×

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 296

Reprezentanţii Centrului pentru Jurnalism Independent au fost prezenţi miercuri seară la Galaţi, la Facultatea de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice a Universităţii "Dunărea de Jos" şi au prezentat studenţilor, ziariştilor şi oamenilor de afaceri conceptul de "open data" şi angajamentele României, în cadrul întâlnirii "Guvernarea deschisă pe agenda publică". Proiectul CJI îşi doreşte să stimuleze aplicarea principiilor guvernării deschise prin informarea jurnaliştilor, viitorilor jurnalişti pentru o mai bună monitorizare a respectării de către autorităţile române a angajamentelor asumate prin parteneriatul Open Government Partnership. "Open data" înseamnă utilizarea datelor, în mod liber, de către oricine, cu dreptul de a reutiliza.
Ioana Avădani, directorul executiv al CJI, a oferit mai multe informaţii cu privire la ce înseamnă conceptul de "open data", începând printr-un joculeţ de imaginaţie - în primă instanţă, a prezentat un site din Chicago, unde sunt prezente informaţii cu privire la zonele cu cea mai mare rată a criminalităţii, cu cei mai mulţi bolnavi de cancer, cu zonele rezidenţiale etc, precum şi datele de contact ale instituţiilor din locaţiile respective. Apoi, a venit comparaţia cu Galaţiul, toţi participanţii la discuţie fiind de părere că un simplu cetăţean ar întâlni foarte multe piedici în colectarea de informaţii necesare unui astfel de proiect.
De asemenea, Ioana Avădani a prezentat situaţia oraşului Timişoara, unde a fost implementată o aplicaţie pentru telefonul mobil  care arată unde se află fiecare autobuz în parte, acestea având GPS. Astfel, utilizatorul poate vedea dacă a pierdut sau nu autobuzul, poate estima în cât timp ajunge într-o anumită staţie sau unde se află în momentul respectiv.
Ceea ce a vrut să sublinieze sursa citată este faptul că în ţara noastră, cu presiuni, conceptul de open data îşi poate intra în drepturi. Galaţiul, însă mai are de învăţat la acest capitol. Unul dintre studenţii la Drept din sală a menţionat că s-a lovit de mai multe refuzuri şi de informaţii incomplete sau chiar eronate atunci când a solicitat informaţii de la Primărie despre delimitările cartierelor. Tânărul a dezvoltat, în urmă cu doi ani, un portal despre oraşul Galaţi cu harta, toate instituţiile, clădirile şi firmele din cartiere, cu datele de contact şi fotografii de la faţa locului. După ce a ajuns la concluzia că Primăria nu îl ajută, a luat la pas oraşul şi a creat un instrument util pentru orice gălăţean, fără niciun cost.
 În prezent, 46 de state au aderat la Open Government Partnership, printre care şi România, şi presupune angajarea de către Guvern (aici sunt cuprinse şi toate instituţiile publice) de a colecta şi publica în mod sistematic date cu privire la cheltuieli, performanţe şi alte informaţii de interes pentru serviciile publice şi pentru cetăţeni. Aceste date trebuie să fie în format reutilizabil şi uşor de înţeles de către publicul neavizat. Printre obligaţiile care îi revin României în anul 2014 se numără crearea inventarelor de date, integrarea informaţiilor pe o platformă.
În cadrul dezbaterii de miercuri seară, prin intermediul Skype, participanţii au putut discuta cu Cristian Botan, consilier la Cancelaria prim-ministrului României, care a menţionat că ţara încă are o problemă în ceea ce priveşte tehnologia la nivel european.

