,33%), PC (1,31%), UNPR (1%).
Sindicaliştii din Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi au solicitat, marţi, conducerii Prefecturii, în cadrul şedinţei Comisiei de Dialog Social, reducerea costului la energie electrică pentru companie, unul dintre cei mai mari consumatori industriali de energie din România. Vasile Crişan, liderul Sindicatului Siderurgistul AMG, a înaintat conducerii Instituţiei Prefectului un memoriu în care solicită autorităţilor gălăţene să intervină la nivel guvernamental pentru ca ArcelorMittal să fie scutită de plata mai multor „suprataxe”. Sindicalistul a precizat că siderurgiştii ar putea rămâne pe drumuri din cauză că patronatul ar putea pune lacătul pe uşă ca urmare a costurilor extrem de mari la energie. „Cuvântul de ordine în cadrul companiei ArcelorMittal Galaţi este supravieţuire. Volumul uriaş al suprataxelor la energie determină foarte uşor patronatul, la ora actuală, să pună lacătul pe poartă. Vreau să vin cu două exemple: Combinatul, în anul 2012, a consumat energie de 70 de milioane de euro. La această sumă, din cauza suprataxelor, a fost nevoit să plătească 43 de milioane de euro. La ora actuală s-a reuşit, de pe piaţa liberă bursieră, să se obţină un contract, pentru perioada 5 martie-30 septembrie de 1,8 milioane de euro, cu 181 de lei MW pe oră. La această sumă se adaugă 100 de lei din cauza taxelor de transport, de distribuţie, de accize şi aşa mai departe, care face ca patronatul să plătească o sumă în plus de 56 de milioane de euro. Vă rog să faceţi o intervenţie pentru diminuarea sau ştergerea acestor suprataxe pentru că riscăm să pierdem total locurile de muncă din ArcelorMittal Galaţi. Sperăm că se va reuşi acest lucru, punându-se condiţii patronatului de păstrare a locurilor de muncă la această societate, de continuare a investiţiilor, blocarea demolării obiectivelor din ArcelorMittal, cât şi din întreaga metalurgie. Legea 220 face să dispară metalurgia, care se află în moarte clinică. Faceţi, vă rog, o intervenţie pe Legea 220”, a spus Vasile Crişan. Sindicalistul a precizat că va înainta, personal, un memoriu şi conducerii Primăriei Galaţi, întrucât în cadrul şedinţei nu a fost prezent, nici de această dată, un reprezentant al municipalităţii. „Probabil sunteţi la curent cu faptul că aceste costuri, la energie, vor creşte accentuat în perioada următoare, care ne vor pune într-o situaţie extrem de dificilă din punct de vedere economic. Se fac foarte multe discuţii, la această oră, la nivel guvernamental, pentru identificarea unor soluţii. Pe de altă parte, trebuie să ne obişnuim cu ideea că, dacă am acceptat să facem parte dintr-un mecanism, cum este Uniunea Europeană, trebuie să acceptăm şi regulile de aici. Avem o mare problemă, un grad al productivităţii extrem de scăzut, ce ne duce într-o zonă care nu ne pune deloc în avantaj. Asta nu înseamnă că trebuie să asistăm şi să nu facem nimic, să vedem cum se duce la vale ceea ce a mai rămas din economia noastră. Eu, în calitate de cetăţean, sunt de acord că trebuie să facem ceva în această privinţă”, a precizat Vasile Pârlog, şef serviciu în cadrul Prefecturii Galaţi.
Judeţul Galaţi se află în moarte clinică, din punct de vedere financiar-economic. Conform unei analize a lui Vasile Pârlog, şef serviciu în cadrul Prefecturii Galaţi, 22 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul nostru au înregistrat, în lunile decembrie, ianuarie şi februarie, o rată a şomajului de cel puţin de trei ori mai mare decât cea declarată la nivel naţional, îndeplinind, astfel, condiţiile de a fi declarate zone defavorizate. Nu mai puţin de un oraş şi 21 de comune din judeţul Galaţi ar putea obţine statutul de zone defavorizate din cauza lipsei investitorilor, dar şi a numărului extrem de mare de şomeri. Este vorba despre oraşul Bereşti şi comunele Bălăbăneşti, Bălăeşti, Băleni, Băneasa, Brăhăşeşti, Buciumeni, Cavadineşti, Corni, Costache Negri, Ghidigeni, Gohor, Griviţa, Jorăşti, Nămoloasa, Oancea, Scânteieşti, Smulţi, Valea Mărului, Vârlezi, Vlădeşti şi Negrileşti. „În şedinţa trecută, domnul Marian Filimon a ridicat problema zonelor defavorizate. În anul 1998, a fost aprobată o ordonanţă de guvern, nr. 24, ulterior, în 1999, fiind aprobată prin Legea 20, şi s-a numit un act normativ care reglementează statutul zonelor defavorizate. În afară de acesta, au mai existat opt acte normative care au modificat această ordonanţă şi aş zice eu că în bună măsură, au lăsat-o fără obiect”, a precizat Vasile Pârlog. Potrivit acestuia, consiliile locale sau consiliile judeţene sunt entităţile care pot demara procedura de obţinere a statutului de zonă defavorizată pentru o anumită regiune, zonă din cadrul unui judeţ sau chiar din cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale. „Aceste unităţi trebuie să realizeze o documentaţie, care