×

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 296

Duminică, 09 Februarie 2014 14:23

Cursuri de ikebana si Sumi-E, la Complexul Muzeal

În perioada martie - iulie 2014, la sediul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi vor fi susţinute mai multe serii de cursuri de iniţiere în ikebana (arta japoneză a aranjării florilor) şi în Sumi-E (tehnică asiatică de pictură), în organizarea Asociaţiei româno-japoneze Himawary din Iaşi. Înscrierile pentru participarea la aceste cursuri se fac până la sfârşitul lunii februarie, la numărul de telefon 0743-008265. Trebuie menţionat faptul că un curs durează o lună (4 şedinţe de iniţiere) şi costă 90 lei. Instituţia gazdă din Galaţi va beneficia de gratuitate în iniţierea lucrătorilor din cadrul Secţiei Grădina Botanică care vor lua parte la aceste cursuri.
Cultura japoneză şi-a desăvârşit dragostea pentru frumos şi natură într-o adevărată artă: ikebana, arta aranjării florilor. Cursul prezent îşi propune să-i iniţieze pe cei interesaţi în tainele acestei arte, pornind de la realizarea unor aranjamente simple şi continuând cu elaborarea creaţiilor ikebana moderne. Cursul de ikebana va aborda următoarele teme: introducere în arta aranjării florilor, secrete ale menţinerii vieţii florilor tăiate, tehnici şi instrumente utilizate în arta florală, aranjamente ikebana de bază (Moribana, Nageire, Jiyuka) şi aranjamente florale moderne pentru diferite ocazii. În urma absolvirii, cursanţii vor putea realiza compoziţii florale de excepţie, care vor aduce armonie şi frumuseţe în sufletele privitorilor.
Sumi-E reprezintă o tehnică asiatică de pictură ce vizează utilizarea tuşului sumi, în diferite concentraţii, pentru reprezentarea formelor şi liniilor artistice. Întocmai ca într-un haiku, sumi-E nu vizează redarea fidelă a realităţii ci doreşte să surprindă sufletul său, printr-o metaforă plastică. Astfel, în cadrul compoziţiei finale, inima artistului şi imaginaţia privitorului devin un tot unitar. În urma absolvirii acestui curs, participanţii vor stăpâni tehnicile esenţiale ale acestei arte şi vor avea ocazia să participe cu lucrări la două expoziţii de sumi-E.
Cele două cursuri se adresează tuturor persoanelor pasionate de frumos, indiferent de vârstă şi ocupaţie, celor pasionaţi de cultura japoneză tradiţională şi modernă, precum şi celor care iubesc pictura şi doresc să îşi petreacă timpul liber într-un mod creativ.

Liberalul Emil Strungă a demisionat la sfârşitul acestei săptămâni din funcţia de director al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii, decizie pe care a refuzat să o comenteze. Unul dintre motivele care au dus la renunţarea la fotoliul de director ar putea fi tensiunea iscată în legătură cu împrejmuirea Grădinii Zoologice, aspect comentat dur în cadrul şedinţei de CJ de acum câteva zile. „Ei, suma pe care directorul Grădinii Botanice şi Zoo a înaintat-o a însemnat greşeală materială. A fost incapabil să vadă din trei cifre una şi a dat doar două, şi s-a pomenit bietul director Mihalcea cu 100.000 euro pe care, după ce încheiase şi rotunjise cu mare greutate bugetul, trebuia, datorită unei greşeli de nescuzat a conducerii Grădinii Botanice, să refacă bugetul. Şi l-am refăcut", a comentat la şedinţa menţionată preşedintele CJ, Nicolae Bacalbaşa.

