×

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 296

Miercuri, 03 Octombrie 2012 03:00

Expoziţie - „Picături de Dobrogea”

V-aţi dorit vreodată să vedeţi Dobrogea? Ei bine, acum puteţi! Expoziţia „Picături de Dobrogea”, semnată de Iuliana şi Liviu Dediu din Brăila, va fi deschisă sâmbătă, 6 octombrie, la ora 18.00, în holul Casei de Cultură a Sindicatelor. Veţi putea admira aproximativ 50 de fotografii cu peisaje şi locuri speciale din comuna Greci, sate, case vechi, Cheile Dobrogei, dar şi oameni şi stări care vă vor face să vă faceţi deja planuri de drumeţii. „În Dobrogea, frumuseţea trebuie căutată! Noi am găsit-o şi o prezentăm în speranţa că va fi mereu păstrată”, a explicat Iuliana Dediu. Intrarea la eveniment este liberă.
Deşi a fost înfiinţat de aproape cinci ani de zile, puţini ştiu de Clubul înţelepţilor, format din pensionari care desfăşoară diferite activităţi care le pun mintea în mişcare. Care este diferenţa între acest club şi celelalte organizaţiii de pensionari? Ne-a explicat Iulian Tamaşan, preşedintele Clubului. „Acesta este primul şi singurul club de pensionari din Galaţi. De asemenea, suntem singurii care nu plătim cotizaţie, spre deosebire de celelalte asociaţii. Sediul nostru este la Palatul Navigaţiei, la parter, unde, zilnic, pensionarii joacă şah, remy sau table. În fiecare joi organizăm «Joia tineretului pensionar», unde dansăm şi ne simţim bine. De aceea ne numim Clubul înţelepţilor”, explică preşedintele Clubului. De asemenea, pensionarii au luat parte pe 1 octombrie, cu ocazia „Zilei pensionarului”, la o petrecere care a avut loc la restaurantul Continental, unde au dansat şi s-au distrat pe ritmurile muzicii pe care au îndrăgit-o în tinereţe.
Aproximativ 30 de elevi din mai multe licee gălăţene au învăţat, în weekendul ce a trecut, ce presupune educaţia nonformală, în cadrul Zilelor Educaţiei Nonformale, care au fost sărbătorite la Palatul Copiilor. Copiii au luat parte la mai multe activităţi distractive, dar şi educative, menite să îi facă să înţeleagă importanţa unei educaţii care duce la legarea unei prietenii între elev şi profesor. La acţiune au luat parte şi doi profesori, de limba engleză, respectiv educaţie fizică şi sport. Pentru majoritatea dintre ei, educaţia formală înseamnă „puterea profesorului într-un pix”, „cărţi, caiete, catalog”, iar cea nonformală presupune, spun aceştia, „procesul de educaţie care se bazează pe respect, atitudine şi relaxare la oră”. Această educaţie se poate face prin joc, teatru şi alte acţiuni interactive. Cei care au coordonat elevii la aceste activităţi şi au explicat fiecare aspect în parte au fost Cătălin Bîrsan şi Mirela Dragomir, de la Consiliul Judeţean al Elevilor. Camelia Nenu, directorul Palatul Copiilor, spune că introduce acest mod de predare la orele de istorie pe care le susţine, lucru care a dus la note mari la bacalaureatul de anul acesta. De asemenea, în momentul în care iese din clasă după sunarea clopoţelului, este odihnită şi mulţumită că elevii au învăţat cu plăcere şi că s-au simţit bine. „Este foarte importantă şi educaţia nonformală. Fără să ne dăm seama, învăţăm formal, informal şi nonformal, ajungând să fim din ce în ce mai pregătiţi. Cătălin Bîrsan a venit cu ideea de a face această acţiune pentru că a observat că elevii din şcoală se tem de ideea de nonformal, neînţelegând ce e”, a declarat Camelia Nenu. O astfel de activitate a fost organizată sâmbătă, când li s-a şi explicat profesorilor cât de uşor ar fi la oră dacă ar introduce măcar 10 sau 15 minute din oră şi predarea nonformală.
