Nicoleta ROGOJINĂ

Nicoleta ROGOJINĂ

Greensill Capital, compania care finanţează Grupul GFG Alliance al miliardarului Sanjeev Gupta, din care face parte şi combinatul siderurgic Liberty Galaţi, a solicitat insolvenţa, săptămâna aceasta, relatează Bloomberg. Implicit, şi cel mai mare client al său, Alianţa GFG a magnatului oţelului Sanjeev Gupta, ar putea avea o soartă similară, care se va răsfrânge nu numai asupra combinatului de la Galaţi ci şi asupra statului român.

Potrivit unor prestigioase publicaţii financiare din Marea Britanie, Greensill a depus luni, 08 martie 2021, un document la tribunal în care afirmă că GFG Alliance, principalul său client, se confruntă cu "dificultăţi financiare severe". În document se menţionează că grupul lui Gupta a trimis pe 7 februarie 2021 o scrisoare către Greensill în care scrie că, dacă Greensill nu îi va mai furniza finanţare pentru capital de lucru, se va "prăbuşi în insolvenţă".

Greensill mai afirmă că a încetat să finanţeze GFG Alliance la începutul lunii martie, moment din care grupul-mamă al Liberty Galaţi ar fi început să înregistreze restanţe la obligaţiile sale de plată. Greensill şi-a evaluat expunerea totală pe grupul lui Gupta la peste 5 miliarde dolari. Un purtător de cuvânt al GFG Alliance a refuzat să comenteze documentul şi a reiterat în schimb un mesaj transmis de grup săptămâna trecută, potrivit căruia operaţiunile sale se derulează normal, beneficiind de "condiţii avantajoase de piaţă ce generează vânzări şi fluxuri de numerar robuste".

GFG Alliance are circa 35.000 de angajaţi în 30 de ţări, iar sindicatele sunt îngrijorate în legătură cu posibilul impact asupra locurilor de muncă şi i-au cerut lui Gupta să le explice clar ce înseamnă insolvenţa Greensill Capital pentru activitatea din Marea Britanie a GFG Alliance şi cum intenţionează să protejeze joburile muncitorilor.

Sanjeev Gupta le-a spus sindicatelor din Regatul Unit că afacerea sa, Liberty Steel, dispune de o finanţare adecvată şi caută alternative pe termen lung, au declarat surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul citate de Reuters. În acelaşi timp, instituţia de credit Wyelands Bank, parte a GFG Alliance, a fost obligată să le returneze clienţilor retail depozitele constituite la ea, sub supravegherea Băncii Angliei, care a luat această măsură din cauza îngrijorărilor cu privire la nivelul ridicat al expunerii băncii asupra restului grupului. La rândul său, Banca Centrală Europeană (BCE) le-a cerut băncilor europene să trimită detalii în legătură cu împrumuturile acordate companiei financiare Greensill şi GFG Alliance, principalul client al firmei britanice, relatează Financial Times.

Ca urmare a tuturor acestor greutăţi financiare, grupul GFG Alliance ar putea fi nevoit să vândă o parte dintre active pentru a obţine lichidităţi, însă o bună parte a acestor active sunt gajate, sub diferite forme către Greensiil Capital. De aici vor interveni şi marile probleme pentru statul român, în condiţiile în care Eximbank a semnat un memorandum cu Sanjeep Gupta privind o linie de credit acordată de Eximbank (banca statului român prin care se derulează afacerile de comerţ extern). Se pare că acest memorandum nu a fost semnat direct cu Liberty Galaţi, ci a fost interpus Greensill Bank Germania, cu scopul de a obţine linia de credit prin intermediul Liberty East Europe şi nu direct prin Liberty Galaţi.  Acest memorandum a fost semnat cu girul Guvernului Orban şi al preşedintelui Klaus Iohannis care s-au întâlnit în repetate rânduri cu Sanjeev Gupta şi şi-au exprimat public susţinerea acestui memorandum.

„Alianţa GFG în ansamblu este puternică din punct de vedere operaţional.  Beneficiem - în prezent - de preţuri ale oţelului la cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, precum şi de pieţe puternice pentru aluminiu şi minereu de fier. Deşi dificultăţile Greensill au creat o situaţie care reprezintă o provocare, avem fonduri corespunzătoare nevoilor noastre actuale. Prin efortul nostru pentru a avea o eficienţă globală, am îmbunătăţit marjele de profitabilitate ale operaţiunilor noastre, majoritatea activităţilor principale generând fluxuri pozitive de numerar. Discuţiile pentru asigurarea unei finanţări alternative, pe termen lung, se desfăşoară bine, dar va dura ceva timp până ce acestea se vor concretiza. În tot acest timp, am solicitat tuturor companiilor noastre să gestioneze cu atenţie fluxurile de numerar. Mulţumim angajaţilor, clienţilor şi furnizorilor pentru sprijinul lor susţinut”, informează prin intermediul unui comunicat de presă reprezentanţii Liberty Galaţi.

