Nicoleta ROGOJINĂ

Nicoleta ROGOJINĂ

Oamenii din comuna Munteni, judeţul Galaţi, sătui de zgomotul permanent şi poluarea masivă produse de Staţia de Uscare a Gazelor care funcţionează în comuna lor şi care aparţine companiei OMV PETROM SA au decis să deschidă un proces colectiv prin care cer companiei adoptarea măsurilor tehnologice necesare pentru asigurarea unui mediu înconjurător netoxic în localitate, dar şi în împrejurimi.

Localnicii care au locuinţele în apropierea staţiei reclamă faptul că din cauza zgomotului nu se pot odihni nici noaptea, chiar dacă închid geamurile, iar poluarea se simte în aer puternic fapt care îi determină să-şi facă mari griji pentru sănătatea lor. Chiar şi fără măsurători de specialitate, aerul se simte că este îmbâcsit şi poluat de îndată ce ajungi în zonă. Demn de menţionat este faptul că staţia este amplasată în intravilanul localităţii Munteni, în apropiere de locuinţe. „Această statie de uscare gaze a pârâtei (n.r. - OMV Petrom SA) produce o certă, gravă şi continuă afectare a mediului în localitate printr-o poluare vădită atât a aerului cât şi a liniştii fonice a localităţii - care, deşi un sat/comuna, are parte de un zgomot permanent şi la un nivel ridicat, comparabil cu o zonă industrială propriu-zisă, ne confruntăm la faţa locului cu o calitate absolut jalnică a calităţii aerului de respirat - evident, unul cu foarte mult praf, noxe şi (poate) pulberi poluante, care foarte probabil ne expun riscului îmbolnăvirilor şi cu un zgomot continuu, care nu este doar observabil/este deranjant din curţile şi grădinile noastre, ci pur şi simplu nu poate fi evitat nici măcar prin închiderea geamurilor la case dotate cu ferestre din termopan!! (până şi somnul de noapte devenind pentru noi ceva greu de realizat în condiţii cât de cât normale). Prin urmare, dincolo de orice autorizaţii şi certificări tehnice iniţiale ar putea prezenta pârâta cu privire la modul de funcţionare conformă a acestei exploataţii industriale de comprimare a gazelor, noi învederăm faptul că în realitate, în fapt şi, mai ales, în prezent gradul de poluare admisibil conform legii este depăşit cu asupra de măsură! Certitudinea pe care o avem făcând această afirmaţie vine din faptul că încălcarea este într-atât de vădită încât poate fi constatată chiar nemijlocit de către orice persoană comună ex propriis sensibus, chiar şi în lipsa unor măsurători de specialitate: prin urmare, cu atât mai mult măsurătorile experţilor vor fi în măsură să ateste din punct de vedere tehnico-stiinţific susţinerile noastre”, se arată în cererea de chemare în judecată a locuitorilor comunei Munteni reprezentaţi de Societatea de avocaţi Petrescu, Şerban & Asociaţii din Bucureşti.

În plus, oamenii solicită instanţei şi intervenţia procuraturii pentru că le-au fost încălcate drepturile constituţionale. „Având în vedere nevoia stringentă de apărare a drepturilor şi intereselor subsemnaţilor, a întregilor noastre familii şi, în fapt, a tuturor cetăţenilor din comuna Munteni, jud. Galaţi, cu referire directă la dreptul la viaţă, sănătate, integritate fizică şi psihică, la ocrotirea sănătăţii şi dreptul la mediu sănătos, în cauză fiind vorba despre luarea măsurilor necesare privind protecţia mediului atmosferic şi fonic, în conformitate cu recunoaşterea constituţională expresă a acestor drepturi ale cetăţenilor, apreciem că este absolut necesară intervenţia energică a Ministerului Public pentru punerea unor concluzii care să aibă în vedere faptul că în localitate se produce la nivel industrial, continuu, o poluare atmosferică şi fonică masivă, condamnabilă, cu certe urmări negative, dramatice, la nivelul sănătăţii populaţiei şi a condiţiilor fireşti de trai”, se arată în cererea adresată instanţei.

Cetăţenii din comună sunt convinşi că în localitate se produce la nivel industrial, continuu, o poluare atmosferică şi fonică atât de masivă, care va avea certe urmări dramatice, şi, cum particulele nocive sunt conduse pe calea aerului, cu certitudine, vor fi afectate localităţile învecinate, inclusiv municipiul Tecuci şi cer instanţei să încuviinţeze ca ei să-şi probeze afirmaţiile prin administrarea de expertize tehnice.

Redacţia Monitorul de Galaţi a solicitat punctul de vedere al companiei OMV Petrom SA, însă nici după zece zile de la solicitare, nu a fost primit niciun răspuns.

Având în vedere că Biroul Teritorial Galaţi al Avocatului Poporului s-a mai autosesizat (Dosar nr. 96/2022-Sesizare din oficiu vizând posibila încălcare a art. 35 din Constituţie, privind dreptul la mediu sănătos) cu privire la articolele cotidianului nostru având ca subiect poluarea, suntem încrezători că şi de data aceasta, instituţia care apără drepturile oamenilor va demara la rândul său demersuri în acest caz deosebit de grav în comparaţie cu altele, în care oamenii se vor lupta pentru sănătatea lor cu gigantul OMV.

Vezi articolul Locuitorii din Independenţa, Piscu şi Vasile Alecsandri terorizaţi de mirosuri insuportabile

În sediul Comisariatului Judeţean Galaţi al Gărzii Naţionale de Mediu a fost mare scandal, vineri, 29 iulie 2022. Comisarul şef Sorin Dănăilă cu un alt comisar cu state vechi, Daniel Tudorache, au avut o altercaţie care s-a terminat cu ”vizita” ambilor la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţă Galaţi unde au primit îngrijiri, dar fără a necesita internare.

Potrivit surselor noastre, cei doi au avut o altercaţie mai mult decât verbală, pe lângă cuvinte urâte şi înjurături, s-au împărţit lovituri şi îmbrânceli, drept pentru care atât comisarul şef Sorin Dănăila, cât şi comisarul Daniel Tudorache au necesitat îngrijiri. 

Comisarul şef Sorin Dănăilă, contactat telefonic de redactorii Monitorul de Galaţi, a spus că în acest moment nu doreşte să declare nimic despre incident pentru că a fost deschis un dosar penal în această cauza şi, după ce se va consulta cu avocatul, va face declaraţii luni, 01 august.