Miercuri, 03 Octombrie 2012 03:00

Artă contemporană pe pereţii Galaţiului

Dacă vă place să bateţi oraşul cu piciorul sau dacă iubiţi plimbările sau doar sunteţi atenţi la ce e în jur, fără îndoială că aţi remarcat desenele realizate la scară mare, cu un deosebit talent. Le-aţi observat, aţi admirat şi aţi trecut mai departe. Noi am vrut să aflăm mai multe şi am dat de cei doi băieţi care au lucrat la aceste desene şi au decis să scoată Galaţiul din monotonia în care se află. O să îi numim Unul şi Altul, conform dorinţei lor. Trebuie să ştiţi că este vorba de tineri talentaţi şi care au pregătire în domeniul artistic. Ambii au absolvit Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin” şi de când se ştiu au fost pasionaţi de acest domeniu. Unul are 24 de ani şi este absolvent al Facultăţii de Arte Plastice Decorative şi Design din Iaşi, iar Altul are 23 de ani şi este student la Arhitectură, la Bucureşti. În total ei au împărţit prin Galaţi şase desene de mari dimensiuni: patru realizate de Unul şi două de Altul, acestea fiind lipite pe pereţii din centrul oraşului şi de pe faleză. „Ideea a fost de a aduce ceva frumos” „Ideea proiectului a venit, cred, din lipsa de activitate şi divertisment de aici, de la Galaţi. Astfel, împreună cu Altul, ne-am gândit să expunem într-un mod neconvenţional o parte din lucrările noastre, în speranţa că va ieşi ceva frumos şi că vom avea parte de experienţa menită să ne scoată din rutina lucrului în atelier”, explică Unul. De asemenea, băieţii spun că nu au dorit să transmită un mesaj, ci pur şi simplu au dat naştere unui experiment stradal, desenele lor stimulând latura afectivă a oamenilor. „Ideea principală a fost de a aduce ceva frumos într-un context neutru, din punctul meu de vedere, deoarece Galaţiul duce lipsă de cultură urbană contemporană. Astfel, ar fi frumos ca oamenii să se lovească de referinţe care ţin de cultura lor, în drumul spre şcoală sau serviciu, care să scoată din contextul monoton de zi cu zi”, adaugă Altul. Băieţii noştri au pus la cale ideea, iar la jumătatea lunii august s-au apucat de treabă. Desenele sunt „lucrări de acasă” de-ale lor, printate apoi în coli de tip A4, astfel încât imaginile să fie lipite sub forma unui puzzle. Un teanc de hârtii, o mixtură folosită drept lipici, realizată din apă, făină şi zahăr, au fost elementele care au dat naştere unor lucrări admirate de sute de gălăţeni. Ei au lipit aceste desene noaptea, împreună cu câţiva prieteni. Cel mai mare dintre ele are dimensiunile de 1 metru pe 3 metri. „Nu ştiam exact unde o să le lipim, am ieşit pe afară şi ne-am orientat în acel moment. Am vrut să fie undeva la stradă şi să găsim pereţi corespunzători. Nu am considerat că facem vreun act de vandalism sau ceva periculos, având nevoie de un costum de ninja. Dar ştiam că n-o să fie bine dacă dăm de un poliţist, aşa că am încercat să nu atragem atenţia”, mai spune Unul. „Lucrările au legătură cu starea mea de spirit” Unele dintre desenele lor reprezintă imagini cunoscute de mulţi dintre noi, altele sunt rodul stărilor de sprit care i-au încercat pe băieţi în anumite momente. „Eu am lipit două desene: unul la zidul mic şi reprezintă o creaţie proprie după „Răpirea din Serai” şi unul în centrul oraşului, cu o interpretare după altă carpetă din casele românilor, cu cerbi în prim plan. De asemenea, începusem să mai lipesc unul tot în centru, de 3,5 m pe 1,4 m, dar am fost întrerupt”, ne explică Altul. Dacă Altul a oferit o reprezentare originală a unor elemente cunoscute, Unul a abordat teme aleatorii. „Ele au legătură cu starea mea de spirit, cu circumstanţele în care mă aflu sau experienţele personale pe care le trăiesc. În ultima vreme realizez, pe lângă celelalte lucrări ale mele, şi multe portrete, rezultate dintr-un exces de analiză a expresiilor şi a trăsăturilor de caracter ale oamenilor. Cu toate astea, refuz să-mi creez o manieră, un stil sau o tematică pe care să o practic în mod repetat. Consider că artiştii care caută să se identifice cu un stil aleg varianta simplă şi plictisitoare a lucrurilor, care, probabil, e cheia succesului pentru a face bani. Îmi place să experimentez, să analizez şi să mă feresc de clişee şi să exprim orientându-mă pe aspecte plăcute, pozitive”, ne mai spune Unul. Această acţiune inedită este, pentru Unul, prima de acest gen, cu excepţia adolescenţei, când toţi tinerii cu puţină imaginaţie desenau pereţii oraşului cu spray-uri colorate. De asemenea, susţine că e posibil să mai lipească nişte desene în viitor, dar nu crede că acest lucru îl reprezintă şi o să îl practice frecvent. În schimb, Altul lucrează în acest moment la o astfel de manifestare, organizată, de data aceasta, în Bucureşti.