Vineri, 07 Februarie 2014 00:00

Provocarea din autobuze continuă

Anul acesta aduce sau ar trebui să aducă schimbări în multe arii pentru gălăţeni. Una ar fi legată de un aspect important pentru un mare număr de cetăţeni - transportul în comun sau, mai bine zis, facilităţile acordate pensionarilor. Schimbarea a venit: nu vor mai avea bilete gratuite, ci abonamente nominale. Cu riscul de a-mi sări în cap pensionarii dar şi fiii, nepoţii şi strănepoţii acestora, nu pot spune decât că prezenţa lor în autobuze la orele de vârf sunt un junghi în coastă. Sunt conştientă de faptul că atunci când voi fi pensionară voi dori şi eu să beneficiez de gratuitate la autobuz şi tramvai, dar până atunci mai e mult şi, cum spune şi zicala, "până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii". Până când oamenii care călătoresc cu autobuzul cu un scop se vor pensiona, ei trebuie să îşi facă loc în fiecare zi, la orice oră, de bătrânii care monopolizează autobuzele.
Sunt respectoasă, nu mă aşez pe scaun deoarece sigur la următoarea staţie va urca un bătrân care chiar va avea nevoie de el, mă pitesc într-un loc şi încerc să nu le stau în cale şi nici să comentez atunci când se împing sau când dezaprobă nejustificat comportamentul celorlaţi. Dar asta nu înseamnă că îmi place prin ceea ce trec sute de gălăţeni în fiecare zi. Ce-i drept, am întâlnit şi bătrânei simpatici, cu bun simţ.
Printre cunoscuţii cu care am discutat acordarea abonamentelor pensionarilor, mulţi criticau faptul că studenţii şi elevii trebuie să plătească jumătate din abonament, în condiţiile în care ei nu au venituri şi familiile lor au oricum multe cheltuieli. Nimic mai adevărat, şi eu am fost elevă şi, mai departe, studentă şi ştiu că pentru părinţii mei era un efort să plătească două abonamente lunar, pentru mine şi sora mea. Iar pensionarii, cu toate că sigur au medicamente de plătit, ei sigur nu mai au copii de întreţinut.
Ceea ce vreau să spun este că ar trebui să le acorde un alt tip de facilitate, astfel încât să fie toată lumea mulţumită. Dacă cineva se străduieşte, sigur s-ar găsi o idee bună. Nu militez pentru retragerea beneficiilor pensionarilor, dar trebuie să se ajungă la o cale de mijloc.
Cu siguranţă că cele de mai sus reprezintă nu doar părerea mea, ci a multor gălăţeni, iar conducerii Transub nu îi sunt străine acestor nemulţumiri. Călătoria cu autobuzul e o adevărată provocare şi, din câte se vede, va continua şi în 2014.