Comisarul Daniel Tudorache, întrebat despre altercaţie, a spus: ”Nu pot să confirm o asemenea ştire. Mi s-a făcut rău la serviciu şi m-a luat salvarea de la serviciu. Dumnealui mi-a spus câteva vorbe mai urâte, mie mi s-a făcut foarte rău, eu sunt suferind cu inima, am o tahicardie, mi s-a făcut rău, m-a luat cu salvarea şi m-a dus la spital. Da, mi-a spus spus nişte cuvinte urâte, dar astea se mai spun la nervi, se mai spun de supărare. Nu e primul şef care spune cuvinte urâte. O fi şi dumnealui stresat, o fi având probleme la serviciu, dumnealui ştie mai bine”.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Galaţi nu a răspuns apelurilor noastre telefonice pentru a confirma sau infirma deschiderea unui dosar penal în această speţă.

Săptămâna viitoare vom reveni asupra acestui subiect, cu declaraţiile comisarului şef Sorin Dănăilă. 

Chiar dacă părţile ar putea da la pace, rămâne de văzut dacă comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Aurelian Păduraru, numit pe această poziţie la începutul lunii iunie, care este şi el gălăţean, va lua poziţie faţă de astfel de manifestări violente care se petrec între comisari, în sediul unei instituţii de stat. 

De altfel, şi comisarul general al Comisariatului Judeţean Galaţi al Gărzii Naţionale de Mediu, Sorin Dănăila, a fost numit în această funcţie, în urmă cu mai puţin de o lună de zile, adică pe data de 01 iulie 2022, pentru o perioadă de şase luni. În 2021 a fost şef la ANIF pentru o perioadă scurtă de timp. În 2020, a candidat la Camera Deputaţilor pe listele PNL. 

Daniel Tudorache a ocupat funcţia de comisar şef al Gărzii Regionale de Mediu Galaţi în 2008 acesta a fost schimbat după ce a dat multe amenzi grele combinatului siderurgic din Galaţi şi chiar demarase procedura de solicitare a suspendarii autorizatiei integrate de mediu în baza careia funcţiona unitatea siderurgică. La vremea aceea i se spunea ”Catani de Tecuci”. În 2010 a ocupat funcţia de subprefect, în perioada în care era prefect Cosmin Păun (PDL).

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) - Filiala Galaţi a marcat, miercuri, 13 iulie 2022, a XVIII-a ediţie a Zilei Naţională a Contabilului Român.
Evenimentul s-a desfăşurat Aula "Virgil Madgearu" a Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor din Galaţi în prezenţa reprezentanţilor colaboratorilor instituţionali ai profesiei contabile, autorităţi de reglementare, reprezentanţi ai mediului de afaceri sau ai mediului universitar şi administrativ care au ţinut să evidenţieze importanţa şi rolul acestor profesionişti în bunul mers al mediului de afaceri privat, precum şi în economia şi finanţele ţării.
Cu această ocazie, au fost evidenţiate în mod public rezultatele muncii experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, premiindu-i pe aceştia în cadrul Topului local al membrilor CECCAR.

Premianţii acestei ediţii au fost:

Categoria "Experţi Contabili":
Locul 1 - Nina Boza Popa
Locul 2 - Liliana Bogdan
Locul 3 - Anca Daniela Vivsic-Butnaru

Categoria "Contabili Autorizaţi":
Locul 1 - Doina Lupu
Locul 2 - Maria Grosu
Locul 3 - Ioana Nechifor

Categoria "Societăţi de Expertiză Contabilă":
Locul 1 - Infonew Roexpert SRL
Locul 2 - Adforma Cont SRL
Locul 3 - Contlyne SRL

Categoria "Societăţi de Contabilitate":
Locul 1 - Ingenious Consulting SRL
Locul 2 - Dataextern Tax SRL
Locul 3 - Bestcontab SRL.

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), înfiinţat în urmă cu peste 100 de ani, este singurul organism profesional din România care acordă calificările de expert contabil şi contabil autorizat. CECCAR este membru al celor mai importante organizaţii profesionale de profil de la nivel mondial IFAC (International Federation of Accountants) – şi european – Accountancy Europe şi ETAF (European Tax Adviser Federation).

Patru FLAG-uri, Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă Prut Dunăre Galaţi, Asociaţia Grupul Local de Pescuit Dunărea Călărăţeană, Asociaţia Grup Local Pescăresc Dunărea Dolj şi Asociaţia Valea Mostiştei (judeţul Călăraşi), au pus la punct un proiect finanţat prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime pentru a crea o reţea de promovare a potenţialului turistic din zonele pescăreşti pe care le reprezintă, adică Galaţi, Călăraşi, Dolj şi Valea Mostiştei.
Prin acest proiect se doreşte crearea unei reţele care să funcţioneze drept cadru de promovare şi stimulare în vederea păstrării patrimoniului socio-cultural tradiţional, să se creeze oportunităţi de acţiune inter-regională prin care reprezentanţii zonelor pescăreşti să intre în contact şi să dezvolte activităţi comune în vederea încurajării turismului.
Fiecare FLAG organizează o vizită în teritoriul său pentru a prezenta potenţialul turistic al zonei pescăreşti pe care o reprezintă asociaţia, prima dintre acestea fiind organizată la Călăraşi în perioada 24-26 iunie 2022. Astfel, s-au reunit reprezentanţi ai administraţiilor locale, ai ONG-urilor, IMM-urilor, pescarilor şi presei care au participat la o serie de sesiuni de discuţii, urmate de vizite la obiective cu potenţial de dezvoltare turistică cu specific pescăresc.
În judeţul Călăraşi, la Chiciu, Dunărea se desparte în cele două braţe: Borcea şi Dunărea veche. În afara bălţilor formate între cele două braţe, lunca Dunării şi Dunărea în sine oferă peisaje uluitoare, iar accesul se face uşor, existând numeroase variante de trasee cu vaporul. De altfel malurile Borcei sunt pline de plaje cu umbreluţe, de locuri de pescuit sportiv şi de zeci de ambarcaţiuni de agrement.
Pe parcursul derulării proiectului, vizitele vor continua în fiecare zonă pescărească implicată în proiect pentru a se identifica în fiecare judeţ cele mai atractive oportunităţi turistice pentru potenţialii vizitatori şi promovarea lor la nivelul teritoriilor.
De asemenea, se va realiza un film şi o hartă interactivă a celor 4 zone pescăreşti ce va transpune activităţi, tradiţii, obiceiuri, totul reunit pe o platformă web şi o aplicaţie pentru telefon.

