×

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 296

Liderul grupului PDL din Camera Deputaþilor, Mircea Toader, considerã cã preºedintele Traian Bãsescu a fost dezinformat, susþinând în cadrul unei conferinþe de presã de sãptãmâna trecutã cã a votat pentru modificãrile aduse la Codul Penal. 

„Cred cã a fost dezinformat... Am  înþeles cã ºi dimineaþã ar fi spus preºedintele Traian Bãsescu cã eu am votat Codul Penal. E o mare eroare, ca sã nu spun altfel. E simplu de verificat, intraþi pe site-ul Camerei Deputaþilor, verificaþi votul la aceste legi ºi vedeþi cum am votat, nu numai eu, ci toþi colegii mei, deci nu am votat, ºi nu am avut de gând, mai ales cã eu am dat semnalul întregului grup cum sã voteze. Ar fi fost aberant ca eu sã fac un semn de vot împotrivã ºi sã semnez pentru”, a declarat Mircea Toader.

De asemenea, sursa acesta a mai precizat cã au existat douã iniþiative în acest sens, la una dintre acestea toþi parlamentarii PDL votând împotriva modificãrilor aduse la Codul Penal, iar la cealaltã unul s-a abþinut ºi unul a votat împotrivã, motivând ulterior cã „nu au fost atenþi”.

Mircea Toader e de pãrere cã s-a creat o confuzie în contextul în care, împreunã cu liderul senatorilor PDL, a susþinut o inþiativã care viza Codul de conduitã al parlamentarilor. „Declaraþia domnului Bãsescu cã eu ºi colegul meu, liderul de grup de la Senat, Rãdulescu, am fi semnat vreun proiect de modificare a Codului Penal sau orice legatura cu Codul Penal nu are nicio legãturã cu Codul Penal. Ceea ce am fãcut noi la nivelul liderilor de grup, am avut o discuþie privind un cod de conduitã al parlamentarilor, cod de conduitã care este o obligaþie pe care trebuie sã o aibã parlamentarii privind comportamentul general în Parlament... Au fost niºte neconcordanþe ºi neclaritãþi în dezbaterea publicã referitoare la incompatibilitãþi sau conflictul de interese, unde în acest cod se prevede cã sunt cele stabilite în statut ºi, pentru a evita orice confuzie, ºi eu si colegul meu ne-am retras semnãturile de pe acestã iniþiativã. Nu are legãturã ceea ce s-a întamplat în Parlament cu codurile penale sau cu amnistia”, a mai explicat deputatul.

Pe de altã parte, Mircea Toader a precizat cã democrat-liberalii intenþioneazã sã intre în grevã parlamentarã dacã se menþine la vot legea privind amnistia, o decizie în acest sens urmând sã se ia sãptãmâna aceasta în Colegiul Director al PDL.