se prezintă Agenţiei de Dezvoltare Regională, ce are sediul la Brăila, urmând ca dumnealor să le analizeze, să transmită propunerile la Consiliul Naţional, care, la rându-i, să facă propunerea către Guvern, în vederea elaborării unei hotărâri de guvern cu această temă”, a spus Vasile Pârlog. Facilitate pentru investitori doar pe hârtie Chiar dacă cele 22 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Galaţi vor fi declarate zone defavorizate, acestea nu vor putea oferi facilităţi posibililor investitori. Conform legii, singura facilitate pentru zonele defavorizate este scutirea pe plata impozitului privind profitul aferent investiţiilor noi, cu condiţia ca investitorul care a obţinut certificat permanent în zona defavorizată să fi făcut toată documentaţia până la data de 1 iulie 2003. „Trebuie să mai spun că, în afară de condiţiile generale, investitorul era obligat să aibă sediul social în zona defavorizată, să aibă minim 10 angajaţi, dintre care cinci să provină din zona defavorizată, şi altele. Ca şi concluzie, putem lua în calcul 22 de unităţi administrativ-teritoriale care îndeplinesc condiţiile pentru a fi declarate zone defavorizate, dacă ne raportăm la şomaj. Orice problemă cu privire la facilităţi nu poate intra, însă, în discuţie, pentru că nu se mai poate îndeplini criteriul de timp şi anume să fi făcut procedura până la 1 iulie 2003”, a afirmat Vasile Pârlog. Solidaritatea solicită şedinţă cu parlamentarii gălăţeni Prezent la şedinţa Comisiei de Dialog Social, Dănuţ Blându, vicepreşedintele Sindicatului Solidaritatea de pe platforma siderurgică, a solicitat conducerii Prefecturii Galaţi să organizeze o şedinţă a Comisiei de Dialog Social într-o zi de vineri, la care să participe şi parlamentarii gălăţeni, în scopul participării la dezbateri atât pe tema zonelor defavorizate, cât şi pe plan economic. De altfel, acesta a solicitat ca la şedinţă să fie prezenţi şi primarul Marius Stan şi Nicolae Bacalbaşa – preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi. Vasile Pârlog a fost de acord cu propunerea liderului de sindicat, însă a solicitat o adresă scrisă în acest sens.
Ziua Mondială a Cărţii, dar şi Ziua Bibliotecarului au fost sărbătorite, marţi, în toate oraşele ţării. Bibliotecile, dar şi librăriile de renume au avut nenumărate acţiuni pentru copii, tineri sau adulţi, prin care au încercat să sublinieze necesitatea lecturii, dar, mai ales, efectele lipsei lecturii, pe termen lung. Este bineştiut faptul că tinerii de astăzi, elevi sau studenţi, citesc din ce în ce mai puţin. De altfel, pe această temă s-au făcut, în ultimii ani, nenumărate studii ale căror rezultate sunt extrem de îngrijorătoare. Cu toate acestea, Ministerul Educaţiei nu are pusă la punct, nici în acest moment, o strategie naţională de promovare a lecturii. Nu o spun eu, au spus-o chiar nişte reprezentanţi de soi ai acestui minister, în cadrul unei emisiuni televizate. Mi-e greu să cred că în ditamai ministerul, printre activiştii de partid, nu se regăsesc şi câteva persoane de bună-credinţă, care şi-ar dori implementarea unui asemenea program în rândul elevilor. De fapt, important este că nu se face. Prea puţin îmi pasă din ce cauză nu se are în vedere o asemenea strategie. Pretexte se găsesc cu duiumul, căci, după cum se ştie, clasa politică are explicaţii pentru orice. Încearcă cineva să ajute tinerii să îşi dezvolte gustul pentru lectură? În afară de câţiva părinţi şi cadre didactice responsabile, nu prea cred. Într-o societate normală, cu valori, asta s-ar întâmpla la orele de limba şi literatura română. Nu vă imaginaţi că se mai obosesc prea mulţi tineri să citească romane când, de fapt, pot găsi oricând un eseu pe internet. Este un miracol, ce-i drept, şi dacă cineva ajunge să citească, ulterior, respectiva lucrare, după un extrem de „solicitant” copy/paste, urmat de o aşezare în pagină. Dacă mai sunt nevoiţi să scrie „de mână”, în caiet, este blestem curat. Profesorii de română sunt conştienţi de această situaţie, dar mulţi dintre aceştia nu fac nimic să o îndrepte. Îmi amintesc şi acum – nu cred că voi uita vreodată – de propunerea unui director al unei unităţi de învăţământ din oraş. Disperat, după rezultatele dezastruoase la Bac, în urmă cu vreo doi ani, acel domn mi-a spus că are în vedere un proiect, să transforme sălile de clasă în cinema, la orele de română, întrucât elevii nu citeau, indiferent ce note ar fi primit. Nu ştiu dacă a reuşit să pună în practică acest proiect, adică elevii să ajungă să vizioneze la clasă filme ecranizate după romane, însă este strigător la cer. Cu siguranţă, „elevii de azi - oamenii de mâine” îşi vor pune adânc amprenta asupra acestei societăţi, atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic, iar Ministerul Educaţiei continuă să ignore acest aspect.
Pagina 24 din 27