De ce nu sunt investiţii în Galaţi, de ce nu merg aşa cum trebuie lucrările deja demarate, de ce stagnează Centura Galaţiului sau de ce Tecuciul nu are încă buget? Răspunsul la aceste întrebări şi la multe altele din aceeaşi categorie este unul singur: din cauza orgoliilor politice care duc la şantaj şi la răzbunări reciproce, fără a ţine cont la interesul şi binele populaţiei!
Miercuri, 11 mai 2022, exproprierile pentru Centura Ocolitoare a Galaţiului nu au fost aprobate pentru că nu s-a întrunit numărul de voturi necesar, de la şedinţă lipsind consilerii judeţeni PNL. Subiect despre care Monitorul de Galaţi a relatat în articolul „Exproprierile pentru Drumul de Centură, ţinute în loc de consilierii judeţeni PNL”.
Însă de ce au boicotat ei bunul mers al unei investiţii de mare anvergură, derulată cu fonduri europene, de mare impact pentru infrastructura Galaţiului? Din dorinţa de răzbunare pentru că la Tecuci consilierii PSD au pus beţe în roate bugetului local, drept pentru care în acest moment Primăria Tecuci nu are bani pentru nimic, nici măcar pentru a rezolva problema gunoiului sau pentru a plăti salariile în învăţământ sau servicii sociale. De ce nu aprobă consilierii PSD bugetul Tecuciului? Oficial, pentru că se ceartă pe un împrumut şi neoficial, pentru că au eşuat negocierile pentru funcţiile de conducere a instituţiilor deconcentrate din judeţ (Inspectoratul Şcolar Judeţean, Îmbunătăţiri Funciare, ITM, DSV, AJOFM etc.). După ce PSD şi PNL ajunseseră la o împărţeală a funcţiilor agreată de comun acord, brusc PNL s-a răzgândit şi a anulat orice înţelegere. De ce s-a râzgândit George Stângă, preşedintele PNL Galaţi? Din două motive: să ţină cât mai mult de funcţiile pe care deja le deţine. Monitorul de Galaţi a scris despre eşuarea negocierilor încă din luna martie 2022 în articolul „PSD Galaţi ţinut în şah de PNL la "împărţeala" funcţiilor, de aproape 3 luni”.
Celălalt motiv, poate chiar mai important ca primul, este că preşedintele PNL Galaţi a fost supărat rău când în comuna Cuca nu a fost numită în funcţia de viceprimar persoana pe care o agreea el, tot din cauza unor clinciuri politice la nivelul organizaţiilor PSD şi PNL din comuna Cuca.
Şi iată că de la o scânteie de scandal pe ciolănelul din comuna Cuca s-a ajuns la negocieri eşuate, apoi la băgatul beţelor în roate la bugetul Tecuciului şi în final la boicotarea uneia dintre marile investiţii ale Galaţiului, Centura Ocolitoare. Lucrările şi, de asemenea, finanţarea europeană sunt puse în pericol de ambiţii politice pe care ne abţinem să le catalogăm.

PNL vrea să pedepsească PSD din motive politice

Pentru o corectă informare a cititorilor prezentăm, în cele ce urmează, punctul de vedere al PNL Galaţi cu privire la absenţa consilierilor judeţeni de la ultima şedinţă a CJ Galaţi, în care se dovedeşte încă o dată că PNL vrea să pedepsească PSD din motive politice şi bineînţeles pe preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea, boicotând o investiţie de mare importanţă pentru Galaţi.
„Văicărelile domnului Fotea nu ajută cu nimic Galaţiul şi pe gălăţeni!
Prin neparticiparea de astăzi (miercuri, 12 mai 2022) la şedinţa Consiliului Judeţean Galaţi, consilierii judeţeni ai PNL au vrut să tragă un semnal de alarmă faţă de modul despotic în care domnul Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi, conduce instituţia!
Este inadmisibil ca preşedintele Consiliului Judeţean să ignore consilierii judeţeni de la alte partide şi să trateze instituţia Consiliului Judeţean drept propria sa feudă. Domnul Fotea trebuie să renunţe la această atitudine de vătaf şi să înceapă să coopereze cu toate partidele politice reprezentate, prin votul cetăţenilor, în Consiliul Judeţean.
Pe parcursul mandatului său, domnul Fotea a ignorat toate amendamentele PNL, toate proiectele pe care consilierii judeţeni liberali le-au depus pentru judeţul nostru. Mai mult, a blocat, prin majoritatea pe care o are în jurul său, amendamentele PNL în comisii. Atunci când s-a întâmplat ca amendamentele PNL să treacă de comisii, domnul Fotea a retras proiectele de pe ordinea de zi, doar pentru ca a doua zi să le introducă din nou, cu amendamentele iniţiate de către PNL asumate de reprezentanţii PSD.
Nu acesta este modul în care Consiliul Judeţean Galaţi trebuie să funcţioneze! Avem nevoie de dialog, de colaborare, dacă vrem ca Galaţiul să se dezvolte. Preşedintele CJ Galaţi trebuie să îşi respecte atribuţiile!
Proiectul Drumului de Centură ar fi trebuit să reprezinte o prioritate pentru Consiliul Judeţean Galaţi. Domnul Fotea ar fi putut pune pe ordinea de zi acest proiect de multă vreme. Serviciul de evaluare ANEVAR a fost contractat din 15.11.2021, iar raportul cu privire la drumul de centură a fost transmis în data de 14.03.2022. Ce s-a întâmplat în toată această perioadă?
PNL Galaţi susţine toate proiectele importante pentru gălăţeni, dovadă fiind nenumăratele demersuri pe care le-am făcut la nivel guvernamental pentru a debloca multe dintre investiţiile blocate de guvernările social-democrate. Ceea ce ne dorim este să avem un dialog corect cu preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi! Vrem să colaborăm pentru binele gălăţenilor, nu pentru interesele domnului Fotea!”.