O delegaþie formatã din oameni de afaceri din regiunea Wuhan din China au avut joi, la Prefecturã, o întrevedere cu prefectul - Dorin Otrocol, cu preºedintele CJ - Nicolae Bacalbaºa, Aurel Nechita - decanul Facultãþii de Medicinã ºi cu Ion Mocanu - preºedintele Camerei de Comerþ. Delegaþia chinezã a fost formatã din 10 membri, iar opt dintre aceºtia sunt oameni de afaceri sau reprezentanþi importanþi ai camerelor de comerþ din China: Zhang Xuemang (preºedintele Wuhan Overseas Friendship Association), Li Jize (preºedintele Camerei de Comerþ din Wuhan), Pan Xincheng (vicepreºedintele Camerei de Comerþ din Wuhan ºi preºedintele Wuhan Broad Group), Chen Chunxing (vicepreºedintele Camerei de Comerþ Wuhan ºi preºedintele Wuhan Intelligence Elevator Company), Yang Xuhong (vicepreºedintele Camerei de Comerþ,Deputy Director of  Science, Education, Culture, Sports Comittee of CPPCC Wuhan Comittee ºi preºedintele Wuhan Changxing Group), He Zhengliang (preºdintele Wuhan Lonhyuan Group), Hu Zhongyuan (preºedintele Wuhan Tianqi Laser Equipment Manufacturing Co.) ºi Gao Song (interpret al Biroului de Afaceri Externe Wuhan).
În cursul dimineþii, delegaþia înnoise protocolul de colaborare cu Camera de Comerþ Galaþi. Din ceea ce li s-a prezentat, reprezentanþilor regiunii Wuhan le-au plãcut cele auzite ºi s-au arãtat interesaþi de Parcul Industrial ºi de Zona Liberã, locuri în care ar vrea sã facã investiþii. De asemenea, aceºtia au spus cã s-au gândit sã introducã în Parcul Industrial piese importate, care sã fie ansamblate ºi apoi exportate în alte pãrþi ale Europei sau sã fie exportate produse româneºti în China. Proiectele urmeazã a fi puse la punct dupã ce preºedintele Camerei de Comerþ din Galaþi, Ion Mocanu, va face în luna mai o vizitã în China.
"Mã bucur cã, dupã ani de zile în care activitatea între cele douã þãri ºi douã provincii au fost puþin lãsate deoparte, putem sã reluãm activ discuþiile pe teme economice. Ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, vã asigur cã veþi avea tot ce trebuie la dispoziþia dumneavoastrã, sã vã desfãºuraþi în condiþii cât mai bune ºi legale activitatea", a spus prefectull.
Preºedintele CJ, Nicolae Bacalbaºa, care a vizitat China în urmã cu câteva sãptãmâni, a menþionat faptul cã, în cazul în care investitori importanþi vor veni în oraº, vor fi scutiþi de impozite locale timp de trei ani. "ªi mai mult, aveþi garanþia cã orice proces birocratic va fi imediat combãtut ºi cã aveþi un acces cât mai scurt pentru implementarea oricãrui proiect economic. Veþi trata nu cu funcþionarul unui aparat, ci direct cu cei care conduc aceste administraþii, pentru cã pentru România ºi pentru oraºul Galaþi colaborara cu China e un element strategic fundamental", a spus Bacalbaºa.

Vineri, 13 Decembrie 2013 02:00

Fiscul încurajeazã acordarea de bonusuri

Primele de Crãciun sau cadourile oferite de companii în beneficiul copiilor angajaþilor nu sunt impozitate. Existã ºi o condiþie: valoarea acestor cadouri sã nu depãºeascã suma de 150 de lei pentru fiecare copil. Sumele destinate pentru rãsplãtirea salariaþilor la sfârºit de an care nu trec de 150 de lei nu sunt considerate venituri salariale, deci nu sunt impozabile. Chiar ºi cu aceste facilitãþi fiscale, puþini mai sunt patronii care se gândesc sã ofere cadouri în bani sau bunuri angajaþilor. Bugetarii care nu vor fi fericiþii posesori ai primelor de Crãciun se vor putea bucura, însã, de mai multe zile libere.

Primele de Crãciun, un lux

Chiar dacã patronii au arici la buzunar când vine vorba de rãsplãtirea angajaþilor la sfârºit de an, avem ºi salariaþi fericiþi, care vor primi mai mulþi bani în luna sãrbãtorilor de iarnã. Angajaþii ArcelorMittal primesc bonusuri de Crãciun în bani ºi cadouri pentru copii.
“Bonusul de Crãciun se acordã în funcþie de contractul colectiv de muncã. Toþi cei 7.500 de siderurgiºti vor primi 200 de lei, sumã impozabilã. În plus, angajaþii care au copii vor primi ºi sacoºe pline cu dulciuri de cea mai bunã calitate pentru fiecare copil în parte”, spune contry communicator-ul Dorian Dumitrescu.
Salariaþii unei companii din Galaþi care se ocupã cu producerea de cabluri electrice sunt rãsplãtiþi cu bonusuri în bani doar dacã participã la inventarul de sfârºit de an. Nici ceilalþi nu sunt uitaþi, conducerea organizeazã în fiecare an o petrecere de Crãciun la care sunt invitaþi toþi angajaþii. Salariaþii primesc ºi cadouri de Crãciun, la fel ca de Sfântul Nicolae.
Dacã angajaþii din sistemul privat mai sunt rãsplãtiþi, chiar ºi modic, bugetarii nici numai ºtiu ce e prima de Crãciun. “Noi am uitat ce înseamnã bonusuri, prime de Crãciun, al treisprezecelea salariu... Angajaþii sunt bucuroºi dacã intrã în posesia tichetelor de masã”, explicã directorul DSP, Valentin Boldea.

