×

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 295

Grupul de Acţiune Locală „Lunca Joasă a Siretului” a fost declarat câştigător al procesului de selecţie a Grupurilor de Acţiune Locală (GAL) organizat de către Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013. Grupului de Acţiune Locală „Lunca Joasă a Siretului” i se alocă, astfel, o finanţare nerambursabilă în valoare de 2.850.000 euro, sumă ce va fi distribuită în proiecte către beneficiarii finali (instituţii publice, persoane juridice din sectorul privat) în valoare individuală de maxim 200.000 euro, finanţare nerambursabilă. Sub forma unei ONG ce va fi înfiinţat juridic după aprobarea finanţării, Grupul de Acţiune Locală este responsabil pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală, implementarea acesteia şi pentru selecţia proiectelor, care sunt parteneriate public-private. „Avem acum la dispoziţie 30 de zile pentru a înfiinţa juridic asociaţia prin care se vor accesa banii. Sediul GAL a fost stabilit, prin votul partenerilor, în comuna Braniştea, în localul fostei primării”, a declarat consilierul judeţean Dorin Butunoiu, iniţiator şi reprezentant legal. Partenerii Grupului de Acţiune Locală „Lunca Joasă a Siretului” sunt primăriile comunelor Lieşti, Fundeni, Tudor Vladimirescu, Braniştea, Şendreni, Schela, Slobozia Conachi, Smârdan (din judeţul Galaţi) şi comunei Siliştea (din judeţul Brăila). Acestora li se alătură trei ONG-uri (Asociaţia pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltare Durabilă, Asociaţia „Inimă şi suflet”, Asociaţia Prosilva Lieşti), dar şi mai mulţi parteneri privaţi. Strategia de dezvoltare locală a Grupului de Acţiune Locală „Lunca Joasă a Siretului” se bazează pe câteva priorităţi de dezvoltare care includ temele prevăzute  pentru a fi dezvoltate în cadrul cooperării: turism fluvial şi peisaje având ca element principal apa, ecoturism şi agroturism în spaţii natural protejate, valorificarea produselor locale, stimularea creării de firme şi a spiritului întreprinzător, dar şi arta rupestră şi patrimoniul cultural. Programul LEADER este dedicat spaţiului rural românesc (care se confruntă cu numeroase carenţe) şi vizează economia rurală, potenţialul demografic, sănătatea, şcoala, cultura etc. GAL reprezintă de fapt interlocutorii populaţiei din teritoriile respective în vederea îmbunătăţirii mediului şi spaţiului rural, a creşterii calităţii vieţii, diversificării activităţilor economice din spaţiul rural.
Joi, 13 Septembrie 2012 03:00

De ce fug liderii atunci când fug?