Şedinţa festivă a Consiliului Judeţean Galaţi de joi, 28 aprilie 2022, în care s-au sărbătorit 30 de ani de la înfiinţarea instituţiei a reunit aproape toţi preşedinţii şi vicepreşedinţii care s-au perindat la conducere de-a lungul acestor ani. În cadrul şedinţei, acestora li s-a acordat titlul simbolic de ”Cetăţean de onoare al judeţului Galaţi”. Au primit titlul postmortem Răsvan Angheluţă şi Dumitru Nicolae care au fost preşedinţi în perioada 1992-2000, Dan Lilion Gogoncea nu a fost prezent din cauza unei răceli severe, iar Eugen Durbacă, Eugen Chebac şi Nicolae Dobrovici Bacalbaşa au primit laudatio şi dimplome.

Deşi iniţial, pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Judeţean era şi proiectul de hotărâre pentru acordarea acestui titlu şi Înalt Preasfinţitului Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, acesta nu a mai fost supus aprobării consilierilor, nu a mai fost acordat. În schimb, ÎPS Casian a oferit, în numele preoţimii şi credincioşilor Arhiepiscopiei, un ”Act de preţuire şi binecuvântare Consiliului Judeţean Galaţi, tuturor consilierilor de ieri şi de azi şi preşedinţilor, la 30 de ani de activitate neîntreruptă pentru promovarea valorilor educaţionale, culturale şi sociale de sorginte creştinească şi românească prin proiectele şi programele de restaurare, consolidare şi de inovare a patrimoniului economic în folosul şi spre binele comunităţii judeţului Galaţi”. Actul a fost însoţit şi de o cuvântare emoţionantă în care ÎPS Casian a vorbit despre pace, despre istoria şi valorile culturale ale judeţului şi despre susţinerea copiilor şi bătrânilor nevoiaşi.

Însă festivitatea a avut şi o parte ”umbrită” de opoziţie. Consilierii PNL (majoritatea au participat în format online) au anunţat prin vocea consilierei Georgia Mocanu că grupul liberal va avea o opinie diferită în privinţa votului pentru acordarea titlurilor de ”Cetăţean de Onoare al judeţului Galaţi”. Opinia diferită s-a reflectat prin exprimarea votului împotriva acordării acestor titluri, dar nu pentru toată lumea.

DSC 3148

De altfel, în timp ce se desfăşura şedinţa, iar titlurile şi diplomele erau acordate, PNL Galaţi a transmis un comunicat de presă în care se arată că ”Astăzi, în şedinţa aniversară a Consiliului Judeţean Galaţi, consilierii PNL au avut opinii diferite faţă de colegii din alte partide în ceea ce priveşte propunerile preşedintelui consiliului judeţean de a oferi distincţia de cetăţean de onoare al judeţului domnilor Nicolae Bacalbașa, Eugen Chebac, Eugen Durbacă şi Lilion Dan Gogoncea, foşti preşedinţi ai CJ Galaţi, votând împotrivă. Motivele acestui vot negativ - din cadrul unei şedinţe cu pronunţat şi total nepotrivit caracter festivist de tip PSD - sunt neimplicarea celor menţionaţi în problemele cetăţenilor, lipsa realizărilor în majoritatea domeniilor, precum şi atitudinea nepotrivită de care au dat dovadă în relaţia directă cu cetăţenii. Pentru domnii Dumitru Nicolae, Răzvan Angheluţă, ca şi pentru IPS Casian Crăciun, arhiepiscop al Dunării de Jos, voturile au fost favorabile”.

Însă proiectul de hotărâre privind acordarea titlului pentru ÎPS Casian nu a mai fost supus votului consilierilor şi, fireşte, nici nu a mai fost acordat. Întrebat dacă acest proiect a fost supus la vot sau nu, având în vedere afirmaţiile din comunicatul de presă, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a spus ”Se vede că consilierii PNL nu ştiu ce votează”.

De ce nu a mai fost acordat premiul, rămâne un mister pe care nimeni nu vrea să-l comenteze oficial, însă se pare că Înalt Preasfinţitului Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos a ţinut mai mult să ofere el diploma decât să primească.
Trebuie menţionat că au primit diplome de excelenţă şi 28 de instituţii, lista acestora o puteţi citi AICI.

Ca un element de cancan, consilierul local PNL, Cătălin Moroşanu, a participat la şedinţă online, se vedea că este în maşină şi la un moment dat a închis conexiunea şi n-a mai revenit.

Reporter: Despre ritmul lucrărilor de la Centura Mică ce ne puteţi spune?
Costel Fotea: Da, Centura Mică este un obiectiv important pentru Consiliul Judeţean, pentru Galaţi, pentru gălăţeni, pentru toată lumea. Are finanţarea asigurată. Din nefericire avem şi acolo o firmă care din păcate au umblat numai cu minciuni şi tot felul de jonglerii. Discuţii au fost tot timpul. Au fost şedinţe, am rugat casa de avocatură cu care avem contract să vedem ce facem. Vom trece la penalităţi.

R.: Puteţi să apreciaţi cât la sută din lucrări au fost realizate la Centura Mică?
C.F.: În momentul de faţă sunt undeva la 30-35%, cam aşa. Problema este în felul următor. La Centura Mică, 55-60% din lucrare o reprezintă podul hobanat. Să fim serioşi acum, nu se pune problema că orice constructor ştie să facă un drum judeţean, la patru benzi, cu infrastructură de piatră, cu balast, cu asfalt. Piesa de rezistenţă sau cireaşa de pe tort la această investiţie este podul hobanat. Aici este o asociere de firme, cea de la Neamţ cu o firmă din Bulgaria şi una din Italia care au câştigat licitaţia, au adus o parte din componentele metalice. Aţi văzut că pilonii principali au fost construiţi. A fost construit pilonul principal la 35 metri în sol, iar deasupra are 60 m. Au început să aducă o parte din piesele metalice. Din păcate, trebuie să recunoaştem şi aici, a venit nenorocirea asta cu creşterea preţurilor şi la fier şi la motorină şi cam toate investiţiile sunt afectate de majorarea preţurilor, dar am mai avut acolo o problemă delicată pe care am rezolvat-o. O firmă din Bucureşti care trebuia să facă partea de evaluare (n.r. - în vederea exproprierilor) şi ne-au întârziat, iar pentru că ne-au întârziat i-am dat în judecată, am reziliat contractul cu ei, am contractat serviciile cu o asociere de firme din Galaţi. În momentul de faţă este în proporţie de 95% realizată. Cred că în zilele următoare vom aproba raportul de evaluare pentru a fi despăgubiţi oamenii pentru ca din luna mai să începem efectiv plăţile pentru fiecare persoană. Şi ca să vedeţi că nu glumim şi nu ne jucăm, firma care nu a făcut evaluarea şi care trebuia să facă evaluarea a fost dată în judecată. În primă instanţă am câştigat şi le-am cerut daune de peste 3 milioane de lei. Adică nu ne jucăm, dar încă o dată repet, sunt lucruri care nu ţin de noi. Cu toate întâlnirile, cu toate măsurile coercitive pe care le găsim - juridic vorbind - pentru a-i constrânge să-şi facă treaba, din păcate legislaţia încă le permite. La sfârşit, dacă nu-şi fac treaba, vor pleca, aşa cum au plecat şi alţii, cu certificat negativ ca să nu mai poată participa la alte lucrări ca să nu mai încurce şi pe alţii. Eu totuşi sunt optimism că centura va fi finalizată şi nu vor fi probleme.