Mai multe detalii despre ingineriile financiare ale Greensill, GFG Alliance implicit Liberty Galaţi puteţi citi în materialul Statul român îşi va mai lua încă o ţeapă de la Combinatul siderurgic de la Galaţi?.

Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă, organizată în data de 02 martie 2021, că s-a dat ordinul de începere a proiectării şi lucrărilor de modernizare a Danei 32, din Port Docuri Galaţi. Investiţia este finanţată din fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, şi se ridică la o valoare totală de 25,2 milioane de lei. Obiectivul principal al proiectului este modernizarea şi dezvoltarea Portului Galaţi, prin executarea de lucrări de infractructură la cheiul Danei 32.

„Principalul avantaj al modificării configuraţiei Danei 32 va fi că navele vor putea acosta la cheu indiferent de nivelul Dunării. Aceste lucrări de modernizare vor face acest port mai atractiv pentru transportatori, prin reducerea costurilor şi a timpilor de operare“, a declarat Alexandru Şerban, directorul general al APDM Galaţi, care a mai precizat că obiectivul companiei este de a creşte capacitatea de încărcare/descărcare a mărfurilor până la 250.000 de tone. Proiectarea şi lucrările de modernizare la Danei 32 se vor derula pe o perioadă de 24 luni.

Conducerea Universităţii „Dunărea de Jos“ Galaţi, deşi iniţial nu a recunoscut cu subiect şi predicat că a pus mai mulţi şefi decât prevede Carta Universităţii, iată că îşi recunoaşte greşeala publicând pe site-ul propriu propuneri pentru completarea şi actualizarea acestui document.

Modificările vin ca urmare a articolului nostru „Carta Universităţii „Dunărea de Jos“ călcată în picioare de conducerea instituţiei“, în care Monitorul de Galaţi a semnalat faptul că numărul prodecanilor a crescut semnificativ la o parte dintre facultăţile Universităţii „Dunărea de Jos“ Galaţi fără a respecta prevederile Cartei Universităţii, art. 55, alin (1) care prevede ca „Numărul prodecanilor din facultate se stabileşte proporţional cu numărul studenţilor şcolarizaţi la toate formele de învăţământ şi la toate ciclurile de studii. Se constituie un post de prodecan la cca. 1.000 de studenţi“.

Cu toate acestea, Universitatea „Dunărea de Jos“ are prodecani atât câţi doreşte conducerea, unii dintre ei fiind numiţi pe orice alte criterii în afară de meritocraţie, adică nici mai mult, nici mai puţin decât 10 prodecani în plus.

Ce modificări sunt propuse

Printre alte modificări care vizează conformarea activităţii cu dispoziţiile adoptate prin legislaţia naţională şi europenă în materia protecţiei datelor cu caracter personal, precum şi cu legislaţia actualizată, se remarcă schimbările care permit Universităţii să aibă un număr mare de prorectori şi prodecani.

Astfel, dacă până acum numărul prodecanilor din facultate se stabilea proporţional cu numărul studenţilor şcolarizaţi la toate formele de învăţământ şi la toate ciclurile de studii, constituindu-se un post de prodecan la 1.000 de studenţi, modificările prevăd constituirea unui post de prodecan la cca. 300 de studenţi.

La fel se întâmplă şi în cazul prorectorilor, dacă până acum se crea un post de prorector la 3.000 studenţi, acum se va constitui un post de prorector la 2.000 de studenţi.

Aceste modificări vor permite dublarea şi chiar triplarea posturilor de conducere din universitatea de stat gălăţeană, posturi salarizate cu peste 10.000 lei/lună. În prezent, Universitatea are 12.330 de studenţi, 6 prorectori (2 în plus), 14 decani şi 25 de prodecani (10 în plus). După modificarea Cartei, numărul de prodecani poate ajunge la 40.

În data de 9 ianuarie 2021 au expirat mandatele directorilor şi/sau directorilor adjuncţi de la 111 unităţi de învăţământ din întregul judeţ Galaţi. Toţi aceştia au ocupat funcţiile prin concursuri organizate în urmă cu 4 ani, drept pentru care posturile au fost vacantate odată cu expirarea mandatelor.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi urma să facă noile numiri ale managerilor unităţilor de învăţământ, în baza unei proceduri elaborate de Inspectorat în care se prevedea depunerea unui dosar şi susţinerea unui interviu în faţa unei comisii numite de inspectorul şcolar general. Evaluarea candaţilor ar fi trebuit să se facă în baza unor criterii specificate în procedură, iar departajarea candidaţilor care aplicau pentru acelaşi post se făcea după susţinerea interviului. Numai că proba interviului a fost anulată motivaţia fiind pandemia, deşi, dacă se dorea, se putea face online. Aşa cum toţi elevii sunt evaluaţi online, la fel puteau fi evaluaţi şi profesorii care şi-au depus dosarele pentru posturile de directori. Procedura ar fi fost transparentă şi echilibrată, mai ales că din comisie ar fi trebuit să facă parte şi observatori din rândul organizaţiilor sindicale.