Fãrã îndoialã cã, atunci când ne plimbãm pe strãzile Galaþiului, privim cu plãcere în jur ºi admirãm ornamentele ºi luminiþele. Nu îmi amintesc ca oraºul nostru sã fi arãtat vreodatã atât de împodobit ºi de cuprins de magia Crãciunului. Întâi admirãm, ne bucurãm ºi apoi ne întrebãm cât au costat. Toatã lumea s-a gândit cã a fost spartã vistieria oraºului ºi cã sunt aruncaþi banii pe luminiþe ºi pe concerte. Ei bine, tocmai primarul a oferit lãmuririle, subliniind faptul cã bugetul pe anul acesta a fost acelaºi ca ºi anul trecut. Nimic mai mult, nimic mai puþin. Doar cã a fost drãmuit cum trebuie, pentru a acoperi toate segmentele din municipiu. E drept, aºa cum mulþi au recunoscut, oraºul parcã e mai curat, mai asfaltat, are mai multe bãnci ºi refugiile din staþiile de autobuz au început sã aparã. Atunci când mã plimb prin oraº, vãd totul prin ochii unui gãlãþean obiºnuit ºi, cu toatã sinceritatea, nici nu îmi pasã cât a costat toatã distracþia asta. Banii sunt folosiþi pentru noi, pentru a ne bucura de un oraº luminat ºi vesel. Au fost mulþi care au acuzat municipalitatea cã aruncã banii pe geam pe ornamente, dar reþelele de socializare sunt pline cu fotografii artistice realizate în oraº, punând în valoare instalaþiile de lumini. Oamenii acuzã, dar tot ei se bucurã ºi ochilor le place ceea ce vede. Nu vreau sã laud autoritãþile ºi nici sã spun cã fac o treabã bunã pe toate planurile pentru cã, slavã Domnului, mai avem suficiente minusuri ºi probleme care trebuie rezolvate. Nu sunt decât un gãlãþean obiºnuit care abia aºteaptã sã se însereze pentru a ieºi la plimbare pentru a se bucura de un oraº vesel. Ce-i drept, unele ornamente de Crãciun ne cam dau fiori, pentru cã sunt aºezate în aºa fel încât avem senzaþia cã vor pica peste noi. Deci nici aici nu e totul chiar ca la carte.
Iubesc Crãciunul ºi, încã de la sfârºitul lunii noiembrie, mã cuprinde nerãbdarea ºi îmi doresc sã aud cât mai repede colindele, sã vãd multe afiºe cu Moºul ºi sã admir în vitrine brazi care mai de care mai împodobiþi. În consecinþã, mã bucurã mult faptul cã ºi oraºul în care trãiesc simte cã e Crãciunul. În anii trecuþi, tot ceea ce vedeam prin oraº erau doar niºte "perdele" de luminiþe aruncate în silã. ªi un cimitir, cu siguranþã, era mai luminat ºi mai frumos. ªi nici strãzi asfaltate nu aveam. Unde erau vârâþi banii?

Miercuri, 11 Decembrie 2013 02:00

„Plaja de la Vadu” e o carte „cudetoate”

Reporter: În data de 14 decembrie lansezi cartea "Plaja de la Vadu". Cum va decurge evenimentul ºi ce le-ai pregãtit cititorilor?

Andrei Velea: Am spus sã încerc ºi altfel. Sã nu mai fie o lansare în sensul obiºnuit al cuvântului, ci, mai degrabã, o întâlnire cu autorul ºi cartea. Aºa se face în Vest. Mai întâi e pusã cartea în vânzare, abia apoi este întâlnirea cu autorul. O parte dintre cei prezenþi vor fi citit cartea deja. Poate nu toatã, dar mãcar câteva povestiri. Vor avea curiozitãþi, întrebãri, nelãmuriri. Aºa nici invitaþii la eveniment nu vor vorbi în gol ºi nu se vor mai feri sã dezvãluie despre ce este vorba în carte. Altfel spus, cartea este deja în vânzare la librãria Humanitas, Galaþi. Vã invit sã o cumpãraþi, sã o citiþi ºi sã ne întâlnim sâmbãtã 14 decembrie, orele 16, sã discutãm despre ea. Invitaþii sunt: Petronela Buda, actriþã la Teatrul Dramatic Fani Tardini, precum ºi criticii Viorel ªtefãnescu ºi Adi Secarã. Pentru Petronela am scris un text din carte, o monodramã. Abia aºtept sã o vãd ºi interpretatã! Viorel ºi Adi m-au ajutat la corecturi, le-am cerut pãrerea despre textele din carte. Le mulþumesc frumos tuturor!