R.: Când va fi finalizată totuşi?
C.F.: Nu pot să mă hazardez să vă dau o dată certă, dar pot să vă asigur că Centura Mică a Galaţiului va fi făcută.

R.: Privind în trecut, aţi ieşit împreună cu primarul muncipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, şi aţi anunţat un protocol de modernizare a Falezei. Ce s-a mai întâmplat pe această linie?
C.F.: Acolo, în protolul respectiv am acceptat ca, Consiliul Judeţean să vină să rezolve partea de obiecte artă, ce înseamnă acele sculpturi metalice, iar tot pentru acel proiect, Consiliul Judeţean a renunţat la partea de finanţare, cedând finanţarea pe fonduri europene pentru primărie tocmai pentru ca acest obiectiv să se realizeze. Este un obiectiv de interes judeţean, un obiectiv de interes gălăţean şi atunci în loc să facem proiecţele mai mici am hotărât ca noi, Consiliul Judeţean, să renunţăm la partea de finanţare - e un program pe turism - în favoarea primăriei să modernizeze faleza. Să ştiţi că suma nu a fost atât de mare, va trebui să mai găsească şi alte soluţii pentru a realiza proiectul de acolo.

R.: Aţi adus aminte de obicetele de artă de pe faleză şi inerent trebuie să vă întreb de Muzeul de Artă Vizuală.
C.F.: Exact ce vă spuneam. Firmă de la Bucureşti, a intrat în insolvenţă, am reziliat contractul cu ei, în momentul de faţă suntem în instanţă, suntem în proces cu ei, pentru a ne înscrie la masa credală şi pentru a cere despăgubuiri pentru întârziere, le-am emis certificat constatator negativ să nu mai încurce şi pe alţii şi în momentul de faţă pot să vă spun că este reactualizată diferenţa de executat şi scoasă la licitaţie. În câteva zile va fi scoasă pe SICAP pentru a desemna un constructor sau o asociere de firme care să finalizeze lucrările la Muzeul de Artă Vizuală. Muzeul are asigurată finanţarea din partea Consiliului Judeţean, cu speranţa că va veni o asociere de firme care să se ţină de treabă şi să fie serioşi. După cum vedeţi, nu există niciunul care să fi venit şi să-şi bătut joc de vreo lucrare şi să plece de aici cu zâmbetul pe buze.

R.: Ce investiţii judeţene veţi prioritiza cu bugetele disponibile prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”?
C.F.: Păi avem depuse deja proiecte de 48 milioane de euro şi aici vorbim de drumuri judeţene care vor fi reabilitate şi modernizate. În afară de acestea, pe programul operaţional POR avem proiecte de 60 milioane de euro plus cu cele de finanţare proprie, se ajunge undeva la 125 milioane euro investiţii în infrastructura de drumuri judeţene ale judeţului Galaţi. În paralel, pentru ceea ce înseamnă parteneriatul cu Ministerul Transporturilor, cu CNAIR, pentru prelungirea drumului expres cu încă 8 km ca să facă legătura cu centura ocolitoare a Galaţiului, prin parteneriatul dintre Consiliul Judeţean şi Ministerul Transporturilor - CNAIR modernizarea drumului naţional DN 25 de la Galaţi până la Tudor Vladimirescu pentru că e o problemă. Deja se pregătesc colegii mei să urce în SICAP un spital nou de 375 paturi cu o valoare de peste 200 milioane de euro prin PNRR. Bineînţeles că se lucrează, în momentul de faţă, intens şi în câteva zile poate la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai vom finaliza conceptul pentru aeroportul de la Galaţi şi vom merge la Autoritatea Aeronautică să primim aviz pentru acest concept astfel încât să demarăm proiectarea. Pe partea de cultură, v-am spus că vom căuta să finalizăm Muzeul de Artă Vizuală, Farmacia Ţinc şi Muzeul Cuza, la care se lucrează. Avem pe fonduri europene, pe PNRR avem reabilitare şi eficientizare la Biblioteca V.A. Urechia, un obiectiv foarte important pentru Galaţi şi pentru gălăţeni, modernizarea Spitalului de la Găneşti - partea care a rămas nemodernizată, modernizarea Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi tot prin PNRR şi mai avem Spitalul de la Tecuci care va fi reabilitat, modernizat, consolidat pe Programul Operaţional Regional pe exerciuţiul financiar 2020-2027, iar acolo cred că vor fi peste 25-30 milioane de euro care vor fi investiţi în spitalul de la Tecuci.