Locuiesc în municipiu, frecventează restaurante renumite - situate în buricul târgului ori aflate la malul Dunării. Deţin proprietăţi în oraş, le place viaţa de oraş. Şi atunci, ce îi împiedică pe cei mai importanţi trei lideri ai politicii gălăţene să candideze pentru încă un mandat de parlamentar într-unul dintre colegiile din oraş? În mai puţin de trei luni, gălăţenii vor redeveni personaje ale unei poveşti parcă trase la indigo. La fiecare patru ani, ei sunt cu adevărat importanţi, lor li se promit locuri de muncă, o economie înfloritoare, drumuri, poduri, autostrăzi, aeroporturi, un trai decent pentru ei şi copiii lor, demn de o ţară membră a Uniunii Europene. Nicidecum unul aflat la limita subzistenţei, pe care-l resimt de ani buni, şi în care fiecare zi nu reprezintă decât o luptă pentru supravieţuire într-o junglă a neajunsurilor, a nesimţirii, ignoranţei, incompetenţei şi indiferenţei celor ce pot pecetlui destine! Îmi doresc să-i văd pe cei trei dinozauri ai politicii gălăţene, liderii PSD, PNL şi PDL, domni cu funcţii alese la Bucureşti (secretari de stat, dar şi miniştri), având curaj să candideze în colegii de deputaţi din municipiul Galaţi. Mă gândesc, totuşi, că un lider politic, un preşedinte al unui partid, ar trebui să dea (înainte de toate) dovadă de curaj, să reprezinte un model pentru zecile de mii de membri – soldaţi de nădejde în campaniile de promovare ori denigrare a unui candidat. Ca şi la alegerile precedente, parlamentarii cu state vechi într-ale deputăţiei ori senatului se vor ascunde după nădragii primarilor din judeţul Galaţi, căci fără edilii din mediul rural care mână electoratul la urne precum o cireadă aflată la păscut, dinozaurii nu au nicio şansă să mai pună piciorul în Parlamentul României. Să candidezi în municipiul Galaţi este ceva mai complicat. Electoratul de la oraş nu mai este chiar atât de uşor de manipulat, a demonstrat că ştie şi poate să sancţioneze atunci când vrea, iar când vine vorba despre pomeni electorale, ia de la toţi şi votează, în schimb, tot pe cine crede el că ar cam merita. Liderii politici nici măcar nu s-au remarcat cu ceva fapte în municipiul Galaţi, au vorbit atât de mult uitând, în schimb, să şi facă, încât populaţia a sărăcit de tot. Candidând în oraş, roşiorul, gălbiorul şi portocaliul ar ieşi definitiv din viaţa politică, căci gălăţeanul i-ar sancţiona drastic pentru ignoranţa şi indiferenţa cu care a fost tratat. Ba mai mult, i-ar trimite la pensie, dar nu oricum, ci cu un mare şut în fund, încât să şi-l amintească toată viaţa, ba chiar să le poată povesti şi nepoţilor, într-o zi geroasă de iarnă, la o cană cu ceai, la gura sobei (sau şemineului, după posibilităţi). Greii din politica gălăţeană s-ar putea trezi, în urma unor candidaturi în municipiul Galaţi, că dacă vor face cheta între ei, cu voturile obţinute, să nu obţină, în final, nici măcar de-un mandat de deputat. Asta îi sperie pe liderii de partide, căci departe de ei gândul de a se retrage, deocamdată, din politica gălăţeană. Funcţiile politice importante înseamnă putere, control, relaţii, bani şi bunăstare. Ori gălăţenii care-şi doresc, de ani buni, să le tragă o chelfăneală adevărată acestora (folosindu-se de buletinele şi ştampilele de vot) mai au mult de aşteptat. Este foarte posibil, însă, să nu aibă parte de acest privilegiu niciodată, căci laşitatea în politică este precum o boală al cărei leac încă nu a fost descoperit.
Joi, 13 Septembrie 2012 03:00