Trupa de dans IllQueens de la Casa de Cultură a Studenţilor a reuşit performanţa de a se califica la concursul Hip Hop International care va avea loc în luna august în Las Vegas. Această onoare li s-a acordat în urma participării fetelor la etapa naţională a concursului menţionat, care a avut loc la Bucureşti, weekendul trecut. Trupa IllQueens, pregătită de coregraful Costel Roşu, a obţinut locul I la categoria "Duo" şi locul II la categoria "Trupe". La Duo au participat Andrada Popovici şi Denisa Harabagiu, iar la Trupe - Alexandra Rotaru, Alexandra Solomon, Andrada Oana, Andrada Şerban şi Bianca Dănescu, toate fetele având vârste cuprinse între 15 şi 17 ani. Gălăţencele noastre s-au făcut remarcate, dintre cei aproximativ 400 de dansatori participanţi, prin atitudine, coregrafie impecabilă şi costume atent alese, aspecte care au cucerit juriul, care a decis că IllQueens merită să meargă în Las Vegas. Din păcate, în această privinţă intervine o problemă foarte des întâlnită - lipsa banilor. Costel Roşu, coregraful trupei, a spus că le va fi foarte greu să strângă banii necesari deoarece, în urma unui calcul, a ajuns la concluzia că au nevoie de aproximativ 14.000 de euro. "Chiar dacă fiecare ar reuşi să strângă măcar câte 500 de euro, am mai avea nevoie de 10.000, ceea ce e foarte mult. Dar e visul oricărui dansator să ajungă acolo - e capitala dansului, şi acolo are loc cea mai importantă competiţie mondială", a spus Costel Roşu. Coregraful lucrează de trei ani cu fetele de la IllQueens şi e mulţumit că are o echipă unită, talentată, care poate face lucruri măreţe. Pentru cele două minute, cât a durat dansul de la categoria "Trupe", fetele au început pregătirile din luna octombrie, iar pentru "Duo", care a fost în sistem "battle", mişcările au fost puse la punct cu două zile înainte de competiţie. "La «Duo» au făcut un sincron şi freestyle. Fiind prima lor participare la nivel naţional, scopul era să ajungă măcar în semifinală. În schimb, Cel de Sus a vrut să câştige locul I", a explicat Costel Roşu. 

Miercuri, 26 Martie 2014 00:00

Patru zile de filme poloneze

Şi în acest an, Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi invită publicul la un maraton al filmelor - Zilele Filmului Polonez - care vor avea loc în perioada 27-30 martie, la noul sediu al muzeului, unde vor putea fi urmărite producţii de excepţie în fiecare zi, începând cu ora 18.00.
Joi, prima zi a maratonului, va rula filmul "80 de milioane" (2011), o producţie bazată pe fapte reale care au avut loc la Wroclaw, în 1981 - cu puţin timp înainte de proclamarea legii marţiale, un grup format din tineri activişti ai Solidarităţii pun la punct o acţiune-fulger de retragere a 80 de milioane de zloţi din contul sindicatului deschis la Banca Naţională. În urma acestei acţiuni, va porni o cursă în care sunt implicaţi deopotrivă preoţi şi traficanţi.
În următoarea zi, vineri, 28 martie, gălăţenii vor putea urmări "Bicicleta mea" (2012), o dramă despre o familie destrămată. Atunci când Wlodek găseşte scrisoarea din care află că soţia l-a părăsit, intră în stare de şoc şi ajunge la spital. Aici, acesta e vizitat de fiul şi nepotul său, care, revoltaţi de plecarea bunicii, decid să o caute şi să o aducă înapoi.
Seara de sâmbătă a evenimentului este dedicată filmului "Joia neagră" (2011), unde vor putea fi urmărite evenimentele tragice ce au avut loc la 17 decembrie 1970 în Gdynia (proteste muncitoreşti stradale, înăbuşite apoi cu brutalitate de către armată şi miliţie). Şi acest film este bazat pe fapte reale, fiind canalizate în jurul familiei lui Brunon Drywa, un lucrător în portul Gdynia, care şi-a găsit sfârşitul pe drumul spre locul de muncă.
Duminică, ultima zi a maratonului, va rula la Muzeul de Artă Vizuală filmul "Ziua femeii" (2012), ce prezintă povestea Halinei, o casieră a reţelei de magazine Motylek, ce visează la un trai mai bun pentru ea şi fiica sa. În momentul în care i se oferă ocazia să ocupe un post important, Halina realizează că un venit crescut şi un trai mai bun au un preţ mare de plătit.