R.: O ultimă întrebare: În afară de proiectele majore de infrastructură şi cele pe care le-aţi enumerat până acum, ce îi lipseşte judeţului Galaţi să se dezvolte?
C.F.: În momentul de faţă, după 30 de ani, este pentru prima dată când vorbim de o strategie de dezvoltare a regiunii Galaţi-Brăila corectă, coerentă şi palpabilă. Şi aici vorbim de drum expres între Galaţi şi Brăila, de o Centură Mare a Galaţiului de 170 milioane de euro, de un drum expres care să lege Galaţiul de Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, până la Drajna - apropo, acesta este un parteneriat pe care l-am făcut, este cel mai mare ADI din România, unde cele patru judeţe se unesc ca să facem acest drum expres ca să lege cele patru judeţe de autostrada Soarelui şi de bacul de la Chiciu care trece spre Bulgari -, mai vorbim de platforma multimodală care în momentul de faţă se dezvoltă şi sunt şi ultimele două componente scoase la licitaţie, o investiţie de 160 milioane de euro şi bineînţeles Autostrada 7 care va trece pe la Focşani, Autostrada 7 - Autostrada Moldovei de care galaţiul va fi conectat prin acest drum expres de la baldovineşti, la Focşani. Dacă le punem pe toate cap la cap o să vedeţi că sunt proiecte de peste 4 miliarde de euro, investiţii în regiune care vor duce clar la crearea locurilor de muncă şi dezvoltare economică şi dacă ne uităm puţin şi ce s-a întâmplat în cei 4-5 ani, din 2016 când am început să investim în galaţi din fonduri europene veţi vedea o diferenţă foarte mare între ceea ce înseamnă judeţul Galaţi până în 2016 şi după 2016.

Citeşte şi prima parte a interviului AICI!

Consiliul Judeţean Galaţi derulează multe proiecte de modernizare, extindere şi dotare a unităţilor spitaliceşti aflate în subordine. Gălăţenii, însă, continuă să aibă reproşuri în special cu privire la comportamentul cadrelor medicale, dar şi la lucrările care par să nu se mai termine. Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a răspuns întrebărilor legate de aceste subiecte în cadrul unui amplu interviu acordat cotidianului Monitorul de Galaţi. Totodată, preşedintele CJ Galaţi a răspuns şi întrebărilor referitoare la celelalte proiecte derulate în judeţ.

Reporter: În 2016, la primul interviu acordat cotidianului Monitorul de Galaţi, în primul an de mandat ca preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi, spuneaţi că aveţi un defect: Nu priviţi înapoi, ci doar înainte. Eu aş vrea să profit de acest defect al dvs. şi să privim înapoi. În perioada 2016 până în prezent să vedem ce v-aţi propus şi ce aţi reuşit. În acelaşi interviu spuneaţi că vă propuneţi să oferiţi gălăţenilor servicii de calitatea şi vă refereaţi în special la Sănătate. Aţi făcut investiţii multe în sănătate, unele s-au terminat, unele sunt în derulare, dar există o problemă, pe care bănuiesc că o ştiţi, cu comportamentul cadrelor medicale faţă de bolnavi şi faţă de aparţinători.
Costel Fotea: Din fericire, pentru că trebuie să privim lucrurile, aşa cum aţi spus, din prisma celor două lucruri. 1 - vizavi de investiţii. Într-adevăr, din 2016 până în momentul de faţă s-au făcut investiţii în sănătate cum nu s-au mai făcut niciodată în judeţul Galaţi. Spitalele au beneficiat de investiţii în infrastructura clădirilor, dar, în acelaşi timp, şi în ceea ce înseamnă investiţii în aparatura medicală de ultima generaţie, aparatură care concurează cu aparatura din multe spitale universitare din România, începând de la aparatură profesională pentru tratarea cancerului, pentru infarctul miocardic, pentru imagistică şi aici mă refer la CT-uri de înaltă performanţă. Şi aici fac o comparaţie. Spitalul Judeţean avea un CT cu 6 slice-uri şi acum are CT-uri de 128 de slice-uri, ca să vedeţi ce face diferenţa între aparatura de atunci şi aparatura de acum. Vorbeam de un cobalto-theratron pentru tratarea cancerului din 1960 şi acum vorbim de acceleratorul linear de particule din 2020 şi vorbim de un PET-CT care la ora actuală are rolul de a diagnostica cancerul în stare incipientă, dar şi după, ca să poţi vedea cum evoluează cancerul, care se găseşte în câteva centre universitare din ţară. Patru astfel de aparate mai sunt în România. Într-adevăr, din cauza lipsei de investiţii în aparatură medicală din ultimii 30 de ani, mai avem încă de investit. S-a investit în clădiri noi, s-a investit la Unitatea medico-socială Găneşti, la Spitalul de Boli Infecţioase, la Spitalul Judeţean, consolidarea spitalului şi eficienţă energetică, clădire nouă pentru UPU, extindererea unităţii de primiri urgenţe, extinderea ambulatoriului de specialitate cu încă 24 de cabinete medicale, clădire nouă pentru secţia de prosectură unde va funcţiona medicina legală şi anatomia patologică, clădire nouă pentru spitalul TBC - ambulatoiu de specialitate, parcare nouă cu 325 de locuri şi urmează acum procedura de licitaţia pentru a extinde la 450 de locuri şi heliport. S-a făcut unul dintre cele mai frumoase proiecte pentru a fi finanţat prin PNRR pentru un spital nou de 375 de paturi, în valoare de 200 milioane de euro, cu o suprafaţă desfăşurată de 90.000 mp. Sunt lucuri care s-au întâmplat şi sunt vizibile cu ochiul liber.
Din nefericire, lucrul pe care l-aţi semnalat dvs. şi l-au semnalat mai mulţi beneficiari ai serviciilor medicale, adică pacienţi, comportmentul unor cadre medicale lasă de dorit. Să nu stigmatizăm toate cadrele medicale din judeţul Galaţi sau din spitalele din Galaţi pentru că sunt şi oameni care fac bine. Vă dau un exemplu, Spitalul Judeţean are 1.250 de paturi, dintre care 1.000 de paturi sunt ocupate zilnic. Sunt 1.000 de oameni. Prin Spitalul Judeţean mai sunt 200 de oameni care trec zilnic, timp de 24 de ore, prin unitatea de primiri urgenţe, sunt la ambulatoriile de specialitate cei care vin pentru specializare de zi sau pentru un consult, sunt câteva sute de oameni care trec pe acolo. Dacă facem un calcul, pentru un an de zile sunt peste 130.000-140.000 de oameni care trec prin Spitalul Judeţean. Gândiţi-vă că nu există unitate sau întreprindere care să aibă un rulaj atât de mare de persoane. Într-adevăr sunt de acord, comportamentul unor cadre medicale lasă de dorit. Dar acolo, peste 2.500 de angajaţi numai la Spitalul Judeţean, sunt oameni care fac bine, sunt oameni care sunt dăruiţi.