 

Rep.: Cu "Plaja de la Vadu" ai participat ºi la Târgul Internaþional de Carte Gaudeamus. Cum te-a primit publicul?

A.V.: Aº spune cã a fost bine. Dar asta s-o spunã cu voce tare cineva din public. Eu eram în faþã, transpirat leoarcã de emoþii. La Târg, lansãrile sunt „pe bandã rulantã”. Acolo sunt zece lansãri în acelaºi timp, lumea trece ºi vine, aleargã printre standuri, nu are timp de stat. Aºa cã am vrut sã fie scurt ºi la obiect! Aºa a ºi fost. Public am avut suficient pentru o lansare la Gaudeamus. Iar cartea a fost prezentatã cu talent de cãtre criticul Felix Nicolau, un simpatic ºi un inteligent, un cunoscãtor al tinerilor scriitori, precum ºi de cãtre Robert ªerban, editorul cãrþii, la care am revenit cu „Plaja de la Vadu” dupã „Lumea e o pisicã jigãritã”. Iar asta e cât toate laudele!

 

Rep.: Haide sã vorbim puþin despre volum. Care e povestea lui? Cum s-a nãscut?

A.V.: E o colecþie de proze scurte. Sunt paisprezece texte în carte. Am început sã scriu prozã exact în momentul debutului cu poezie, în toamna lui 2010. Am prezentat în cenacluri, am trimis la concursuri. Nu micã fost mi-a fost mirarea sã vãd cã sunt apreciate, premiate. La prima participare am câºtigat Marele Premiu la prozã la Festivalul „Eusebiu Camilar”. Preºedintele juriului a fost Petru Cimpoeºu, un prozator extrem de serios ºi de bine vãzut, cel care semneazã pe coperta a patra a cãrþii mele (alãturi de Felix Nicolau). Aºa cã am continuat sã scriu, sã citesc în cenacluri, sã trimit la concursuri, pânã când s-a adunat de o carte. Doi ani, mai precis. Apoi mi-a trebuit un an sã le cizelez!

 

Rep.: De ce tocmai plaja de la Vadu? Ce are special acea zonã?

A.V.: A gãsi un titlu pentru o carte de prozã scurtã nu e foarte uºor. Mai ales atunci când textele sunt destul de diferite ca abordare ºi tematicã. Am întrebat prietenii, aºa am stabilit titlul. Iar coperta a fost votatã pe Facebook. Democraþie!

Revenind la plaja de la Vadu, ea este ceva special: o „viitoarea Vama Veche”, dupã cum spune Adi Secarã. Înainte de anii 2000 nu prea era accesibilã turiºtilor, în zonã fiind baze militare (Corbu, Vadu, Gura Portiþei). Acolo au fãcut armata mulþi filologi. Mircea Cãrtãrescu, spre exemplu. Acum e singura plajã sãlbaticã de pe litoralul românesc. Se face orice pe plajã: petreceri, nudism, sex. Libertate! Cam multe maºini de teren se foiesc pe acolo în ultima vreme, dar tot e mai bine decât în staþiuni, unde e un adevãrat furnicar.

 

Rep.: Ce va gãsi cititorul printre paginile cãrþii?

A.V.: E „cudetoate”, ca sã parafrazez o reclamã. Mi-am permis libertatea de a aborda teme variate, subiecte ºi stiluri cât mai diferite. Existã, totuºi, elemente comune. Textele sunt grupate în patru secþiuni tematice. Iar exprimarea e mai tot timpul la persoana a doua, cititorul fiind, practic, personajul principal! Poate pãrea pestriþ, însã e important pentru mine, la prima apariþie cu prozã, sã înþeleg unde mã pricep mai bine. Mã tot rod degetele sã mã apuc de un roman, însã vreau „feedback” de la cititorii acestei cãrþi. Mã va ajuta sã mã descopãr, sã mã înþeleg ºi eu mai bine. Sunt discuþii pe scara blocului, cauciucuri sparte, vecini indiscreþi, teorii ale conspiraþiei, secrete neîmpãrtãºite, nevroze, peripeþii prin Republica Moldova sau prin Cipru, sex în patru ºi altele… Le veþi descoperi dumneavoastrã. Toate actuale, toate extrase din realitatea dimprejurul nostru, cea de azi. Unele dintre subiecte le ºtiu de la prieteni, altele de pe Facebook, altele sunt cazuri despre care a scris ºi presa pe larg.