Marți, 04 Februarie 2014 18:42

Bani pentru infrastructură, către primării

În urma deciziei consilierilor judeţeni, unităţilor administrativ teritoriale le va fi repartizată suma de 24.087.000 lei, bani proveniţi din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2014 şi estimările pentru 2015-2017. De asemenea, vor fi repartizate UAT-urilor şi sumele din cota de 18.5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Banii repartizaţi vor fi distribuiţi către proiectele de infrastructură care necesită cofinanţare locală şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală. Pentru a arăta că poate şi să laude, nu doar să critice, în cadrul şedinţei CJ, înainte de a fi votat proiectul, consilierul PDL Ion Ştefan a ţinut să aprecieze echilibrul de care s-a dat dovadă în împărţirea acestor sume.
Conform expunerii, banii proveniţi din sumele defalcate din TVA au fost împărţiţi pentru 2014 astfel: Bereşti (412.000 lei), Tg.Bujor (300.000 lei), Bălăşeşti (300.00 lei), Băleni (365.000 lei), Bereşti-Meria (350.000 lei), Brăhăşeşti (300.000 lei), Buciumeni (300.000 lei), Cavadineşti (320.000 lei), Corni (300.000 lei), Corod (380.000 lei), Cosmeşti (470.000 lei), Costache Negri (320.000 lei), Cudalbi (550.000 lei), Cuza Vodă (410.000 lei), Drăgăneşti (420.000 lei), Folteşti (350.000 lei), Fundeni (433.000 lei), Ghidigeni (340.000 lei), Gohor (340.000 lei), Griviţa (399.000 lei), Iveşti (300.000 lei), Matca (300.000 lei), Negrileşti (62.000 lei).
Mai departe, sumele din cota de 18,5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale au fost repartizate, pe anul 2014, în felul următor: Barcea (350.000 lei), Bălăbăneşti (303.000 lei), Băneasa (330.000 lei), Braniştea (410.000 lei), Cerţeşti (320.000 lei), Cuca (370.000 lei), Drăguşeni (350.000 lei), Fîrţăneşti (537.000 lei), Frumuşiţa (424.000 lei), Independenţa (341.000 lei), Jorăşti (280.000 lei), Lieşti (430.000 lei), Măstăcani (465.000 lei), Movileni (300.000 lei), Munteni (360.000 lei), Nămoloasa (363.000 lei), Negrileşti (308.000.lei), Nicoreşti (420.000 lei),
Oancea (300.000 lei), Pechea (300.000 lei), Piscu (468.000 lei), Poiana (336.000 lei), Priponeşti (300.000 lei), Rădeşti (328.000 lei), Rediu (346.000 lei), Schela (370.000 lei), Scânteieşti (300.000 lei), Slobozia Conachi (360.000 lei), Smârdan (459.000 lei), Smulţi (317.000 lei), Suceveni (280.000 lei), Suhurlui (300.000 lei), Şendreni (430.000 lei), Tudor Vladimirescu (430.000 lei), Tuluceşti (300.000 lei), Ţepu (350.000 lei), Umbrăreşti (569.000 lei), Valea Mărului (434.000 lei), Vânători (430.000 lei), Vârlezi (300.000 lei), Vlădeşti (350.000 lei).

În urma evaluării cu privire la modul de acţionare împotriva ninsorii abundente a comandamentului judeţean pentru situaţii de urgenţă, s-a ajuns la concluzia că gruparea s-a descurcat bine şi că membrii acesteia au colaborat şi au procedat lăudabil, cu toate că au fost mici sincope pe care le-au avut sub control. Aceste concluzii au fost prezentate luni dimineaţa, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc la Prefectură. Pentru a asigura o acţiune eficientă, au participat peste 150 de oameni de la ISU, 277 de la Poliţia Judeţeană, 65 de la Jandarmerie, 25 de la Poliţia de Frontieră, 50 de militari şi 11 persoane care au dorit să ajute. De asemenea, ajutorul a venit şi din partea a 43 de utilaje pentru deszăpezirea drumurilor naţionale şi a 36 pentru deszăpezirea celor judeţene.
"Principala preocupare a comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă a fost să asigurăm oamenilor tot ceea ce este necesar astfel încât niciun cetăţean din judeţ să nu sufere. Cea mai grea situaţie am avut-o miercuri noaptea spre joi dimineaţă. După ce, cu eforturi deosebite, şi ale celor de la drumuri judeţene şi drumuri naţionale, miercuri dimineaţa nu mai aveam nicio localitate izolată, miercuri pe la prânz a început să viscolească din nou şi joi aveam 33 de localităţi izolate, 17 drumuri judeţene blocate, ca şi DN 24D", a spus prefectul Dorin Otrocol.
Conducerea Prefecturii a recunoscut că au fost unele sincope, erori, multe greşeli de comunicare, problemele cu utilajele şi cele 4 freze achiziţionate în 1973. Una dintre greşelile pe care le-a menţionat prefectul a fost faptul că nu a fost luată măsura evacuării cătunului de la Lupele. Cu toate acestea, sursa menţionată a afirmat că situaţia a fost sub control, că primarul şi viceprimarul au ţinut în permanenţă legătura cu oamenii de acolo, fiind trimisă de două ori pe zi o sanie cu cele necesare.

