×

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 296

Miercuri, 22 August 2012 03:00

Fără Zahăr, în concert la Foişor Faleza

Mult îndrăgita trupă de muzică şi umor Fără Zahăr vine în Galaţi duminică 26 august pentru a susţine un concert la Foişor Faleza. Membrii acesteia abordează mai multe genuri muzicale – hip hop, rock, folk sau chiar latino, reuşind cu succes să îmbine ritmurile melodice cu versurile comice, satirizate, inspirate din viaţa satului. Formaţia şi-a format un stil unic în care parodiază mediul rural, în raport cu tendinţele vremurilor. Sunt atât de iubiţi de public datorită originalităţii şi faptului că reuşesc să pună punctul pe „i”, într-o manieră artistică. Concertul are loc începând cu ora 19.00.
A XI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Muzică Uşoară pentru Copii „Ceata lui Piţigoi” este organizată în perioada 7-9 septembrie de Centrul Cultural „Dunărea de Jos”. Deşi până acum concursul avea loc la Teatrul Dramatic, a fost luată hotărârea de a fi mutată locaţia pe esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor, unde au fost desfăşurate şi celelalte festivaluri din ultima perioadă. De asemenea, juriul a fost ales pe sprânceană, fiind invitate artiste consacrate ale muzicii româneşti: Silvia Dumitrescu şi Nicola. Anca Bartoş, soţia lui Pavel Bartoş, va fi prezentatoarea concursului. Ediţia de anul acesta va urma aceeaşi structură ca şi cei precedenţi: patru grupe de vârstă de 5-7 ani, 8-10 ani, 11-13 ani şi 14-16 ani.
Spectacolul de interpretare a obiceiurilor de vară pentru invocarea ploii „La Dunăre de Sânziene” a ajuns la final, astăzi având loc închiderea proiectului şi lansarea broşurii în sala Rondă a Centrului Cultural „Dunărea de Jos”. Proiectul a avut drept obiectiv principal studierea şi cercetarea obiceiurilor de vară în Galaţi şi regiunea „Dunărea de Jos” (Ucraina şi Republica Moldova). Prin intermediul activităţilor din cadrul proiectului, au fost puse în valoare obiceiurile tradiţionale de vară pentru invocarea ploii practicate în trecut în cadrul comunităţilor săteşti, fiind astfel crescută vizibilitatea patrimoniului cultural tradiţional material şi imaterial specific zonei Prutului Inferior. Broşura lansată astăzi, care marchează încheierea acţiunii, sunt regăsite mărturii ale interlocutorilor despre obiceiurile de vară pentru invocarea ploii din cele trei ţări participante, fiind ataşat un DVD în care pot fi urmărite detalii din timpul cercetărilor. „La Dunăre de Sânziene” este un proiect înregistrat în lista de activităţi a Centrului Cultural, obţinând finanţare de la Administraţia Fondului Cultural Naţional în valoare de 43.506 lei, instituţia gălăţeană contribuind cu 5.017 lei.
Miercuri, 22 August 2012 03:00