Consilierii judeţeni au premiat excelenţa

Aleşii judeţeni, reuniţi în şedinţă extraordinară, au oferit ieri trei diplome de excelenţă şi onoare: Editurii Galati University Press din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”, profesorului universitar Cătălin Fetecău - decanul Facultăţii de Mecanică şi lui Vasile Cristea – preşedintele Asociaţiei Persoanelor cu Handicap „Sporting Club” Galaţi. „Pentru mine reprezintă o onoare şi un privilegiu acordarea acestor diplome”, a spus Nicolae Bacalbaşa, preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi. Anca Gâţă, prorector – Relaţii Internaţionale din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” a precizat că Editura Galati University Press a fost înfiinţată în anul 2007, iar pe parcursul celor cinci ani au fost publicate reviste, carte ştiinţifică, manuale, îndrumare, culegeri de exerciţii şi probleme, suporturi didactice, dar şi alte lucrări cu caracter educaţional. Decanul Facultăţii de Mecanică, profesorul Cătălin Fetecău, a fost premiat pentru iniţiativa de a organiza o nouă tabără de sculptură în metal, la Galaţi, după aproape 15 ani de la a cincea ediţie. Lucrările din cadrul evenimentului vor fi amplasate în Campusul Studenţesc „Al.I.Cuza”. „Este o mare onoare nu numai pentru Universitate, ci şi pentru colegii mei. Este o diplomă care îi omagiază pe profesorii mei, pe mentorii mei”, a spus profesorul Cătălin Fetecău. Vasile Cristea, preşedintele Asociaţiei Persoanelor cu Handicap „Sporting Club” Galaţi, şi-a ridicat diploma vădit emoţionat, precizând că în spatele Asociaţiei se află nu mai puţin de 20 de ani de activitate în slujba persoanelor cu dizabilităţi. Asociaţia s-a înfiinţat în anul 1992 şi până în anul 1999 a desfăşurat doar activităţi sportive. Din 1999, din cauza problemelor de integrare apărute în viaţa persoanelor cu dizabilităţi, asociaţia şi-a dezvoltat aria de servicii, oferind atât servicii de integrare socio-profesională, cât şi sportivă. Astfel, în anul 2002 a fost înfiinţat Centrul de zi ACCES pentru TOÞI – centrul de recuperare, reabilitare, incluziune socială şi îngrijire pentru persoanele cu handicap fizic şi asociat din municipiul Galaţi. Scopul principal al Asociaţiei Persoanelor cu Handicap “Sporting Club” Galaţi este apărarea, promovarea şi aplicarea drepturilor persoanelor defavorizate (vulnerabile şi discriminate) din cauza etniei,  vârstei, sexului şi orientării sexuale, dizabilităţii (handicapului), precum şi a religiei.
După ce l-au înlăturat pe fostul conservator Picu Apostol Roman de la şefia Serviciului Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat al judeţului Galaţi, conservatorii şi-au instalat un nou membru de partid în fotoliul de director general al instituţiei. Cu 28 de voturi pentru şi patru împotrivă, PC-istul Vali Viorel Sandu a fost validat, ieri, în cadrul şedinţei extraordinare a consilierilor judeţeni, în funcţia de conducere, conform negocierilor din interiorul Uniunii Social Liberale. Din luna iulie, când Picu Apostol Roman a fost înlăturat de la şefia instituţiei, Serviciul Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat al judeţului Galaţi a fost condus de către directorul adjunct Cătălin Agache.
Senatorul Marius Necula ar putea să nu mai obţină dreptul de a candida pentru un nou mandat de parlamentar din partea PDL. Pe fondul scorului extrem de slab obţinut de către senator la alegerile din 10 iunie (6,9%), atunci când a candidat pentru fotoliul de edil-şef al Galaţiului, în interiorul partidului există tot mai multe voci care insistă ca senatorul să fie „tăiat de la porţie”. Chiar dacă se fereşte să recunoască oficial că o nouă candidatură a senatorului nu este agreată în PDL, deputatul Mircea Toader a recunoscut, săptămâna trecută, în cadrul unei conferinţe de presă, că Marius Necula va fi desemnat candidat pentru un nou mandat de parlamentar doar în urma unei analize, întrucât „candidatura lui, pe un rezultat slab la Locale, îi aduce un deficit”.

Încurcate sunt căile politicii

La o săptămână de la conferinţa de presă, Mircea Toader s-a arătat ceva mai maleabil, astfel că deputatul ne-a declarat că, în cazul în care senatorul Marius Necula îşi va manifesta dorinţa de a intra în cursa pentru Parlamentare, candidatura îi va fi acceptată. „Dacă îşi va manifesta interesul de a candida, i se va permite”, ne-a spus Mircea Toader. Cu toate acestea, deputatul a precizat că în cazul în care un alt candidat va avea o priză mai mare la electorat în colegiul agreat de către Necula, cel mai bine poziţionat va fi validat candidat. „Dacă un alt candidat va sta mai bine în colegiul respectiv, acela va fi desemnat”, a spus Toader.
În ciuda faptului că în mediul politic gălăţean circulă o serie de zvonuri potrivit cărora Marius Necula ar urma să părăsească PDL pentru PNL, surse din rândul liberalilor gălăţeni au infirmat, precizând că, pentru a deveni membru PNL, Marius Necula ar trebui votat de către liberalii din cadrul Organizaţiei Judeţene a partidului, lucru cam greu de realizat.
Fostul primar al municipiului Tecuci, democrat-liberalul Eduard Finkelstain, analizează varianta de-a se retrage definitiv din viaţa politică. După eşecul de la alegerile locale, fostul edil-şef al tecucenilor se gândeşte serios să renunţe atât la şefia organizaţiei PDL Tecuci, cât şi la mandatul de consilier local. În ciuda faptului că este unul dintre cei mai importanţi membri ai PDL Galaţi, Finkelstain ne-a declarat că „este corect să îi laşi pe alţii mai tineri, cu potenţial, să se afirme”. „Am 15 ani de politică şi 12 ani de administraţie. Dacă pierzi, este normal să faci un pas în spate. Nimeni nu este de neînlocuit. Acesta este principiul de bază al unui eşec. Sunt încă în faza de analiză. Eu nu am luptat pentru funcţia de consilier municipal, ci pentru cea de primar al municipiului Tecuci. Acum activez în mediul privat şi aş vrea să rămân cu ce am în prezent”, ne-a spus Eduard Finkelstain.
Fostul edil-şef al Tecuciului a precizat că, deocamdată, nu a identificat un democrat-liberal care să preia conducerea organizaţiei PDL Tecuci, însă desemnarea unui preşedinte interimar al filialei tecucene va veni în urma unei analize.