Drumurile judeţene, deszăpezite pe bani puţini

În ceea ce priveşte cheltuielile acţiunilor, nu a fost încă efectuată o evaluare, dar vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Cornel Hamza, a ţinut să sublinieze că deszăpezirea drumurilor judeţene a fost efectuată cu bani puţini: "În primul rând, trebuie să ştim că deszăpezirea drumurilor judeţene a făcut-o firma contractoare, Vega 93, şi merită să fie lăudată pentru că a lucrat nu numai pentru bani, dar şi din solidaritate pentru oameni. Contractul încheiat cu Vega are o valoare de 1,5 milioane cu tot cu TVA, pentru cele 6 luni de iarnă. Să nu se spună că cine ştie ce bani se cheltuiesc... sunt foarte puţini, în condiţiile în care o oră de freză costă în jur de 700 de lei. Într-adevăr, acolo unde nu s-a putut, pentru că într-o situaţie de asemenea anvergură nu poţi acţiona pe sute de kilometri, primarii, cu eforturi, cu utilaje proprii sau închiriate de la terţi au intrat pe anumite porţiuni pentru că acţionau şi în interesul celor care i-au ales. În ajutorul lor, am primit de la rezervele statului 10 tone de motorină şi 2 de bezină pe care am distribuit-o celor 62 de localităţi. Am mai fi vrut de la rezervele statului, dar nu s-a putut, dar CJ, în semn de solidaritate cu locuitorii judeţului, a mai distribuit suma de 2 miliarde de lei vechi UAT-urilor să-şi procure 500 litri de motorină pentru a acţiona în interiorul localităţilor cu utilaje proprii sau închiriate, pentru că nu pot fi folisite cantităţile de cobustibil de către societăţile care au contract de deszăpezire, aşa cum nici noi nu am dat către Vega niciun litru de motorină sau benzină".

156 de solicitări pe zi, la Ambulanţă

Mihai Polinschi, şeful Serviciului de Ambulanţă, a afirmat că anul acesta a fost unul deosebit de dificil faţă de cei anteriori. Comandamentul a lucrat în permanenţă "sub o presiune deosebită" şi s-a acţionat cu utilaje speciale, o şenilată şi două snowmobile. De asemenea, Serviciul a avut 1.561 de solicitări (dintre care 42 de gravide, 17 hipotermii, 3 decese posibile din cauza hipotermiei) în zece zile, dintre care 312 au fost din partea cetăţenilor din mediul rural.
Mulţumit de modul de acţionare s-a arătat şi preşedintele CJ, Nicolae Bacalbaşa, care a afirmat că Galaţiul s-a aflat, pentru câteva zile, în faţa scenariului "mission impossible". De asemenea, acesta a ţinut să menţioneze faptul că societatea Drumuri şi Poduri s-a aflat în "imposibilitatea fizică" de a acţiona, cu toate că ar fi trebuit să contribuie la deszăpezire. "O întreprindere aflată cumva indirect sub patronajul Consiliului Judeţean, creată între altele pentru a rezolva această problemă, s-a aflat în imposibilitatea fizică de a rezolva problema deszăpezirii. Această întreprindere, care atunci când era director Dorin Otrocol era prosperă şi aducea venituri, acum a devenit o întreprindere falimentară şi cred că trebuie bine săpat să vedem de ce a ajuns în această stare. Deja auditul nostru a găsit lucruri scandaloase acolo. Dacă nu ar fi fost Vega 93 şi domnul Otrocol, care a găsit soluţii, era o situaţie dezastroasă", a spus Nicolae Bacalbaşa.