R.: Aşa este, dar aceste elemente negative...
C.F.: Aceste elemente negative într-adevăr ar trebui să fie înlăturate de acolo. Cu ceea ce sunt eu de acord şi nu fac pacienţii, cred că ar trebui să facă anumite sesizări pentru că eu ca şi preşedinte al Consiliului Judeţean, din punct de vedere administrativ, nu pot să dau o sancţiune unui cadru medical. Nefiind de specialitate, Consiliul Judeţean neverificând calitatea serviciilor medicale, nu avem dreptul şi posibilitatea să dăm sancţiuni sau să verificăm această calitate a actului medical. Sunt instituţii abilitate, cum ar fi Colegiul Medicilor, există un comitet director unde există şi un director medical care în urma sesizărilor ar putea şi ar trebui să ia nişte măsuri, nişte sancţiuni. De aceea vă spun că eu, ca şi om, sunt în asentimentul şi empatizez cu oamenii care poate nu au beneficiat de un tratament corect, dar în acelaşi timp nu am specializarea, nu am profesia sau nu sunt în măsură să mă exprim vizavi de calitatea actului medical. Dacă aş avea pârghii să-i sancţionez, aş face-o fără nicio rezervă.

R.: Revenind la investiţii. Sunt investiţii întârziate vorbind acum strict de cele de la spitale.
C.F.: Da, o singură investiţie este întârziată şi aceea este consolidarea Spitalului Judeţean. Este o investiţie pe care o facem prin Compania Naţională de Investiţii. Este o lucrare pe care o gestionează, o administrează - şi în acelaşi timp suntem într-o relaţie de colaborare -, dar cel care gestionează direct este Compania Naţională de Investiţii. Nu vă imaginaţi câte discuţii în contradictoriu sau chiar contondente la nivel verbal am avut cu constructorul respectiv. Au mai fost şi câteva situaţii care nu sunt imputabile constructorului şi anume pandemia, când cei din spital au trebuit să facă trei circuite, un circuit pentru bolnavii non-Covid, unul pentru bolnavii Covid şi al treilea circuit pentru constructorii care trebuiau să intre în Spitalul Judeţean cu materiale de construcţii şi să lucreze. Gândiţi-vă cât de greu a fost să faci consolidare cu pacienţii în saloane sau culoar Covid şi non-Covid. A fost groaznic în ultimii doi ani de zile de pandemie şi chiar în momentul de faţă când încă mai avem secţie specială pentru Covid. Iar la celelalte spitale, aceeaşi situaţie. Nu există spital în care să nu fie câte 2-3 persoane sau poate mai multe cadre medicale care nu au comportmentul adecvat, dar sunt oameni care au intrat în combinezon, cu măşti, cu materiale de protecţie ca să salveze oameni. Ştim foarte bine ce frică, ce panică era în 2020 din cauza acestei pandemii.

R.: Cu clădirea nouă de la Spitalul de Boli Infecţioase ce se mai aude?
C.F.: Clădirea nouă de la Infecţioase funcţionează. Funcţionează secţia nouă de dermato-venerice şi laboratorul. La ora actuală este funcţională. Dar aşa cum spuneam, în România, nu ducem lipsă de «Dorei». Avem foarte mulţi «Dorei». Că un inginer sau un constructor a pus un cămin de canalizare mai sus decât cota care era prevăzută în proiect sau mai jos şi a apărut o situaţie delicată când ne-am confruntat cu 180 l/mp, ceea ce n-a mai fost niciodată, şi a ieşit apa afară acolo. Ăsta este un adevăr, nu trebuie să negăm.

R.: Nu trebuia să fi fost văzut la recepţia lucrărilor?
C.F.: Recepţia lucrărilor este făcută de specialişti şi în momentul ăla cantitatea de apă pe care o suportau conductele respective nu a creat probleme. Acum să fim obiectivi, când aţi mai văzut dvs. cantităţi de 170-180 litri/mp?

R.: Ultima întrebare legată de domeniul "Sănătate". Hangarul pentru elicopterul SMURD?
C.F.: La hangar avem o situaţie inedită, pentru că suntem în România şi legislaţia ne dă mari bătăi de cap. Este realizat în proporţie de 95%. A fost un constructor neserios cu care suntem în momentul de faţă într-un conflict şi suntem în instanţă. Nu pot nici eu să investesc diferenţa care a rămas acolo, ăia 5%, până la hotărârea judecătorească definitivă.

R.: Poate dura ani de zile un astfel de proces...
C.F.: Eu acum vă întreb, cine îşi asumă să facă o cheltuială şi să nu aibă cadru legal? Din punct de vedere financiar, Consiliul Judeţean nu are probleme, din punct de vedere al lucrării, este realizată în proporţie de 95%. Acum să nu credeţi că elicopterul a stat în această iarnă afară. A stat în hangar. Instalaţiile funcţionează, toate sunt acolo. Mai sunt câteva mici retuşuri care trebuiesc făcute şi ne-am împotmolit deoarece constructorul... Gândiţi-vă că am avut atâtea meciuri cu constructorul încât inclusiv i-am dat majorări şi penalităţi pentru neexecutarea unor lucrări şi asta pentru că nu acceptăm şi nu tolerăm ca cineva să vină să-şi bată joc de o asemenea lucrare.

R.: Cum a reuşit să facă 95% din lucrare şi exact la sfârşit să se împotmolească?
C.F.: Din păcate sunt astfel de firme. Mai avem două lucrări care au fost făcute în proporţie de 60-70% şi a intrat firma în incapacitate de lucru. Au intrat în insolvenţă, au intrat în faliment. Ce pot să vă spun este că singurul lucru pe care mi-l doresc este ca lucrările să fie finalizate şi că ele au şi finanţarea asigurată. Nu am dreptul legal să spun cine să vină la o licitaţie şi cine să nu vină. Ca drept dovadă, dacă o să vă uitaţi la câştigarea licitaţiilor o să vedeţi şi firme din Bucureşti şi din Neamţ, din Botoşani, din Craiova, din Galaţi. Din păcate, problemele pe care le-am avut tot timpul au fost cu firme care nu au fost din Galaţi. Firmele gălăţene au fost cele care au reuşit să-şi ducă toate lucrările la bun sfârşit. Cu sincope, cu certuri, cu discuţii mai aprinse, dar am reuşit să ducem lucrările la bun sfârşit şi în termenele de execuţi, cu mici diferenţe, o lună două de întârziere, dar nu mai mult.