 

Rep.: E posibil sã descoperim un altfel de Andrei Velea?

A.V.: Aº spune „da”... Aº spune „nu”... Dupã trei cãrþi de poezie, e clar ceva nou: prozã. Totuºi, ca ideaticã, existã o continuitate cu „Lumea e o pisicã jigãritã”. ªi acolo plecam de la realul cel mai brut cu putinþã ºi încercam sã descopãr valenþe metaforice chiar ºi în cele mai seci evenimente. E un demers destul de similar ºi aici, chiar dacã e prozã. Vor spune cititorii ºi criticii unde mã descurc mai bine. Una peste alta, diferenþa dintre poezie ºi prozã e, astãzi, una care þine doar de modul de organizare al discursului.

 

Rep.: Cum þi-ai descrie, în câteva cuvinte, cartea "Plaja de la Vadu"?

A.V.: Cea mai bunã carte de prozã pe care am scris-o pânã acum! Dar e o glumã, desigur: e prima. Acea cArtESENÞÃ pe care am publicat-o la Centrul Cultural Dunãrea de Jos, adicã „Orgoliul”, e una dintre prozele din aceastã carte. Mi-e greu sã o descriu… Sunt, încã, prea implicat în ea. Trebuie sã mã detaºez un pic. Aºa cã vã aºtept la întâlnirea cu „Plaja de la Vadu”. Poate cã o sã-mi spuneþi voi ce-aþi înþeles din ea sau cum aþi prinde-o în câteva cuvinte.

În cadrul conferinþei judeþene a PDL, a fost ales sãptãmâna trecutã Biroul Permanent Judeþean Galaþi, care este format din, aºa cum spun membrii acestuia, o echipã reuºitã ce are proiecte îndrãzneþe. Membrii structurii vor avea un mandat statutar de patru ani, ºi obiective asumate pe termen scurt. Astfel, Doruleþ Resmeriþã a fost ales, prin vot majoritar, preºedintele Biroului Permanent Judeþean PDL Galaþi. Mai departe, prim-vicepreºedinþi au fost desemnaþi Ion ªtefan ºi Iulian Aramã, secretar general - Constantin Popa, secretar general adjunct - Vasile Blãnaru ºi Ioniþã Oprea. De asemenea, au fost desemnaþi ºi opt vicepreºedinþi - Violeta Nanu, Mihai Ochialbescu, Andrei Liºinschi, Nelu Costea, Aurel Zanfir, Onuþ Atanasiu, Nicuºor Ciumacenco ºi Ion Dumitru. 

"Aºa cum mi-am asumat în aceastã ºedinþã ºi faþã de colegii mei, vom încerca, trecând la o parte peste trecutele dispute care au existat, nu între noi, ci între diverºi membri Biroului Permanent Judeþean, sã încercãm sã facem o echipã ºi sigur vom reuºi pentru cã avem un obiectiv foarte important - obþinerea unui scor la nivelul mediei naþionale pentru alegerile europarlamentare ºi pentru alegerile prezidenþiale, un obiectiv care nu e asumat la nivelul organizaþiei, dar e unul al partidului la nivel naþional - fie partidul are un candidat de dreapta care sã câºtige, fie un reprezentant al dreptei sprijinit de PDL sã câºtige alegerile prezidenþiale", a spus Doruleþ Resmeriþã. 

De asemenea, noua structurã îºi propune ºi sã monitorizeze îndeaproape procesul de regionalizare ºi de descentralizare a þãrii ºi sã reuºeascã sã unifice miºcarea de dreapta (înainte de a fi atins acest scop, membrii doresc sã îºi "întãreascã poziþia la nivelul judeþului Galaþi"). 