La sfârşitul săptămânii trecute, oraşul Galaţi i-a avut drept oaspeţi pe Mircea Geoană, Înaltul reprezentant al Guvernelor României pentru promovarea proiectelor economice strategice şi de diplomaţie publică şi pe Matthijs van Bonzel, ambasadorul Olandei la Bucureşti. Vizita la Galaţi este parte a unui proiect de interes naţional care vizează mai multe întâlniri cu mediile economic, academic, administrativ şi politic ale fiecărei regiuni, acţiuni ce pot contribui la consolidarea relaţiilor dintre ţara noastră şi Ucraina.
Potrivit spuselor lui Mircea Geoană, acţiunea de la Galaţi nu are nicio legătură cu politica internă şi cu campania electorală, ci este un răspuns obligatoriu pe care România trebuie să îl dea într-un moment extrem de important, in urma evenimentelor din Ucraina. De asemenea, sursa citată a mai menţionat că ţara noastră se poate transforma dintre-un stat de forntieră, într-un stat pivot.
"Ceea ce face ca vecinii noştri de la Est, vecinii Galaţiului în această confluenţă trilaterală - România, Republica Moldova şi Ucraina, să capete valenţe mult mai valoroase, interesante, politic strategice şi economice decât până acum. În acest moment, România poate să devină, din periferia şi punctul terminus al Europei, o punte între est şi vest. Zona Galaţi, Galaţi-Brăila, regiunea de Sud-Est a României, dar în principal a Galaţiului, datorită forţei sale industriale şi a locaţiei geo-strategice, pot să devină principalul hub multi-modal din Estul României. Şi acest lucru ne-a adus la Galaţi, la începutul unei suite de vizite pe care le voi face pe graniţa de Est şi Nord a României, în interfaţa cu Republica Moldova, Ucraina, dar şi Georgia", a spus Mircea Geoană.

Galaţiul, o punte între Est şi Vest

Înainte de conferinţa de presă de la Prefectură, unde au fost prezentate aceste informaţii, cei doi invitaţi au avut o sesiune de dezbateri cu politicieni, reprezentanţi ai mediilor de afaceri, politic, administrativ, unde a fost efectuată o primă evaluare a proiectelor care sunt esenţiale în Galaţi, "această mare poartă de intrare, această punte între Est şi Vest". Pe baza discuţiilor, va fi pus la punct un plan de acţiune de investiţii private în zona oraşului nostru - pe infrastructură, dar şi pe tot ceea ce înseamnă colaborare transfrontalieră a României. De asemenea, acest aspect reprezintă şi o solidaritate obligatorie faţă de două ţări care se află sub presiuni, în acest moment - Ucraina şi Republica Moldova, iar în cazul în care va fi nevoie, acestea vor fi primite cu proiecte concrete de colaborare transfrontalieră. Sursa citată a mai menţionat că vor fi reluate discuţiile despre coridoarele 4, 7 şi 9, în zona Galaţi-Brăila existând potenţialul de a avea una dintre cele mai importante porţi de intrare şi ieşire din România către o zonă învecinată. Matthijs van Bonzel, ambasadorul Olandei, a subliniat faptul că e important ca oamenii de afaceri să găsească în Galaţi oportunităţi de investiţii.
Invitaţii au vizitat vama Giurgiuleşti şi Damen. Mai departe, Mircea Geoană şi Matthijs van Bonzel vor merge şi în Iaşi, Botoşani şi Suceava, după care vor continua şi în Maramureş, pentru a arăta că România este un partener şi un vecin serios şi util.

Proiectul ştiinţific internaţional - "Reproducerea în captivitate şi menţinerea ex-situ a populaţiilor de Scardinius racovitzai şi Melanopsis parreyssii" - finanţat de fundaţia The Mohamed bin Zayed Species Conservation Fund, deţinută de prinţul moştenitor din Abu Dhabi (Emiratelor Arabe Unite), a început să-şi arate primele rezultate.
    Acvariul din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi este implicat în acest proiect alături de Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea. În luna august 2013, la Galaţi au fost aduse câteva exemplare de roşioară termală (specie de peşte denumită şi „roşioara lui Racoviţă” - Scardinius racovitzai), specialiştii din cadrul instituţiei având misiunea de a reuşi reproducerea acestei specii endemice (unică în lume) în afara mediului ei natural.
    După aproximativ şase luni de la începerea experimentelor au apărut şi rezultatele: la Acvariul din Galaţi, în premieră mondială, s-au născut primii pui de roşioară termală, aproximativ 500 la număr.
   „Anul trecut au fost aduse 45 exemplare de roşioară termală, din lacul Ochiul Mare din Oradea. Fiind vorba de o specie endemică, puternic periclitată, cu o biologie şi ecologie puţin cunoscute, a fost destul de dificil să o adaptăm la condiţiile de captivitate din acvariu. Principala noastră preocupare a fost să le oferim  acestor peşti condiţiile din cadrul lor natural: temperatura apei adecvată, lumină corespunzătoare dar şi hrana potrivită. Până la urmă lucrurile au decurs bine şi roşioara termală a reuşit să se reproducă ex-situ, în afara mediului ei de viaţă”, ne-a declarat Gabriela Grigoraş, coordonator Secţia Acvariu din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi.
    Pentru muzeografii gălăţeni munca nu se opreşte aici. Urmează o altă etapă dificilă – creşterea puilor obţinuţi. „Nu va fi uşor, însă noi sperăm să ne ducem la bun sfârşit munca şi să plasăm puii de roşioară termală în mediul lor natural de viaţă de la Oradea”, a adăugat Mădălin Şerban – managerul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi.
   Reamintim faptul că proiectul ştiinţific "Reproducerea în captivitate şi menţinerea ex-situ a populaţiilor de Scardinius racovitzai şi Melanopsis parreyssii" are un buget de 13.000 dolari pentru asigurarea unei rezerve genetice a celor două specii endemice, în cazul afectării ireversibile a habitatului lor natural şi a populaţiilor lor din rezervaţie.