În prezent, situaţia e sub control

În prezent, toate drumurile judeţene sunt practicabile în condiţii de iarnă, pe multe dintre ele se circulă pe un singur sens, însă cei de la Poliţie au creat alveole pentru a fi evitat ambuteiajul. Cu toate acestea, mulţi dintre şoferi au fost indisciplinaţi şi au primit ulterior sancţiuni. Singurul drum cu probleme este Băleni-Cudalbi, unde se acţionează din două direcţii cu freze şi cu încărcătoare.

Proiectul tehnic şi al detaliilor de execuţie a împrejmuirii Grădinii Zoologice din Pădurea Gărboavele a primit undă verde din partea consilierilor judeţeni. Conform hotărârii, costul investiţiei se ridică la suma de 805.717 lei cu TVA şi valoarea C+M de 736.342 lei cu TVA.
Preşedintele CJ, Nicolae Bacalbaşa, a criticat modul de lucru al conducerii Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii, instituţie care are în subordine Grădina Zoologică, pentru gestionarea costurilor necesare proiectului menţionat, fapt care a dus la o muncă titanică pentru Direcţia Economie şi Finanţe a CJ. "Am fost pus în situaţia ridicolă şi penibilă când s-a întocmit bugetul şi vreau să spun că a fost o muncă îngrozitoare făcută de domnul director Mihalcea şi bugetul ieşea un fel de tragi-comedie, că orice ai face, nu poţi să-i mulţumeşti pe toţi. Şi până la urmă trebuia o gândire strategică şi nişte axe prioritare. Oricum, acest gard, ca şi gardul de la Găneşti, din motive pe care le înţelegeţi foarte bine - că pleca unul acum în zăpadă, murea şi răspundeam cu toţii, eu în primul rând - trebuiau făcute. Ei, suma pe care directorul Grădinii Botanice şi Zoo a înaintat-o a însemnat greşeală materială. A fost incapabil să vadă din trei cifre una şi a dat doar două şi s-a pomenit bietul director Mihalcea cu 100.000 euro pe care, după ce încheiase şi rotunjise cu mare greutate bugetul, trebuia, datorită unei greşeli de nescuzat a conducerii Grădinii Botanice, să refacă bugetul. Şi l-am refăcut", a spus Nicolae Bacalbaşa.
Suprafaţa Grădinii Zoologice este de 14,69 ha, iar împrejmuirea are o lungime totală de 1.760 m, din care 928,2 reprezintă împrejmuirea existentă care se înlocuieşte, şi 831,8 m reprezintă lungimea împrejmuirii pe zona de extindere a parcului zoo. Împrejmuirea propusă va avea înălţimea de 3 metri şi va fi realizată din panouri bordurate plastificate şi stâlpi din oţel zincat şi plastificat.

Centrul Cultural "Dunărea de Jos" a acordat, la sfârşitul săptămânii trecute, premiile revistei Dunărea de Jos, la cea de-a IX-a ediţie a evenimentului care a avut loc la mansarda instituţiei. Astfel, au fost premiaţi scriitorii, jurnalişti, oamenii de cultură, artiştii care au susţinut şi promovat în anul 2013 actul cultural sau au avut opere deosebite care meritau recunoaşterea şi aprecierea.
Distincţiile au fost oferite următorilor gălăţeni: secţiunea proză - Ioan Gh. Tofan, pentru volumul "Piaţa Veche"; secţiunea interviu - Ghiţă Nazare; secţiunea mass-media - Ramona Hilohe de la Express TV; secţiunea teatru - actorul Cristi Gheorghe, directorul Teatrului Dramatic; secţiunea eseu - Ilie Zanfir, directorul Bibliotecii Judeţene "V.A.Urechia", pentru volumul "Dunărea. Poveste şi adevăr"; secţiunea cronică literară - scriitorul Octavian Mihalcea; secţiunea arte vizuale - Florian Doru Crihană; secţiunea istorie - Violeta Ionescu, pentru întreaga activitate şi pentru editarea operelor lui Crişan V.Muşeţeanu; secţiunea istorie - Costel Gheorghiu, pentru condtribuţii la cunoaşterea istoriei oraşului Galaţi în imagini; secţiunea proiecte culturale - Genţiana Şerbu (Cahul).
Toţi cei premiaţi au declarat că sunt foarte onoraţi pentru distincţia oferită, mulţumind, totodată, pentru recunoaşterea şi apreciarea întregii activităţi căreia şi-au dedicat ani din viaţă şi pasiune.