Răspunsurile cu privire la alte subiecte legate de activitatea Consiliului Judeţean le puteţi citi în partea a doua acestui interviu ce urmează a fi publicată în următoarea ediţie a cotidianului Monitorul de Galaţi.

Pentru revitalizarea transporturilor navale şi tranzitului mărfurilor prin Portul Galaţi este nevoie de investiţii de sute de milioane de euro pentru modernizarea acestuia.

În ultimii ani, au fost demarate o serie de proiecte cu bani europeni, precum binecunoscutul proiect al Platformei Multimodale Galaţi, care a tot fost tărăgănat, deşi s-a pierdut numărul prim miniştrilor şi miniştrilor care s-au lăudat că vor pune în linie dreaptă procedurile şi lucrările prevăzute a fi făcute în Portul Galaţi.

Când lucrurile păreau a fi intrat într-un anumit ritm, iată că Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi face praf două licitaţii importante de peste 17 milioane de euro.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime - APDM SA a lansat, în luna decembrie 2021, o licitaţie pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor din cadrul proiectului „Amenajare Dane Ro-Ro în Portul Bazinul Nou Galaţi”, finanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare, cu o valoarea estimată a contractului de peste 84 milioane de lei fără TVA (aproape 17 milioane de euro).

Pe data de 01 februarie 2022, această licitaţie a fost anulată cu motivul „Abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului. Ca urmare a unor solicitări de clarificări cu privire la regimul juridic al amplasamentului executării lucrărilor, în urma analizei s-a constatat că sunt necesare modificări asupra documentaţiei tehnice al căror efect constă în încălcarea principiilor statuate de art. 2 din Legea nr. 99/2016, îndeplinindu-se condiţiile statuate de prevederile art. 225 alin. 1 lit (c) teza teza I coroborat cu alin. 2 al aceluiaşi articol din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale”, potrivit SEAP.

Cum s-a ajuns la anularea a două licitaţii care vizau acelaşi obiectiv

În luna decembrie 2021, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) emite un aviz ca urmare a unui control ex-ante al procesului de atribuire a contractelor, document în care sunt evidenţiate nu mai puţin de 29 de abateri grave identificate la aproape toate documentele componentelor procedurii de licitaţie. (VEZI DOCUMENTUL MAI JOS! ↓)

Cu alte cuvinte, caietul de sarcini, documentaţia tehnică, documentaţia economică şi toate celelalte documente au fost făcute într-o mare bătaie de joc faţă de legislaţie şi ofertanţi. În ianuarie 2022, APDM Galaţi trimite clarificări, în cadrul procedurii, însă tot nu sunt remediate toate abaterile. Ba chiar sunt dublate şi deci se ajunge la anularea licitaţiei.

O altă procedură de achiziţie, lansată în luna noiembrie 2021, având ca obiect Supervizarea pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor aferente proiectului „Amenajare dane RoRo in Portul Bazinul Nou Galati” şi o valoare totală estimată de 2.301.318 lei a fost anulată exact din aceeaşi cauză, adică din cauza abaterilor grave constatate care au fost aproape identice. Cu atât mai gravă este anularea.

Pentru a afla ce se întâmplă cu aceste licitaţii, cine sunt vinovaţii, cum afectează bunul mers al finanţării europene şi dacă nu există riscul de a fi pierduţi banii europeni, în cursul zilei de miercuri, 09 februarie 2022, am încercat să-l contactăm telefonic pe directorul general al APDM Galaţi, Alexandru Şerban, însă acesta nu a răspuns.

Dacă şi în continuare documentaţiile pentru licitaţii vor fi făcute de către APDM Galaţi cu aceeaşi lipsă de profesionalism, nepăsare şi interese ascunse, Portul Galaţi va fi modernizat la "Sfântul Aşteaptă".

Licitaţia pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor din cadrul proiectului „Amenajare Dane Ro-Ro în Portul Bazinul Nou Galaţi”, finanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare, cu o valoarea estimată a contractului de peste 84 milioane de lei fără TVA includea o serie de lucrări şi servicii, dintre care amintim: elaborarea documentaţiilor tehnice; obţinerea tuturor avizelor/acordurilor/permiselor necesare obţinerii Autorizaţiei de construire; execuţia lucrărilor de amenajare a danelor 39, 40 si 41 din Bazinul Nou Galaţi pentru primirea şi operarea navelor tip RoRo şi RoPax.

Primarul municipiului Tecuci, Lucian Costin, intenţionează să introducă un sistem inovativ în România de plată a taxelor şi impozitelor locale. În acest sens, edilul şef al Tecuciului s-a întâlnit cu directorul general al Poştei Române, Valentin Ştefan, în vederea încheierii unui parteneriat între Primăria Municipiului Tecuci şi Poşta Română pentru ca factorii poştali să poată încasa taxele şi impozitele locale.

Potrivit primarului Lucian Costin, până la sfârşitul lunii februarie se fac demersuri de precontractare a aecstui serviciu. „Vom analiza toate aspectele şi sperăm - dacă totul merge bine - ca pe la sfârşitul lunii februarie să semnăm contractul şi sper ca până la jumătatea anului acest sistem de plată să poată fi funcţional“, ne-a declarat Lucian Costin.

Acesta a mai spus că în acest moment, în ţară se mai discută pentru implementarea acestei metode de plată la Piatra Neamţ, acolo fiind într-un stadiu mai avansat al procedurilor.

„Aşa cum se întâmplă la Galaţi, se întâmplă şi la Tecuci, ca la fiecare început de an să fie aglomeraţie şi să se formeze cozi la plata taxelor. Încercăm să găsim soluţii pentru a decongestiona Direcţia de taxe şi impozite, mai ales acum, în pandemie, dar şi după aceea, şi având în vedere că de obicei se crează o legătură între factorii poştali şi pensionari, ne-am gândit că ar fi o soluţie bună pentru dumnealor“, a mai spus Lucian Costin.

Acesta a ţinut să precizeze că se analizează şi posibilitatea ca taxele să poată fi plătite şi la supermarketurile tecucene, prin sistemul SelfPay. „Consider că una dintre obligaţiile unei administraţii este facilitarea accesului cât mai rapid la servicii publice. Oamenii nu trebuie purtaţi pe drumuri şi lăsaţi să aştepte la ghişee“, a spus primarul Tecuciului.

Pagina 1 din 16