Consilierii judeţeni au votat, la sedinţa de CJ care a avut loc miercuri după-amiază, rectificarea bugetului local al judeţului pe anul 2014, un proiect care vizează plata burselor medicilor rezidenţi ai Spitalului Clinic de Urgenţă "Sf. Ap. Andrei", în hotărâre fiind vorba de 600.000 lei. Conform expunerii de motive a proiectului, solicitarea de acordare a acestor bani are la bază prevederile din Ordinul Ministerului Sănătăţii din 13 februarie 2014 prin care au fost aprobate normele de aplicare a prevederilor art.18 din OUG 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul curent, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. În instituţia sanitară gălăţeană menţionată, plata burselor medicilor rezidenţi e încadrată la "Cheltuieli de personal". La solicitarea consilierului PDL Ion Ştefan, preşedintele CJ, Nicolae Bacalbaşa, a făcut o prezentare scurtă a expunerii, dat fiind faptul că şedinţa a avut un caracter extraordinar şi nu a fost timp de consultare a proiectului.
"S-a hotărât de către Guvern ca medicii rezidenţi să se găsească sub formă de burse de plată suplimentară, că aveam o leafă din care chiar nu puteai trăi şi că nu s-au găsit bani la Guvern până în acest moment. Şi atunci a depins de noi dacă aşteptăm ca chestiunea asta să întârzie până la şedinţa ordinară sau să o băgăm acum, ca oamenii să îşi ia banii", a explicat Bacalbaşa.

Născută la Brăila, dar adoptată de Galaţi, poet, publicist, promotor cultural, membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iaşi (şi reprezentant zonal), consilier cultural la Casa de Cultură a Sindicatelor Galaţi,  Femeia Anului (titlu decernat de Revista „Avantaje”), Angela Baciu este un reper distinct în fenomenul cultural gălăţean şi naţional. Este autor a 15 cărţi de poezie, publicistică şi poezie pentru copii, prezentă în peste 30 de dicţionare şi antologii, poezia sa este tradusă în franceză, engleză, maghiară, cehă, arabă etc. De asemenea, a primit premii naţionale şi internaţionale pentru poezie şi publicistică şi a realizat numeroase interviuri iar ultima carte de publicistică a fost premiată de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Iaşi.

Reporter: Eu si colegii mei vă urăm “La mulţi ani!”, stimată doamnă Angela Baciu! Ce înseamnă pentru dumneavoastră faptul că vă sărbătoriţi ziua de naştere odată cu venirea primăverii?
Angela Baciu: Sunt născută primăvara, anotimpul reînvierii, al bucuriei, al unui nou început. Anotimpul când totul se ia de la capăt, poate o nouă viaţă, o nouă iubire, alte planuri, alte bucurii… Este, pentru mine, ceea ce definesc eu pentru sufletul meu, al cincilea anotimp.