Începând cu data de 3 octombrie, la Planetariul din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi va rula un nou show de animaţie pentru copii, intitulat Galaktos. Acest show de planetariu prezintă o călătorie virtuală prin galaxia noastră realizată de două personaje comice, Eugene şi Craig, care lucrează la o firmă de distribuţia laptelui din Calea Lactee. Pe parcursul acestei călătorii, spectatorii , alături de cele două personaje, vor întâlni mai multe nebuloase şi roiuri de stele, ocazie cu care cei mici vor afla mai multe lucruri despre aceste corpuri cereşti. „Ne bucurăm să putem oferi nu doar celor mici un nou spectacol de planetariu, cu o grafică de invidiat, care să-l facă pe privitor să-şi dorească să cunoască mai multe despre tainele Universului. Filmul de animaţie care va rula la Planetariu va fi precedat, în premieră, de un alt show de planetariu în care vor fi prezentate spectatorilor constelaţiile şi principalele stele vizibile pe cer în perioada în care are loc proiecţia. Este o dublă noutate pe care le-o oferim spectatorilor şi îi aşteptăm să vină la Planetariu,” a declarat muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Planetariului şi Observatorului Astronomic de la Galaţi. Spectacolul Galaktos are 24 de minute şi este dedicat copiilor şi elevilor şi va putea fi vizionat în fiecare zi de miercuri până duminică la orele 10.00 şi 11.30. Pentru grupurile organizate de elevi, acesta va putea fi vizionat la cerere şi la alte ore când se organizează spectacole de planetariu: 13.30, 14.30 şi 15.30. În rest, la aceste ore, va rula vechiul spectacolul, "Două bucăţele de sticlă". Preţul de intrare la Planetariu este de 5 lei pentru adulţi şi 3 lei pentru copii.
Membrii organizaţiei studenţeşti AIESEC Galaţi nu au stat degeaba în această vacanţă şi au pus umărul la treabă pentru a finaliza numărul 6 al revistei intitulată „Experience”, o publicaţie exclusivă a filialei locale. Aceasta a fost lansată în data de 1 octombrie, în întâmpinarea noului an universitar. Publicaţia îşi propune, prin articolele scrise de studenţii talentaţi, să informeze tinerii din Galaţi cu privire la oportunităţile pe care le au aceştia în fiecare dintre etapele importante ale vieţii lor - liceu şi studenţie. Revista cuprinde 28 de pagini color care conţin informaţii despre organizaţie, gândurile tinerilor care au plecat în străinătate, în cadrul unor stagii de practică, a celor care au venit din afara ţării în Galaţi, dar şi un interviu cu un fost membru AIESEC Galaţi care în prezent deţine o funcţie de conducere la Arcelor Mittal. „În ziua de azi, tinerii sunt foarte reticenţi în privinţa oportunităţilor de dezvoltare pe care organizaţiile le oferă în mod gratuit. Considerăm că prin experienţa altora şi prin puterea exemplului putem convinge tinerii să ia parte la dezvoltarea lor”, ne-a spus Adrian Radion, vicepreşedintele departamentului de Comunicare al organizaţiei AIESEC Galaţi.
Elevii şi profesorii au sărbătorit, săptămâna trecută, Zilele Educaţiei Nonformale, prin activităţi organizate la nivel naţional. Mulţi dintre profesorii care introduc la oră educaţia nonformală, măcar 10 minute, spun că dă rezultate bune şi că elevii au luat, la examene de la sfârşitul anului trecut, note mari pentru că au învăţat de plăcere. Ce înseamnă acest tip de educaţie? Profesorul introduce, în metoda de predare şi un alt mod de a oferi informaţiile: mici concursuri, joculeţe, şi alte lucruri care îi pot atrage pe copii.