Membrii Fotoclubului "Dunărea de Jos" au expus, săptămâna trecută, la Oradea, în Palatul "Vulturul negru", în cadrul acţiunii numite "Consemnări fotografice". Evenimentul a marcat cea de-a II-a ediţie a Festivalului Internaţional de Fotografie „Carol Pop de Szathmári - Szathmári Pap Károly”, organizat de Asociaţia "Euro Foto Art", iar din anul 2013 Fotoclubul „Dunărea de Jos” din Galaţi a devenit organizaţie parteneră a Asociaţiei.
Gălăţenii noştri au expus pe simezele din Palatul "Vulturul negru" peste 60 de fotografii alb-negru şi color, ale căror lucrări artistice cuprind mai multe teme: peisaj, portrete, nuduri, sociofotografii eseu, dar şi fotografii de reportaj.
La Oradea au expus următorii artişti fotografi: Nicolae Sburlan, preşedintele Fotoclubului din Galaţi, Răzvan Sburlan, Cornel Gingăraşu, Ilie Stan, Iulian Palade, Cornelia Moscaliuc, Leonard Ghinita, Ciprian Bercea, Doru Ungureanu, Oliviu Bujor, Laurentiu Iordache, Ştefan Andronache, Sabina Liga, Beatrice Caitas, Roxana Antistescu, Adina Dobrotă, Cosmin Reti, Florin Gilcanu, Andrei Coman, Claudia Balaban, Sorin Fraşina. La vernisajul expoziţiei au participat un număr mare de artişti din Oradea, iar despre fructuasa colaborare dintre asociaţia din oraşul gazdă şi Fotoclubul din Galaţi a vorbit artistul fotograf Constantin Dancoglu EFIAPb. De asemenea, aşa cum se obişnuieşte şi la vernisajele din Galaţi, şi Oradea le-a oferit participanţilor la eveniment momente muzicale.

Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi a primit, în cursul anului 2013, mai puţine cereri de azil faţă de anii precedenţi. Cu toate acestea, anul 2014 se preconizează a fi unul aglomerat, specialiştii estimând că ţara noastră se va confrunta cu un număr mare de refugiaţi, proveniţi în special din Siria.
Conform informaţiilor oferite miercuri la Colegiul Prefectural de reprezentantul Centrului Regional pentru Solicitanţii de Azil, în 2013 s-au primit 338 de cereri faţă de 592, cât au fost numărate în anul precedent. Majoritatea dintre aceste solicitări au fost formulate de cetăţeni sirieni, pe fondul situaţiei politico-militare din ţara natală. Acum doi ani, majoritatea cererilor de azil primite de România, inclusiv de Galaţi, au fost formulate de cetăţeni din nordul Africii (Algeria, Maroc, Tunisia), care au părăsit statele din motive de ordin economic sau se aflau de mai mult timp pe teritoriul Greciei şi au decis să pornească în alte state membre a Uniunii Europene. De asemenea, Centrul a mai primit 31 de cereri de azil de acces la o nouă procedură, faţă de 53, cât a înregistrat în 2012. Tipul de cerere menţionat anterior a fost formulat de persoana care a parcurs deja o primă procedură, dar a fost respinsă, iar în urma modificărilor situaţiei din ţara de origine sau a unor alte evenimente, a fost nevoie să depună din nou o solicitare pentru a beneficia de protecţie. Tot în 2013 a fost întocmită documentaţia pentru cazarea a 84 de străini, un număr mult mai mic faţă de anul precedent - 482. "Din informaţiile şi statisticile oficiale deţinute, rezultă faptul că pe parcursul anului 2014, este foarte posibil ca România să se confrunte cu un număr sporit de solicitanţi de azil (proveniţi în special din Siria - pe fondul crizei umanitare care continuă în această ţară) şi care să pună în dificultate capacitatea de cazare a acestora şi procesare a cererilor lor de azil. Din aceste considerente, au fost deja iniţiate, în baza unui plan de măsuri, activităţi de identificare a unor noi spaţii de cazare disponibile în cooperare cu autorităţile locale, pregătirea personalului etc", se arată în raportul înaintat Prefecturii.