Cum putem scăpa copiii de timiditate

Timiditatea este una dintre cele mai întâlnite trăsături de personalitate la copii. Specialiştii spun că este moştenită genetic, iar această trăsătură de personalitate nu trebuie sub nicio formă etichetată drept o boală pentru că, în timp, se va remedia. Pentru a vedea ce presupune timiditatea şi ce ar trebui să facă părinţii în acest sens, am vorbit cu psihologul Carmen Rusu, care ne-a oferit mai multe informaţii, precum şi câteva sfaturi. „Timiditatea este o teamă” „Timiditatea e un caracter, fiind mai des întâlnită în perioada preşcolară şi şcolară, clasele I-IV. Aceasta este, de fapt, o teamă -  de a vorbi sau de a da chiar „bună ziua”. De asemenea, reprezintă o barieră în realizările şcolare şi profesionale ale copilului. Asta nu înseamnă că micuţul e încăpăţânat, pur şi simplu el nu se simte bine într-un anumit mediu, pentru că nu cunoaşte, nu e obişnuit”, a explicat Carmen Rusu. Important pentru părinţi este faptul că nu trebuie să eticheteze copilul. E bine să evite să spună despre el că e timid, ci că e mai degrabă liniştit. Altfel, o să perceapă cuvântul „timiditate” drept ceva negativ. Aşa cum se spune despre cel cu hiperactivitate că e mai agitat, la fel şi cu cel timid. Care sunt semnele? „Unul dintre semne este faptul că micuţul se ascunde în spatele adultului. Dacă este lăsat câteva minute să se obişnuiască cu mediul, el poate fi capabil să interacţioneze. O altă problemă des întâlnită este refuzul acestuia de a merge la şcoală sau la grădiniţă. E de preferat ca părintele să îl pregătească înainte: să îi spună că va rămâne doar cu copii, că va învăţa lucruri noi şi aşa mai departe. La fel de des întâlnit este refuzul acestuia de a vorbi în prezenţa străinilor. El are nevoie de timp pentru a se obişnui cu aceste persoane, apoi prinde curaj. De asemenea, copilul timid poate să aleagă să se joace singur. Părintele trebuie să se îngrijoreze atunci când acesta refuză să stea în preajma celorlalţi copii de vârsta lui”, mai explică psihologul. Tot acesta a mai adăugat că aceste temeri sunt normale, deoarece copilul exploatează mediul înconjurător. Părintele are responsabilitatea de a-i explica cu mult calm că nu i se întâmplă nimic. Dacă nu reuşeşte să treacă peste această etapă, trebuie apelat la un specialist. Adultul este pionul de bază Copilul nu trebuie grăbit în situaţii sau experienţe noi, este un aspect care trebuie luat în considerare de către părinte. „Adultul trebuie să îi ofere micuţului oportunităţi – să meargă împreună în parc, să invite copii acasă, să fie lăsat să se descurce singur în situaţii ezitante şi să fie asigurat că are tot sprijinul său. E binevenită încurajarea participării acestuia la competiţii sportive, şcolare sau spectacole. Nu trebuie repezit, grăbit sau certat, pentru că va fi mai rău. Mulţi plâng atunci când merg la grădiniţă. Trebuie lăsat să se obişnuiască cu ceilalţi şi, fără să fie atent, mama sau tatăl să plece, fără să-i spună „Pa, am plecat!”. De asemenea, recomand ca 15 minute pe zi să fie dedicate discuţiilor între părinte şi copil şi să vorbească despre cum se simte, ce îi place sau ce nevoi are. E necesară dezvoltarea unei relaţii de încredere, grijă şi dragoste cu copilul”, mai spune Carmen Rusu. În familiile cu mai mulţi copii este mai rar întâlnit un copil timid. Situaţia poate apărea atunci când sunt doi copii. Dacă cel mic e mai liniştit, îl copiază apoi pe cel mai mare şi trece peste etapă. În schimb, dacă cel mare e timid, acesta se izolează. Partea pozitivă a acestui tip de personalitate este că micuţii sunt creativi. Ei stau şi analizează, îşi canalizează atenţia spre activităţi precum pictura, desenul, muzica sau sportul – unde simt ei că nu trebuie să vorbească foarte mult.
Mare atenţie dacă beneficiaţi de indemnizaţie pentru creşterea copilului! În cazul în care realizaţi alte venituri în aceeaşi perioadă, veţi da banii înapoi! Conform informaţiilor furnizate de Olimpia Ralea, directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), au fost găsite peste 80 de persoane care au avut venituri profesionale. „În 2012 am desfăşurat două verificări, una la începutul anului şi una finalizată săptămâna aceasta. În prima etapă am depistat 60 de persoane, iar în a doua 27. Aceste persoane nu se angajează, dar îşi înfiinţează PFA, asociaţii familiale sau desfăşoară activităţi cu contract de comision cu diferite firme. Legea spune clar că nu trebuie realizate alte venituri profesionale”, a explicat Olimpia Ralea. Cei care sunt depistaţi de către AJPIS au la dispoziţie 30 de zile în care trebuie să achite suma de bani aferentă perioadei în care au primit bani din alte surse. În momentul în care expiră acest termen, este emisă decizia de executare şi încasare Direcţiei de Finanţe Publice, deoarece AJPIS nu dispune de mijloace de executare silită. Pot fi înapoiate sume de peste 9.000 de lei „Am depistat situaţii similare şi în mediul rural. După ce părintele a intrat în concediul pentru creşterea copilului, două sau trei luni s-a conformat. Apoi şi-au deschis asociaţii care accesau fonduri europene pentru agricultură, timp în care au primit şi indemnizaţii. Nu ştiu ce venituri au obţinut de acolo, dar banii pe care i-a primit pentru copil trebuie să îi înapoieze şi vorbim de sume mari. De exemplu, dacă ar fi primit suma minimă, care e de 600 de lei, ar trebui să plătească pentru cei doi ani de zile de concediu aproximativ 9.000 de lei. Este simplu, trebuie doar să întrebe, să dea un telefon, că e mai ieftin. Legea e flexibilă şi le dă posibilitatea să se retragă. Dacă au ocazia să lucreze pentru trei sau patru luni şi nu vor să o rateze, vin la noi şi cer încetarea plăţii pentru acea perioadă. După ce s-a încheiat perioada, vin din nou şi solicită reluarea plăţii”, spune directorul executiv al AJPIS. Astfel de probleme apar în fiecare an, deşi beneficiarii semnează cu mâna lor declaraţia pe proprie răspundere că, în momentul în care intervin schimbări în privinţa realizării de venituri, vor anunţa. Depistarea acestor persoane solicită mult timp, deoarece sunt puţini oameni care au această răspundere şi volumul de informaţie este mare. Cu toate astea, mai devreme sau mai târziu sunt găsite. De asemenea, dacă s-a ajuns la concluzia că înşelăciunea a fost voită, sunt întocmite şi dosare penale.
Joi, 23 August 2012 03:00