Au fost organizate şi la Galaţi astfel de activităţi. Prin joc, tinerii şi cadrele didactice de la mai multe licee, au învăţat că profesorul poate fi şi altfel decât un „suveran la ora lui”, care taie, spânzură, şi care nu acceptă refuzuri. În învăţământul românesc nu este adoptată această idee – de a rupe bariera, în limitele acceptate, între profesor şi elev. Cel care pune nota este cel care face legea.
După dezastrul de la examenul de bacalaureat de anul acesta, majoritatea părinţilor şi a elevilor au arătat cu degetul spre profesori, care nu ştiu să predea. Au spus că metodele sunt învechite şi că, în ziua de azi, elevul trebuie să fie atras, pentru a învăţa cu uşurinţă şi nu mecanic, pentru că ei nu sunt roboţi, să asimileze uşor o cantitate foarte mare de informaţie. Cred că, pentru a fi profesor în adevăratul sens al cuvântului, îţi trebuie mai mult decât o facultate într-un anumit domeniu. Trebuie să iubeşti copiii şi să îi cunoşti pe ei şi pe fiecare etapă a vârstei lor, pentru a şti cum să te porţi la oră. Din cele peste zece discipline care sunt într-un orar, e drept, nu ne putem aştepta ca fiecare profesor care intră pe uşă să fie pe placul clasei. Dar acesta se poate face plăcut şi apoi volumul de informaţie e asimilat mult mai uşor. Nu toţi elevii sunt de nota 10, dar pot arăta că îşi dau silinţa, iar în zilele noastre este lucru mare acest aspect. Bineînţeles, sunt şi copii cu care nu se poate nimeni înţelege şi niciun profesor din lume nu îl poate face să deschidă cartea chiar şi cu o noapte înainte de examen.
Această sesiune la care au luat parte elevii şi cadrele didactice a fost organizată la începutul acestui an şcolar, ca totul să meargă strună şi la examene să nu mai plângă nimeni. Mulţi au fost foarte încântaţi de ceea ce au învăţat şi au promis că vor introduce la oră şi acest tip de educaţie. Pe principiul „poate aşa va merge”. Pentru a şti cum să se poarte cu tânărul din bancă, profesorul trebuie să se pună în locul lui, iar abordarea va fi alta şi, foarte posibil, va da roade.
Luni, 08 Octombrie 2012 03:00

Expoziţia dedicată familiei Chrissoveloni

Muzeul de Istorie Galaţi organizează expoziţia foto - documentară „Familia Chrissoveloni - un destin european”, care va fi deschisă miercuri, 10 octombrie, începând cu ora 12.00, la sediul instituţiei culturale. Evenimentul este realizat în colaborare cu Serviciul Judeţean Galaţi al Arhivelor Naţionale, Biblioteca Comunală Ghidigeni, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi şi Comunitatea Elenă Galaţi. Vizitând această expoziţie, gălăţenii vor cunoaşte, prin intermediul ilustraţiilor, viaţa şi activitatea unei dinastii de bancheri aristrocraţi de origine greacă - Chrissoveloni. Prestigiul acestei familii a depăşit chiar şi graniţele Balcanilor, membrii ei afirmându-se în lumea bancară: Nicolas Z. Chrissoveloni (1838-1913), Jean N. Chrissoveloni (1880-1926), Dumitru N. Chrissoveloni (1883-1957).