Marți, 10 Decembrie 2013 02:00

„Vis de iarnă”, la a IX-a ediţie

La Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi va avea loc vineri, la ora 11.30, vernisarea celei de-a noua ediţii a expoziţiei temporare „Vis de iarnă”, manifestare care îşi propune să aducă publicului din Galaţi bucuria şi magia sărbătorilor de iarnă. Instituţia muzeală va fi plină de ornamente, ghirlande, globuri, beteală, precum şi alte accesorii specifice Crăciunului.
20 de societăţi de profil, meşteri artizani şi populari, vor expune la această ediţie a expoziţiei „Vis de Iarnă ”. La vernisaj, elevii Şcolii de Arte din cadrul Centrului Cultural „Dunărea de Jos” Galaţi vor oferi publicului un spectacol artistic inspirat din magia sărbătorilor de iarnă. De asemenea, copiii de la Şcoala Gimnazială nr.3 „I.L.Caragiale” Galaţi, Şcoala Gimnazială nr.12 „Miron Costin” Galaţi, Şcoala Gimnazială nr.9 „C.Hogaş” Galaţi, Şcoala Gimnazială nr.5 Cuza Vodă, Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Galaţi şi Grădiniţa Particulară „Tom şi Jerry” Galaţi vor expune în cadrul expoziţiei tablouri, felicitări şi desene despre iarnă şi sărbători. „«Vis de iarnă» este cadoul pe care îl facem la final de an tuturor gălăţenilor şi nu numai. Din 13 decembrie, instituţia noastră va fi locul în care cei mici îl vor putea întâlni pe Moş Crăciun! Îi invităm la expoziţie pe toţi cei care vor să intre în atmosfera sărbătorilor de iarnă!”, a declarat Emil Strungă, managerul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi. La Muzeul de Ştiinţele Naturii deja au început activităţile de amenajare pentru expoziţie, în primul rând fiind amplasat un brad de Crăciun înalt de opt metri şi care urmează a fi împodobit cum se cuvine. Ca şi în ceilalţi ani, Secţia Grădina Botanică este responsabilă de organizarea acestei manifestări. „Va fi o atmosferă frumoasă şi plăcută. Noi, cei de la Grădina Botanică, vom amenaja un un stand în ton cu sărbătorile, din care nu va lipsi Moş Crăciun ! Este şi o ocazie pentru cei care doresc să facă un cadou de Crăciun,  produsele expuse aici fiind cu vânzare”, a adăugat Paul Lupoae - şef Secţie Grădina Botanică. Expoziţia va rămâne deschisă la muzeu până pe 31 decembrie 2013, programul de vizitare fiind de miercuri până duminică, între orele 9 - 17.

Fiţi atenţi la igiena din magazin atunci când mergeţi la cumpărături! Inspectorii Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Galaţi au efectuat, în perioada 1 iulie – 12 august, mai multe acţiuni de control în care erau vizate condiţiile de depozitare, calitatea şi comercializarea produselor alimentare de origine animală şi non-animală.
„Au fost controlate 355 de unităţi care produc, depozitează şi comercializează alimente. În urma verificărilor, a fost aplicată o sancţiune contravenţională în valoare totală de 2.000 de lei pentru nerespectarea normelor stabilite de Autoritatea Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor privind întreţinerea spaţiilor de prelucrare, depozitare şi de valorificare a produselor alimentare. De asemenea, nu au fost respectate nici condiţiile de întreţinere a instalaţiilor, utilajelor şi a ustensilelor de lucru folosite”, a declarat dr. Lenuţa Ichim, director executiv al DSVSA.
Pe parcursul verificărilor, specialiştii au avut în vedere respectarea mai multor aspecte, precum: termenul de valabilitate, cerinţele generale de igienă privind procesarea, depozitarea, manipularea şi expunerea la comercializare a produselor alimentare, existenţa documentelor care să ateste originea acestora şi calitatea materiilor prime.
Cele mai recente verificări, cele din luna august, au fost desfăşurate împreună cu specialiştii Direcţiei Agricole Galaţi, Unitatea Fito-sanitară. Aceştia au controlat nouă depozite de legume şi fructe care se aprovizionează din depozitele din ţară, precum şi de la producătorii din judeţul Galaţi, acţiunea aceasta fiind una în desfăşurare.
Tot în această perioadă DSVSA demarează acţiuni de control la exploataţiile de animale din judeţ. „Acţiunea se desfăşoară de două ori pe an şi are ca scop verificarea modului de completare a fişelor de inspecţie în exploataţie de către medicii veterinari de liberă practică şi actualizarea efectivelor de animale în Baza Naţională de Date”, a explicat dr. Lenuţa Ichim.
Dezechilibrul dintre cererea şi oferta de muncă este tot mai mare, conform studiului „Dezechilibru pe piaţa muncii. Analiză exploratorie a situaţiei şomerilor şi angajatorilor”, realizat în Galaţi de către Federaţia „Solidaritatea sanitară”, pe un eşantion de 380 de şomeri. Cercetarea s-a desfăşurat în perioada decembrie 2010 – mai 2012.
Cel mai mare impediment în găsirea unei slujbe îl constituie absenţa acestuia. Situaţia aceasta are două cauze, după cum se arată în comunicatul de presă emis de Federaţie – una determinată de problemele pe care le întâmpină mediul nostru economic şi cealaltă reprezentată de criza economică actuală, cu care se confruntă întreaga lume.