Lansarea celei de-a opta cArtESENÞÃ

Numărul cărticelelor în miniatură lansate continuă să crească. Cel de-al optulea volum al colecţiei cArtESENÞE va fi lansat miercuri, 29 august, la foişorul cu amfiteatru de pe Faleza Dunării, începând cu ora 13.00. De data aceasta, autorul nu este gălăţean, precum artiştii care au semnat primele şapte volume, ci craiovean – Paul Blaj, poet şi scriitor, care ne va oferi „Memorialul dantelelor galbene”, un volum ce cuprinde arta la scară mică. Instalaţia cărţii, adică o prezentare spaţială artistică pentru public, este realizată de Monica Turcu de la gruparea Athanor.
Încheierea oficială a spectacolului de interpretare a obiceiurilor de vară pentru invocarea ploii „La Dunăre de Sânziene” a avut loc miercuri, la Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, fiind marcată cu lansarea unei broşuri care cuprinde descrierea obiceiurilor, mărturii, precum şi un DVD cu detalii din timpul cercetărilor. Acţiunea a început în data de 15 martie anul acesta şi a avut drept obiective identificarea, punerea în valoare şi evidenţierea obiceiurilor ritualice tradiţionale ale perioadei de primăvară – vară. Astfel, sunt prezentate „Paparuda”, „Caloianul” sau „Drăgaica”, obiceiuri de chemare sau de oprire a ploii, diferite de la zonă la zonă. La Galaţi, obiceiurile există în joc sau în amintiri Echipa de proiect a realizat studii şi cercetări în mai multe localităţi gălăţene precum Tuluceşti, Cuza-Vodă, Piscu, Vânători, Braniştea, Cosmeşti şi Lieşti, dar şi în cele din raionul Cahul (Republica Moldova) şi raionul Reni (Ucraina). „Obiectivul a fost, în special, cercetarea pentru descoperirea acestor obiceiuri, iar în locurile în care le-am găsit, am încercat să vedem dacă există similitudini sau interferenţe în zonele de confluenţă. După cum am constatat, în Ucraina şi Republica Moldova aceste obiceiuri se practică cu un simţ al responsabilităţii, spre deosebire de judeţul Galaţi, unde acestea sunt desfăşurate prin joc sau mai există doar în amintirile bătrânilor”, a explicat Laura Panaitescu, iniţiator al proiectului.
Dintre şomerii aflaţi în căutarea unui loc de muncă, cele mai multe sunt femei, acestea încadrându-se în categoria celor fără profesie sau ca muncitori necalificaţi, conform rezultatelor studiului „O analiză regională a pieţii muncii. Studiu de caz: persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi cele inactive din judeţele Galaţi şi Brăila”, realizat în perioada noiembrie 2010 – iunie 2012 de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea” cu ajutorul a 691 de şomeri respondenţi.