„Finkelstain va pleca doar pentru a reveni”

Deputatul democrat-liberal Mircea Toader a recunoscut că a purtat o serie de discuţii cu Eduard Finkelstain cu privire la intenţia fostului primar de a se retrage din viaţa politică. Parlamentarul ne-a declarat că nu este de acord cu decizia preşedintelui PDL Tecuci. „Trece printr-un moment mai dificil. Este păcat, însă nu-l sfătuiesc, nu-i pot hotărî eu viitorul. Categoric, nu sunt de acord să se retragă. A avut insuccesul de la locale, a pierdut pe nedrept, însă cred că va reuşi să treacă peste acest eşec”, ne-a spus Mircea Toader.
Deputatul PDL a criticat actuala conducere a Primăriei Tecuci, susţinând că noul edil-şef al urbei, liberalul Daniel Þuchel, nu are calităţile necesare pentru a conduce un oraş. „Atunci când Eduard Finkelstain a preluat conducerea primăriei, Tecuciul era un oraş mort. A făcut foarte multe pentru acest municipiu în mandatele sale, cât şi pentru cetăţeni. Este un profesionist. A fost nedrept faţă de el. (...) Se poate retrage pentru câteva luni, însă doar ca să revină. Nu sunt de acord să se retragă din viaţa politică pentru că este un băiat tânăr, muncitor, competent”, ne-a declarat Mircea Toader.
Vineri, 14 Septembrie 2012 03:00

Eugen Chebac a preluat şefia PP-DD Galaţi

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţului Galaţi, Eugen Chebac, a preluat conducerea Organizaţiei Judeţene a PP-DD Galaţi. Anunţul a fost făcut joi de către secretarul general al partidului, Liviu Neagu, aflat într-o scurtă vizită la Galaţi.
„Am avut o şedinţă extraordinară cu membrii PP-DD Galaţi. Principalul subiect îl reprezintă producerea unor schimbări la conducerea partidului. Ştafeta organizaţiei judeţene a fost preluată de către Eugen Chebac, care are ca principal rol dublarea scorului partidului la alegeri şi obţinerea a doi-trei parlamentari, dintre care doi deputaţi şi un senator, prin redistribuire”, a spus Liviu Neagu.
În ceea ce-l priveşte pe fostul preşedinte interimar de la Judeţeana PP-DD, Constantin Ene, secretarul general al formaţiunii politice a precizat că acesta rămâne membru în cadrul biroului de conducere şi îşi păstrează, momentan, funcţia de consilier municipal.