R.: Cum vede un scriitor acest anotimp? Este sezonul inspiraţiei?
A.B.: Fireşte, este un anotimp ce inspiră, totul capătă parcă alte dimensiuni: verdele e mai verde, roşul îţi bucură sufletul, păsările dau şi ele o mână de ajutor acestui tablou, înfloresc magnoliile, iasomia… ce poate fi mai frumos? Şi să vă mai mărturisesc ceva: e şi anotimpul speranţelor, renaşti, te simţi parcă altfel, devii mai tânăr, mai frumos, iar dorinţa de a dezvolta noi energii, de a oferi, e parcă şi mai mare acum. Ieri am fost întrebată de un alt ziar ce înseamnă scrisul pentru mine. E mâna mea dreaptă (cu toate că eu sunt stângace!), în scris mă regăsesc de fiecare dată mai tânără, mai plină de viaţă. Dacă cineva mi-ar lua scrisul şi iubirea… m-aş stinge în fiecare zi, clipă de clipă. Viaţa mea e alcătuită din lucruri simple: îmi plac oamenii, iubesc poezia, îmi place să învăţ în fiecare zi ceva nou, frumos. Într-un cuvânt: iubesc Viaţa.

R.: Care e cea mai mare dorinţă a dumneavoastră în această zi? Ce vă face fericită?
A.B.:În acest an îmi sărbătoresc ziua la Iaşi, sunt onorată să fiu invitată la Târgul de Carte “Librex”, unde voi avea lecturi publice, întâlniri, interviuri. Aşa că mă voi afla atât în mijlocul scriitorilor, cât şi în mijlocul cititorilor, bucurându-ne de clipe frumoase, pline de poezie şi artă. Îmi voi suna mama, pentru că este şi ziua ei de naştere, şi îi spun acum, cu mare drag, “La multi ani, mamă frumoasă!”. Voi avea câteva zile pline, de care mă voi bucura. Şi totuşi, să vă răspund la întrebare: care este cea mai mare dorinţă? Să ştiu că în fiecare zi există acolo, undeva, acea persoană minunată care îmi este alături la bine şi la rău. Fericirea pentru fiecare înseamnă altceva, nu sunt un om pretenţios, nu caut fericirea peste mări şi ţări, ea este aproape, lângă şi în noi, trebuie doar să întinzi mâna, să strângi cu putere şi s-o ţii lângă inima ta.

R.: Sunteţi organizatorul unui număr mare de acţiuni culturale, aveţi propriile proiecte scriitoriceşti şi participaţi şi la nenumărate evenimente. Cum le împăcaţi pe toate?
A.B.: Atunci când faci lucruri cu sufletul, când te dăruieşti, nu poti să stai deoparte. Vrei să fii lângă oameni, să te bucuri alături de ei, să îi ajuţi atunci când au nevoie, să fii în mijlocul lor. Mă implic de multă vreme în organizarea unor proiecte şi evenimente culturale, artistice, educaţionale, de voluntariat, caritabile, atât în nume personal, cât şi în calitate de consilier cultural la Casa de Cultură a Sindicatelor Galaţi. Astfel, am reuşit, sper eu, să mă apropii şi mai mult de oameni, să deschid noi colaborări cu alţi colegi, scriitori, artişti; să dezvoltăm parteneriate cu diferite instituţii culturale, biblioteci, instituţii de învăţământ, dar şi asociaţii, fundaţii şi ONG-uri. Sunt atât cadre didactice, cât şi elevi, studenţi, artişti care se implică în tot felul de acţiuni şi încercăm să deschidem „porţi” spre artă, valoare şi civilizatie, să arătăm că arta şi cultura pot educa tinerii şi pot avea şi alte modalităţi de petrecere a timpului liber. Se ştie faptul că la Casa de Cultură a Sindicatelor Galaţi organizăm lunar colecte de carte, haine şi jucării, ne implicăm întreaga echipă atât cât putem, în diferite campanii umanitare, sprijinim copii, tineri, bătrâni. Pentru viitor, personal, mi-aş dori să mă implic şi mai mult în tot ce înseamnă sprijinul şi susţinerea persoanelor cu dizabilităţi şi mai ales a celor ce suferă de scleroză multiplă. Credeţi-mă, în jurul nostru oamenii au nevoie de noi, iar voluntariatul este cea mai bună alegere pentru a ajuta alţi oameni. Dacă toti ar gândi şi simţi aşa, cred că am deveni o societate mai bună şi frumoasă.