Vineri, 31 Ianuarie 2014 00:00

Bugetul local al judeţului a fost aprobat

Consilierii judeţeni au aprobat, în cadrul şedinţei de săptămâna aceasta, proiectul privind bugetul local al judeţului pentru anul 2014, un subiect numit de preşedintele CJ, Nicolae Bacalbaşa, „duzina dracului”. Conform hotărârii, a fost repartizată suma de 15.400.000 lei din excedentul anului 2013 lucrărilor de investiţii, bani împărţiţi mai multor obiective, precum reabilitare drumuri judeţene - investiţie în continuare (3.800.000 lei), Spitalul Judeţean - investiţii în continuare (3.450.000 lei), dotări independente (1.000.000 lei), cheltuieli de expertiză şi proiectare (325.000 lei), reparaţii capitale (3.175.000 lei), Asistenţa Socială şi Protecţia Copilului (100.000 lei), sistemul de management integrat al deşeurilor (1.050.000 mii lei), proiectare pentru obiective de investiţii 2014-2020 (2.500.000 mii lei).
La această hotărâre, consilierul PP-DD Simona Hapeci a ţinut să roage preşedintele CJ ca din suma pentru reabilitarea drumurilor judeţene să se repartizeze fonduri şi pentru refacerea DJ 251H, situat între Corod şi Valea Mărului. Drept răspuns la solicitarea Simonei Hapeci, preşedintele CJ i-a spus că ştie foarte bine că drumul menţionat arată "ca după bombardament". "În filosofia acestui buget, grosul banilor a mers pe plombări şi unde vom mai putea - covoare asfaltice, pentru că situaţia drumurilor judeţene este destul de proastă. (...) Banii s-au dus în majoritate pe drumuri şi o să căutăm să punem Spitalul Judeţean în parametri cât mai buni", a explicat Nicolae Bacalbaşa.
Proiectul a primit undă verde de la consilieri cu o abţinere, cea a lui Dorin Butunoiu (PSD), care a fost nemulţumit de faptul că în privinţa bugetului pe anul 2014, Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP), al cărei preşedinte este, nu a fost luată în considerare. "Ţinând cont că pe 2013 nu s-a primit nicio finanţare şi nu am reuşit să prijinim activitatea Poliţiei Judeţului Galaţi, am considerat că în 2014 lucrurile vor evolua cât de cât puţin. În speranţa că era necesar şi să sprijinim în primul rând ATOP şi apoi Poliţia judeţului Galaţi, am considerat că trebuie să prindem o anumită sumă de bani în bugetul ATOP şi apoi să intervenim unde putem cât de cât să sprijinim şi noi ordinea şi liniştea publică", şi-a motivat Butunoiu decizia. (N.R. - ATOP nu are un buget separat şi Dorin Butunoiu este bugetat salarial de către CJ.) Acesta a mai menţionat faptul că în cazul în care nu va primi sprijin pentru activitatea ATOP, într-un interval scurt de timp îşi va prezenta demisia în faţa consiliului. Nicolae Bacalbaşa a explicat că, în ceea ce priveşte proiectul ATOP de a pune camere video, ideea este bună, dar e nevoie de mulţi bani, care sunt şi aşa limitaţi.

Pagina 5 din 66