Chebac ar putea candida într-un colegiu din judeţul Galaţi

Fostul şef al CJ a recunoscut că ar putea candida pentru un mandat de deputat ori senator, însă a precizat că o decizie în acest sens va fi luată în urma unui sondaj de opinie.
„Evident că există şi această opţiune. Vom face o analiză şi vom vedea potenţialul şi deschiderea electoratului pentru cele două funcţii: de deputat şi de senator. Este important să avem un vot politic care să ne claseze al doilea partid după USL”, a spus Eugen Chebac. Acesta a refuzat să precizeze dacă preferă un colegiu în judeţ ori unul în municipiul Galaţi, însă a lăsat să se înţeleagă că i-ar face cu ochiul un colegiu din mediul rural: „Voi merge pe drumurile lui Chebac, poate”.
Secretarul general al PP-DD a declarat că USL nu va reuşi să treacă pragul de 50% la alegerile parlamentare întrucât se situează pe un trend descendent. Liviu Neagu a spus că formaţiunea politică din care face parte este deschisă să încheie un protocol de colaborare cu un partid, însă doar după alegerile din luna decembrie.
Uniunea Social Liberală îşi doreşte ca viitorul guvern să elaboreze un Cod electoral care să reglementeze toate tipurile de alegeri. Fostul ministru delegat al Administraţiei, deputatul Victor Paul Dobre, a anunţat că USL şi-a stabilit trei mari obiective pentru guvernare: un cod electoral, un cod administrativ şi o reformă administrativ-teritorială a ţării. „Va trebui să avem un cadru general de reglementare, există un proiect al AEP şi urmează să se creeze o comisie de cod electoral şi la nivelul USL. Vor trebui nişte proceduri clare electorale care sunt valabile pentru orice consultare electorală pentru că noi avem o groază de legi care se bat cap în cap, s-au văzut problemele care s-au creat la referendum şi toate celelalte”, a declarat Dobre. Deputatul a precizat că legea parlamentară trebuie modificată deoarece „este o lege nedreaptă întrucât ai posibilitatea câştigării unui colegiu şi totuşi poţi rămâne acasă”. „Va trebui să fie corectată actuala lege pentru parlamentari. Eu nu am crezut că în 2012 vom candida în aceleaşi condiţii ca în 2008. După atâtea discuţii, dezbateri şi proiecte, am rămas de unde am plecat. E o lege nedreaptă, din punctul meu de vedere, atât timp cât creează posibilitatea să câştigi un colegiu şi să rămâi acasă. Nu cred că mai e pe undeva aşa ceva”, a afirmat liberalul.
Liberalii gălăţeni îşi doresc să obţină la alegerile din luna decembrie cel puţin trei parlamentari. Deputatul Victor Paul Dobre, preşedintele PNL Galaţi, a precizat că formaţiunea politică pe care o conduce şi-a propus să bifeze, pe data de 9 decembrie, nu mai puţin de trei parlamentari în condiţiile în care 70% din populaţia judeţului Galaţi este condusă de primari liberali. „Din 1990, avem doar doi parlamentari liberali. Îmi doresc să avem minim trei, de această dată. Actualii parlamentari îşi păstrează colegiile, în principiu. Pentru Senat, în ceea ce priveşte colegiul lui Marius Necula, există o înţelegere în USL pentru ca acesta să revină PC-ul, care îl va desemna pe preşedintele Eugen Durbacă. Candidaţii vor fi desemnaţi în momentul în care vor fi stabilite colegiile. Până la sfârşitul lunii vom face desemnările”, a spus liderul liberalilor gălăţeni. Deputatul susţine că, în ciuda opiniilor adversarilor politici, după alegeri USL va deţine majoritatea în Parlamentul României. „Cred că vom câştiga alegerile, şi nu oricum, ci cu un scor care să ne permită asigurarea majorităţii stabile, coerente, care să ne permită revizuirea Constituţiei şi nu numai, într-un ritm alert. E bine să ai un guvern puternic de la început, o majoritate puternică, un program precis şi o voinţă politică clară pentru a pune în practică marile obiective ale guvernării”, a declarat liberalul.