R.: Care e cea mai mare bucurie a unui scriitor?
A.B.: Să poată scrie, să aibă inspiraţie, să  nu îi dispară niciodată muza (dar se întâmplă şi acest lucru şi atunci suferă enorm), să fie inţeles, cât se poate, de cel de alături, să îşi vadă cărţile publicate şi, mai ales, să ştie că este citit şi preţuit.

R.: Cum vedeţi oraşul Galaţi în ceea ce priveşte acţiunile culturale? Publicul e satisfăcut?
A.B.: Trăim, chiar dacă unii ar comenta, într-un oraş cultural. Avem instituţii de cultură cu vechime, ziare, reviste, teatre, biblioteci, muzee, cenacluri, proiecte frumoase, iar evenimentele şi acţiunile sunt, credem, pentru toate gusturile, vârstele şi categoriile sociale. Avem un oraş cu care putem să  ne mândrim. Să nu uităm marile noastre valori: Vasile Alexandrescu Urechia – scriitor şi istoric, Anghel Saligny – inginer, academician, Jean Bart – scriitor, Fani Tardini – frumoasa actriţă, scriitorii Iordan Chimet, Hortensia Papadat-Bengescu, Grigore Hagiu, Nicolae Leonard – prinţul operetei româneşti, autorul valsului “Valurile Dunării” Iosif Ivanovici, pictorul Nicolae Mantu, muzicologul Dimitrie Cuclin, pictorul Camil Ressu... şi lista e atât de lungă... chiar nu avem cultură? Dar astăzi? Avem mulţi poeţi, prozatori, vin noi generaţii talentate, avem multe reviste de cultură, ceea ce mie mi se pare minunat; important este că se scrie, se citeşte, se publică. Societatea are nevoie de cultură, indiferent de vremurile pe care le trăim. Astfel, publicul gălăţean poate alege între un spectacol de teatru, un concert, o lansare de carte sau un vernisaj de pictură sau fotografie şi… câte şi mai câte.

R.: Ce proiecte aveţi în vedere în 2014?
A.B.: Îmi doresc ca în câteva luni să văd publicate două cărţi: o carte de poezie şi un nou volum de interviuri, încă nu vă pot spune unde vor apărea. Am terminat două piese de teatru şi măcar una mi-aş dori s-o văd jucată. Apoi, mi-aş mai dori să călătoresc şi să mă bucur de cât mai multe zile însorite la mare.

R.: Povestiţi-mi vă rog o întâmplare sau un episod din viaţa dumneavoastră culturală de care vă aduceţi aminte şi azi cu drag.
A.B.: Viaţa mea e plină de asemenea întâmplări, atât personale, cât şi scriitoriceşti. Dar am să vă povestesc pe scurt ce mi s-a întâmplat zilele trecute: am cunoscut o fetiţă de 10 anişori pe nume Andra care mi-a adus un bucheţel de flori şi un mărţişor sub forma unui coşar. M-a urat, am luat-o cu bucurie în braţe să îi mulţumesc pentru acest dar minunat de ziua mea şi ce credeţi că a făcut? M-a tras de urechi cu putere… vă daţi seama cât am râs, dar cât de uimită am fost de gestul acestui copilaş, care mi-a adus aminte de o copilărie frumoasă în care mama îmi cumpăra de ziua mea bragă şi nuga (se gaseau pe vremea aceea în Brăila, în centrul vechi, la ceas), nu ştiam că acest obicei, “trasul de urechi”, mai există şi astăzi. Mai târziu, m-am întâlnit cu o doamnă profesoară cu care colaborez în multe proiecte şi, urându-mă, a facut exact acelaşi gest. Am zâmbit întreaga zi. Nu este şi aceasta o formă de fericire?

R.: Ce sfat le daţi tinerilor scriitori care sunt la început de drum?
A.B.: Să meargă pe drumul lor, să aibă încredere în ei şi… să scrie… şi am să-l citez acum pe regretatul critic literar Radu G. Ţeposu cu al său crez:
 „Tatăl nostru care ne citeşti,
Învaţă-ne să-i judecăm drept pe cei
care scriu
şi nu ne duce în ispita laudelor deşarte,
nici în cea a hulei nemeritate,
ci, ajută-ne să vedem în fiecare carte
adevărul estetic, dâra de existenţă,
freamătul fiinţei, iluminarea lăuntrică
şi ne iartă erorile noastre de judecată
şi fă-ne culţi, că suntem mulţi!”