La ţară situaţia e mai gravă

Problema este de mare amploare în mediul rural, unde nivelul de dezvoltare economică este scăzut, gradul de informare redus şi locuri de muncă puţine şi prost plătite. Studiul mai arată că gălăţenii nu caută să se îmbogăţească, fiind rare situaţiile în care ofertele sunt refuzate din cauza salariului prea mic. De asemenea, mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi au avut mai mult de o slujbă, ceea ce arată flexibilitatea acestora, iar 10,57 de procente dintre respondenţi declară că au lucrat la negru.
Cercetările Federaţiei „Solidaritatea sanitară” mai arată că lipsa experienţei şi nivelul scăzut al studiilor reprezintă cauzele cel mai des întalnite ale şomajului. Tinerii şi persoanele de peste 45 de ani sunt cele care întâmpină probleme în căutarea unui loc de muncă. Printre variabilele care influenţează semnificativ statutul pe piaţa muncii se numără: vârsta, mediul din care provine (rural sau urban), absenţa sau prezenţa copiilor, sexul, starea civilă.

Cursurile de formare, privite cu neîncredere

Jumătate dintre respondenţii studiului susţin că soluţia pentru situaţia în care se află este luarea problemei în propriile mâini şi căutarea unui loc de muncă pe cont propriu. Din totalul şomerilor din evidenţa AJOFM, doar un sfert consideră că apelarea la această instituţie reprezintă o măsură în căutarea unei slujbe. De asemenea, cursurile de formare profesională, menite să-i ajute să-şi găsească de lucru, sunt privite de aceştia cu neîncredere, iar interesul este scăzut. Şomerii din mediul rural sunt cei care aplică cel mai rar pentru cursuri, deoarece, unii din ei, nu cunosc limbi străine, nu au abilităţi de operare pe calculator sau întâmpină dificultăţi în deplasarea la ore.

Companiile vor mai mult decât calificare

Aproape 40 la sută dintre cei 386 de agenţi economici participanţi la studiu susţin că nu găsesc cu uşurinţă oameni care să aibă, pe lângă calificarea profesională, şi anumite competenţe, precum: abilităţi de comunicare, carnet de şofer, cunoştinţe de operare a calculatorului, cunoştinţe de contabilitate primară, de limbi străine sau administrative. Companiile recurg la mai multe metode de recrutare de angajaţi dar şi aceştia preferă să-i caute pe cont propriu, prin intermediul anunţurilor în ziare, aviziere sau site-uri.
În încheiere, studiul prezintă câteva măsuri, care să echilibreze, cumva raportul dintre cerere şi ofertă de locuri de muncă: înfiinţarea unui spaţiu unde şomerii pot posta anunţuri care arată locul de muncă vizat, prezentarea acestora a modalităţii în care sunt recrutaţi angajaţii, pentru a vedea la ce aspecte să fie atenţi sau îmbunătăţirea accesului la informaţiile care privesc slujbele disponibile pentru cei din mediul rural.
Marți, 21 August 2012 03:00

Pensionarii pregătesc un nou protest

Pensionarii nu se mulţumesc cu una, cu două şi sunt convinşi că nici demiterea preşedintelui nu le va aduce o viaţă mai bună, aşa cum îşi doresc toţi. Indiferent de rezultatele de la referendum, aceştia tot vor ieşi în stradă să îşi ceară drepturile, prin intermediul unui protest. Acţiunea va fi organizată de Alianţa Europensionarilor, condusă de preşedintele acesteia, Cristea Toader. „Pentru noi nu contează decizia de la referendum. Toţi cei care au guvernat sunt nişte hoţi şi vom cere condamnarea lor. În septembrie ne vom mobiliza şi vom protesta împotriva aleşilor noştri. Vrem o viaţă mai bună şi avem dreptul la ea, de aceea luptăm în continuare”, a declarat Cristea Toader. Acesta a mai promis că protestul de luna viitoare va fi mai spectaculos decât cel din iulie, când liderul Alianţei Europensionarilor a purtat straie de deţinut, pentru a arăta că poporul român vrea ca politicienii să fie condamnaţi la ani grei de închisoare.
Pagina 8 din 66