În mai puţin de două luni de zile, actualii parlamentari de Galaţi vor intra în campanie electorală, prilej nemaipomenit pentru politicieni de a se mândri cu nenumărate realizări doar pe hârtie, în schimbul voturilor menite să le asigure încă un mandat de patru ani în Parlamentul României. Înainte de a fi traşi la răspundere cu privire la proiectele uitate în sertare, dar şi la sumele exorbitante în care se lăfăie lunar, vă prezentăm activitatea parlamentarilor noştri, conform informaţiilor făcute publice pe site-urile Camerei Deputaţilor şi Senatului României. Marea surpriză negativă - Dan Nica Liderul celei mai puternice formaţiuni politice din judeţul Galaţi, ministrul Dan Nica, preşedintele PSD Galaţi, este şi cel mai puţin activ în Legislativ dintre parlamentarii gălăţeni. În ciuda statutului de care se bucură în plan politic local, cât şi naţional, şeful social-democraţilor gălăţeni are o activitate parlamentară foarte slabă. Conform site-ului Camerei Deputaţilor, activitatea deputatului Dan Nica se rezumă, în cei aproape patru ani de mandat, la doar 3 luări de cuvânt în plen, 7 propuneri legislative iniţiate şi 11 moţiuni. Pâslaru şi Ciucă, cei mai activi deputaţi de Galaţi Social-democratul Florin Pâslaru şi conservatorul Bogdan Liviu Ciucă sunt, de departe, cei mai activi dintre parlamentarii gălăţeni. Cel puţin asta reiese din datele făcute publice pe site-ul Camerei Deputaţilor. PSD-istul Florin Pâslaru, recunoscut drept parlamentarul „copy/paste” după ce a luat paragrafe întregi din diverse publicaţii pe care le-a folosit drept interpelări ori declaraţii politice, în loc să şi le formuleze singur, se mândreşte cu nu mai puţin de 483 de luări de cuvânt, 465 de declaraţii politice, 41 de propuneri legislative iniţiate, 2.270 de întrebări şi interpelări şi 11 semnături pentru moţiuni. Conservatorul Bogdan Liviu Ciucă, recunoscut drept deputatul care-şi donează indemnizaţia de parlamentar copiilor bolnavi de cancer, demonstrează că este un deputat activ. Parlamentarul a bifat, până în prezent, 249 de luări de cuvânt, 242 declaraţii politice, 61 propuneri legislative iniţiate, 1.103 întrebări şi interpelări şi 13 moţiuni. Mircea Toader, poziţia a treia în topul activităţii din Parlament Deputatul democrat-liberal Mircea Toader ocupă locul trei în topul celor mai conştiincioşi parlamentari de Galaţi. PDL-istul a reuşit, în aproape patru ani de mandat, să bifeze 534 luări de cuvânt, 2 declaraţii politice, 388 luări de cuvânt în Biroul Permanent şi 42 de propuneri legislative iniţiate. Toader este urmat în clasament de preşedintele PNL Galaţi, deputatul Victor Paul Dobre. Conform site-ului Camerei Deputaţilor, liberalul înregistrează 202 luări de cuvânt, 29 declaraţii politice, o luare de cuvânt în Biroul Permanent, 36 de propuneri legislative iniţiate, 27 întrebări şi interpelări şi 21 moţiuni. Democrat-liberala Carmen Axenie a luat cuvântul de 41 de ori, a făcut 20 de declaraţii politice, a iniţiat 52 de propuneri legislative şi a adresat 18 întrebări şi interpelări. Social-democrata Lucreţia Roşca înregistrează 21 de luări de cuvânt în plen, 16 declaraţii politice, 27 propuneri legislative, 10 întrebări şi interpelări şi 11 moţiuni. Deputatul PSD Viorel Ştefan a luat cuvântul de 49 de ori, dintre care o dată în Biroul Permanent, a iniţiat 13 propuneri legislative, a adresat o întrebare şi a semnat pentru 10 moţiuni. Deputatul Mihail Boldea, înainte de a intra în arest, a luat cuvântul de 23 de ori, a făcut 14 declaraţii politice, 49 propuneri legislative şi 46 de întrebări şi interpelări. Chirurgul Paul Ichim – cel mai conştiincios dintre senatori Liberalul Paul Ichim, vicepreşedintele Comisiei pentru Drepturile Omului şi membru al Comisiei pentru Sănătate Publică, unul dintre cei mai puţin costisitori parlamentari gălăţeni, este cel mai activ dintre senatorii trimişi de către gălăţeni în Parlamentul României. Din decembrie 2008 şi până în prezent, liberalul a bifat 51 de iniţiative legislative, 42 de declaraţii politice, 59 de întrebări, 33 de interpelări, 4 interpelări adresate prim-ministrului, 106 luări de cuvânt în plen şi 16 moţiuni. Senatorul democrat-liberal Marius Necula se poate mândri cu 34 de iniţiative legislative, 20 de declaraţii politice, 3 întrebări, 2 interpelări şi 186 de luări de cuvânt în plen, conform site-ului Senatului României. Social-democratul Gheorghe Saghian figurează pe site-ul Senatului cu 40 de iniţiative legislative, 18 declaraţii politice, 34 de întrebări, 20 de interpelări, dintre care două adresate prim-ministrului, 23 de luări de cuvânt în plen şi 9 semnături de moţiuni. Progresistul Laurenţiu Chirvăsuţă ocupă ultimul loc în topul activităţii senatorilor gălăţeni. UNPR-istul a bifat 22 de iniţiative legislative, 9 declaraţii politice, 34 de întrebări, 7 interpelări, 3 interpelări adresate prim-ministrului şi 12 luări de cuvânt în plen.
Pagina 4 din 27