R.: Aveţi un gând pentru cititorii ziarului “Monitorul de Galaţi”?
A.B.: Mi-e drag acest ziar şi îl citesc zilnic, fac parte şi eu din  numărul mare de cititori. Vă urez atât dumneavoastră, cât şi lor, o primăvară frumoasă, magică şi plină de iubire…

La Gala Culturii şi Patrimoniului Gălăţean au fost premiaţi şi anul acesta oamenii care au avut un rol important în conservarea, protejarea şi promovarea culturii şi a istoriei, evenimentul fiind găzduit miercuri seară de Teatrul Dramatic "Fani Tardini". Sala arhiplină de gălăţeni care preţuiesc cultura a fost martora decernării premilor unor oameni speciali, precum şi a momentelor artistice care au destins şi înveselit atmosfera. Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu din Galaţi, organizatorul acţiunii, le-a oferit celor prezenţi o seară inedită în compania unor oameni de valoare.
„E un moment special pentru că, după ediţia de anul trecut, ne-am gândit că anul acesta s-ar putea să nu mai facem niciun spectacol. Nu pentru că nu ar fi oameni de premiat în Galaţi, nu pentru că nu sunt oameni de cultură, nu pentru că nu sunt oameni de artă, nu pentru că nu sunt oameni care de-a lungul timpului, cu osârdie şi cu foarte multă muncă, au trudit pentru ceea ce înseamnă ca patrimoniul gălăţean să rămână în picioare. Şi dacă acest patrimoniu rămâne în picioare, asta e datorită muncii mai multor oameni. Ne-am gândit ca la această a II-a ediţie a Galei Culturii şi Patrimoniului să premiem o parte dintre acei oameni care s-au implicat profund în tot ceea ce înseamnă actul cultural al urbei", a spus Cătălin Negoiţă, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu.
Astfel, pentru întreaga lor activitate şi contribuţie, au fost răsplătiţi şi anul acesta tot 10 persoane importante în peisajul cultural gălăţean: Ştefania Cojocaru (reprezentanta Asociaţiei "Tinerii şi viitorul") - pentru proiectele realizate cu tinerii, Marin Boroghină (dirijorul Fanfarei Centrului Cultural "Dunărea de Jos") - pentru activitatea Fanfarei, Aurel Vlaicu (city-managerul municipiului Galaţi) - pentru deschiderea faţă de proiectele culturale, Petrică Bratu (primarul comunei Tuluceşti) - pentru grija faţă de patrimoniu, Dănuţ Lefter (şeful Inspectoratului de Poliţie) - pentru protejarea monumentelor istorice, Monica Măciuceanu şi grupul Voces - pentru întreaga activitate de succes, Dan Basarab Nanu (directorul Muzeului de Artă) - pentru activitatea instituţiei, Rodoclia Zamfiropol (preşedinta comunităţii elene din Galaţi) - pentru proiectele culturale desfăşurate, posturile de televiziune "Express TV" şi "Vox TV" pentru difuzarea emisiunilor culturale şi prof. Dan Râpă Buicliu - pentru întreaga activitate.
Cu toate că atmosfera a fost una festivă şi veselă, finalul serii a fost deranjat de reacţia unui spectator - scriitorul Sterian Vicol a ţinut să îşi exprime nemulţumirea, strigând în faţa publicului că el şi ceilalţi colegi de breaslă nu sunt sprijiniţi de instituţiile de cultură, printre care se numără şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu din Galaţi. Momentul nu a durat mult, după care nemulţumitul a ieşit imediat din sală, chiar înainte de a fi anunţat finalul Galei.