Puţini şomeri apelează la AJOFM-uri

Respondenţii preferă să îşi caute singuri un loc de muncă, se arată în comunicatul emis de Centrul „Solidaritatea”, procentul acestora fiind de 46 la sută şi doar 7 la sută ar apela la instituţiile de plasare a forţei de muncă.
Cele mai multe dificultăţi în găsirea unui loc de muncă îl întâmpină persoanele casnice care fie nu au lucrat niciodată (calificările profesionale fiind inexistente), fie au ieşit, cu mult timp înainte, din categoria persoanelor active iar în aceste condiţii, ele au o motivaţie scăzută pentru căutarea şi menţinerea unui loc de muncă. De asemenea, au fost întâlniţi în timpul cercetărilor şi şomeri cu lipsă de interes - un sfert dintre participanţii la studiu nu au depus niciun efort în găsirea unui loc de muncă, decizia fiind mai des întâlnită la femei. În privinţa speranţei de a-şi găsi o slujbă, părerile sunt împărţite în funcţie de mai multe aspecte: vârsta, mediul rural sau urban, persoane de sex feminin sau masculin. Majoritatea repondenţilor consideră că au puţine şanse de a se angaja în viitorul apropiat, cei mai sceptici au fost tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, femeile şi persoanele din mediul rural. Cu toate acestea, participanţii la studiu vor să facă ceva în acest sens, dorind să urmeze cursuri de formare profesională, aici reticenţa fiind întâlnită în rândul persoanelor casnice.

În educaţie, administraţie şi sănătate, oferte sărace

Rezultatele studiului mai arată că meseriile din domeniile IT, asigurări şi vânzări intră în topul celor mai căutate, în prezent, pe piaţa muncii precum şi cele din domeniul serviciilor pentru populaţie. Oferta reală a locurilor de muncă cuprinde meserii precum vânzător, sudor, barman sau ospătar, care cer un anumit nivel de pregătire, aspect pe care absolvenţii de studii superioare nu îl îndeplinesc. Meseriile precum croitor, stenodactilograf, maşinist sau fochist sunt cele mai nesigure de pe piaţa forţei de muncă. Cele mai sărace oferte sunt cele din sistemul educaţional, sănătate şi administraţie.

Calificarea e cea mai importantă

De asemenea, au fost chestionate şi 296 de firme. Din cauza crizei economice actuale, angajatorii nu îşi permit recrutarea de oameni noi, ei aplicând strategia de a-şi păstra personalul calificat. În următoarea perioadă este programat un val de angajări în domeniile asigurări, construcţii sau amenajări interioare. Firmele care estimează că îşi vor mări echipa susţin că se vor limita la una sau două angajări existând, bineînţeles, o legătură între dimensiunea companiei şi numărul de oameni de care are nevoie. Un criteriu important în luarea deciziei este competenţa profesională a şomerului, şansele acestuia de angajare fiind de 67 la sută. De asemenea, reprezentanţii companiilor mai ţin cont şi de alte criterii: experienţa profesională, abilităţile, vechimea în muncă, mediul de rezidenţă, vârsta.
În încheiere, studiul propune câteva recomandări, pentru un echilibru în relaţia cerere şi ofertă de locuri de muncă din oraşele Galaţi şi Brăila, precum: adaptarea şi diversificarea ofertei de cursuri de formare profesională, îmbunătăţirea comunicării cu AJOFM sau implicarea şomerilor în activităţi de consiliere şi orientare profesională.
Asociaţia Bibliotecarilor din România, împreună cu Biblioteca Judeţeană „V.A.Urechia” şi Universitatea „Dunărea de Jos”, organizează la Galaţi, în perioada 29-31 august, cea de-a XXIII-a Conferinţă Naţională, cu tema „Biblioteca – tradiţie şi inovare”. La evenimentul profesional, care se desfăşoară anual, urmează să participe reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, ai Ministerului Culturii, ai autorităţilor centrale şi locale, ai altor asociaţii profesionale, precum şi bibliotecari din ţară şi din străinătate. Lucrările prezentate vor fi studii ale diverselor aspecte de biblioteconomie bazate pe investigaţie şi cercetare din perspectiva binomului bibliotecă - societatea cunoaşterii, pornind de la tradiţie şi inovare. Evenimentul va fi găzduit de Universitatea „Dunărea de Jos”, deschiderea oficială urmând a avea loc miercuri, 29 august.
Expoziţia de fotografie semnată de orădeanul Radu Teodor Pantea, „Confesiuni în imagini”, va fi deschisă luni, în sala Rondă a Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, începând cu ora 16.30. Artistul, născut în anul 1953, se poate lăuda cu lucrări expuse în 45 de ţări, printre care Statele Unite ale Americii, Spania, Anglia, China sau Emiratele Arabe. Talentul i-a fost răsplătit cu 284 de premii şi menţiuni internaţionale. Teodor Pantea este, din anul 1980, membru al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România.
Pagina 9 din 66