În cadrul Festivalului Naţional de Comedie, a avut loc, duminică seară, în foaierul Teatrului Dramatic „Fani Tardini”, deschiderea expoziţiei „Pro Boholţ”, cu lucrări realizate la prima ediţie a taberei de pictură şi sculptură organizate în luna august. Tabăra a pornit la iniţiativa inginerului şi iubitorului de artă Vasile Joantă, care a vrut să imortalizeze aspecte ale satului natal pe care-l iubeşte foarte mult, Boholţ, cu ajutorul a nouă artişti din oraşe precum: Galaţi, Bucureşti, Năsăud şi Ploieşti. „Ideea în lumina căreia am organizat această tabără a pornit de la faptul că Boholţ este un sat care în anul 2017 va împlini 700 de ani de atestare documentară şi în anul 2015 va sărbători 250 de ani de existenţă a şcolii din sat. Ştiu că, într-o anumită perioadă, satul a fost părăsit de un număr mare de oameni. Astăzi încercăm să-i aducem înapoi”, a spus Vasile Joantă. Printre artiştii plastici care au expus în această expoziţie, se numără şi trei pictori gălăţeni: Teodor Vişan, Liviu Adrian Sandu şi Raul Popa. „Am mers cu aceşti artişti în zona Făgăraşului, în satul natal al domnului Joantă. Am făcut înainte şi o documentare în această zonă deosebit de interesantă, cu oameni frumoşi la suflet şi la port, care ne salutau şi ne zâmbeau. Astfel, rodul muncii noastre se află în acest colţ de teatru. O să mai realizăm, în viitor, lucrări inspirate din acel loc”, a declarat Teodor Vişan.
Gălăţenii sunt invitaţi să guste din comedia de calitate la Festivalul Naţional de Comedie, care a fost deschis duminică seara, eveniment marcat cu decernarea premiilor celei de-a II-a ediţii a Concursului Naţional de Dramaturgie. Astfel, dintre cei 26 de participanţi, un număr mai mic faţă de ediţia trecută, când au fost trimise peste 60 de lucrări, juriul a decis ca anul acesta să fie oferite cinci premii: premiul I a fost cucerit de Mălina Petre (Reşiţa), cu piesa „Vii şi pleci. Două coperte”, premiul II - Marinela Dumitrescu (Bucureşti), piesa câştigătoare fiind „Totul de vânzare”, premiul III - Olga Delia Mateescu (Bucureşti), pentru lucrarea „Paşaport pentru Canada”, Victor Cilincă (Galaţi), cu „Dulceţuri şi otrăvuri” şi Gabriel Avram, cu „Afrodisiac pentru femei”. Teatrul Dramatic „Fani Tardini” va pune în scenă piesa care a cucerit locul I - „Vii şi pleci. Două coperte”. După înmânarea premiilor, spectacolul care a marcat deschiderea Festivalului a fost „Puşlamaua de la etajul 13” de Mircea M. Ionescu, piesa de teatru câştigătoare a premiului I din ediţia de anul trecut. Toate biletele au fost vândute Publicul va avea ocazia, până duminică, de a vedea spectacole de excepţie oferite de trupe de teatru de renume din întreaga ţară. Conform spuselor directorului Teatrului Dramatic, nu mai sunt bilete disponibile, semn că gălăţenii sunt foarte interesaţi de cultură, dar şi că vor să râdă copios în aceste vremuri care ne încearcă. „Am adus comedia din stradă, comedia politică, am transformat-o în artă şi o redăm gălăţenilor cu dragă inimă. Avem 13 spectacole deosebite, desfăşurate în opt zile. De asemenea, sunt şi alte manifestări deosebite: lansări de carte, vernisaje şi o discuţie incitantă despre comedie. În privinţa premiilor, acestea vor fi oferite cu sprijinul sponsorilor, a două bănci şi a mai multor persoane iubitoare de artă care au donat câteva obiecte”, ne-a spus Vlad Vasiliu, directorul Teatrului Dramatic. Deşi fiecare dintre noi trece prin vremuri dificile în această perioadă de criză, directorul Festivalului, Marius Zarafescu, spune că ar trebui să găsim, în orice situaţie, motive de râs. „Chef de râs ar trebui să avem tot timpul, chiar şi atunci când avem probleme în jurul nostru. Trebuie să găsim resurse în noi, şi din artă, şi din teatru, să salvăm ce poate fi mai optimist, robust şi sănătos. Cred că, în special, în momentele de criză trebuie să avem poftă de râs, să sfidăm sistemul când este bolnav sau când nu e pregătit să construiască. Pot spune că e un moment bun pentru teatrul românesc. Important este că tinerii lucrează foarte mult şi în instituţiile de stat, dar şi în spaţii neconvenţionale. Vorbim despre tinerii regizori, dar şi interpreţi, scenografi şi sunt multe festivaluri. Atunci când o instituţie teatrală organizează un festival, trupa e mai activă, e mai pofticioasă să facă performanţă”, explică Marius Zarafescu.
Pagina 16 din 66