Stelian Pleşcoiu, care a trăit în casa lui Mircea Eliade vreme de 7 ani, a reuşit să aducă în atenţia publicului detalii cu privire la o mică parte din cel care a fost omul, scriitorul şi prietenul Eliade, o personalitate fascinantă şi cunoscută în întreaga lume. Conferinţa, menită să marcheze ziua naşterii scriitorului, a avut loc joi la Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie, unde Stelian Pleşcoiu a reprezentat o veritabilă sursă de informaţii pentru cei prezenţi în ceea ce priveşte personalitatea binecunoscutului profesor de istorie comparată a religiilor şi întemeietorul Catedrei de Istoria Religiilor care îi poartă numele, a Universităţii din Chicago.
Despre Eliade (13 martie 1907 - 22 aprilie 1986), sursa menţionată a putut afirma că atunci când l-a cunoscut avea peste 70 de ani şi era o persoană foarte timidă, plăpândă, fragilă, pe care nu auzit-o niciodată să ridice vocea. "Dumnezeu i-a dat darul să scrie, probabil că ştiţi sau nu ştiţi, Eliade este unul dintre cei mai mari ca volum şi calitate, e cel mai productiv scriitor din toate vremurile. A scris milioane de pagini, e cel mai controversat om de pe planetă. Dacă numai de curiozitate îl căutaţi pe Google sau pe alte maşini de căutare, o să vedeţi că ies la iveală de la 3-4 milioane de căutări în sus. Este incredibil cum o singură persoană a putut să creeze atâta curiozitate, mândrie", a spus Stelian Pleşcoiu.
De asemenea, lucrurile care l-au marcat la familia Eliade, în casa cărora a locuit timp de 7 ani, au fost modestia şi iubirea faţă de ţara natală, fiindu-le dor de tot ce înseamnă România. Soţii Eliade locuiau într-un apartament din campusul Universităţii din Chicago, nu se trezeau înainte de ora 10 pentru că mergeau la culcare noaptea foarte târziu, nu i-au interesat niciodată banii, nu deţineau televizor şi nici maşină, scriitorul având un salariu de doar 2500 de dolari - cât să trăiască, în condiţiile în care ar fi putut să aibă mult mai mult, iar drepturile de autor obţinute din cărţi îi reveneau Universităţii. În schimb, aveau zeci de mii de cărţi. De asemenea, Stelian Pleşcoiu a mai menţionat faptul că în casa scriitorului, musafirii erau întotdeauna primiţi cu o impresionantă politeţe şi ospitalitate, ei fiind des vizitaţi de oameni importanţi.
Mircea Eliade a fost incinerat a doua zi după moartea sa, iar cenuşa se află la Chicago, într-un cimitir privat.

Un grup de 21 de voluntari s-a mobilizat şi, de 8 Martie, a vizitat adulţii cu boli psihice de la Centrul Medico-Social Găneşti şi pe cei de la casa de bătrâni din Cavadineşti şi le-au oferit zâmbete, veselie, flori, mărţişoare, dulciuri, fructe şi, mai ales, bucurii incomensurabile. Însă surprizele pentru pacienţii din centrele sociale nu s-au oprit acolo - ei s-au bucurat şi de momente artistice, pe care le-au răsplătit cu ropote de aplauze: teatru de umbre, interpretarea unor piese muzicale şi dansuri oferite de Funky Colors.
De asemenea, şi voluntarii au avut parte de surprize, bucurându-se şi ei de cântece, poezii şi dans oferite de câţiva pacienţi.
"Proiectul «Primăvară pentru cei singuri» a fost iniţiat de Asociaţia «Atelierul de Idei» din Galaţi, dar nu s-ar fi putut derula fără participarea tuturor celor implicaţi. Faptele bune mereu adună în jur oameni de bine. Mulţumim tuturor acestor oameni minunaţi care fac posibile astfel de fapte bune", a spus Anca-Elena Bria, preşedintele Asociaţiei „Atelierul de Idei”.
Toţi cei implicaţi în proiect au rămas profund impresionaţi de pacienţi şi au învăţat ceva în urma participării la acţiunea din 8 Martie - ce înseamnă umilinţa şi respectul. "Am avut nevoie de ceva timp pentru a înţelege ziua de sâmbătă, pentru a mi-o putea apropia şi a fi în stare să vorbesc despre ea. De 8 Martie, am fost cu cinci fete absolut uimitoare, cu Anca-Elena Bria şi cu alţi şaisprezece oameni frumoşi la fostul Spital de Psihiatrie pentru Bolnavi de la Găneşti. Deşi sunt «voluntar de profesie», cum spunea un prieten, la Găneşti mi-am descoperit ignoranţa şi preconcepţiile, mi-a fost teamă, apoi milă, pentru ca, în cele din urmă, văzând bătrânii singuri care se înclinau şi sărutau mâinile unor copii de cincisprezece ani veniţi cu daruri, să învăţ umilinţa şi respectul", a spus Cătălina-Diana Popa, profesor la CNVA, participant la proiect.

Pagina 2 din 66