În aceste condiţii, numirile noilor directori au fost făcute pe criterii ştiute doar de Inspetoratul Şcolar Judeţean Galaţi, existând numeroase voci care susţin că acolo unde s-au schimbat directorii, numirile au fost făcute strict pe criterii politice. Pentru a afla numele directorilor schimbaţi şi criteriile de evaluare, cotidianul Monitorul de Galaţi a solicitat insistent, timp de mai bine de o săptămână aceste informaţii, însă am fost refuzaţi cu invocarea celor mai penibile motive, precum invocarea Legii 544 care prevede exact opusul adică numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţilor şi instituţilor publice sunt cât se poate de publice. Ba şi mai grav de atât, Selena Costea, inspectorul şcolar general, a minţit că ni le va furniza a doua zi, după care nu a mai răspuns la telefon şi nici la solicitarea noastră scrisă.

Reporterii noştri au sunat la toate şcolile din municipiul Galaţi la care posturile de conducere erau vacante şi au aflat unde a fost schimbată conducerea. Potrivit informaţiilor furnizate de şcoli, directori noi sunt la:
- Şcoala Gimnazială ”Constantin Gh. Marinescu” - Florescu Aurelia - dir. adj. nou în locul lui Morun Valentina
- Şcoala Gimnazială nr. 10 - Diculescu Anca Loredana - director în locul lui Stoian Florentina
- Şcoala Gimnazială nr. 25 - Gurău Nina - director în locul lui Savin Dorin
- Colegiul Teoretic Dunărea - Ştefan Cristina - director în locul lui Motoc Lucica
- Liceul de Arte Dimitrie Cuclin -  Giurea Andreea Diana în locul lui Roşca Mircea-Titu
- Liceul Tehnologic Radu Negru - Stan Maria - director în locul lui Onişor Mirela
- Liceul de transporturi auto Traian Vuia - Iacob Mirela - director şi Cernat Nicoleta director adjunct (înainte, Iacob Mirela era director adjunct, acum luându-i locul lui Homner Gelu).

Sunt şi multe şcoli din judeţ la care au fost schimbaţi directorii, însă cum Inspectoratul Şcolar Judeţean continuă să le ţină secrete, va mai dura ceva timp până ce reporterii noştri vor reuşi să ceară această informaţie de la peste 50 de şcoli.

Cele mai controversate numiri: o directoare de şcoală gimnazială şi una de liceu

Printre cele mai controversate numiri sunt cele de la Şcoala Gimnazială nr. 10 şi Liceul de Arte Dimitrie Cuclin. În primul caz, pe postul de director al Şcolii Gimnaziale nr. 10 a fost numită Diculescu Anca Loredana care vine de la Liceul de Turism şi Alimentaţie „Dumitru Moţoc” Galaţi şi este profesor de discipline tehnice, a fost şi maistru alimentaţie publică la Liceul Tehnologic ”Anghel Saligny”, a avut ore de instruire practică de alimentatie publică şi turism la Şcoala Profesională Specială "Paul Popescu Neveanu". Ce legătură are un profesor de discipline tehnice cu o şcoală gimnazială la care probabil va preda vreo disciplină opţională special creată în acest sens, nu ştim. Ştie doar Inspectoratul Şcolar Judeţean care a preferat să ţină la secret aceste numiri.

La Liceul de Arte Dimitrie Cuclin a fost numită Giurea Andreea Diana, de care se leagă o situaţie controversată legată de titularizarea acesteia. În fapt, Giurea Andreea Diana a fost respinsă la proba practică eliminatorie a examenului de titularizare şi introdusă forţat între candidaţii care au susţinut proba scrisă, reuşind ca astfel, printr-o încălcare a procedurilor şi a legii, să promoveze examenul de titularizare. Iniţial, Diana Andreea Giurea s-a înscris la disciplina "Educaţie artistică specializată - Pian" pentru această opţiune fiindu-i validată candidatura la titularizare. Când a avut loc proba practică eliminatorie pentru educaţie muzicală, prestaţia Dianei Giurea a fost slabă şi a picat proba. Însă aceasta s-a prezentat la proba scrisă, pe care n-ar fi mai trebuit să o susţină deoarece fusese "respinsă" la proba practică. I s-a dat şi ei o copie după subiectul de la "Percuţie" şi şi-a susţinut teza. Diana Andreea Giurea a promovat proba scrisă cu nota 6,5. La momentul acela, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi nu au reuşit să explice cum a fost posibil transferul de la "pian" la "percuţie". Aşa că, în prezent, la Liceul de Arte Galaţi a ajuns director o profesoară de pian care este titularizată la ”percuţie”.

Rămâne să aşteptăm explicaţiile Inspectoratului Şcolar Judeţean cu privire la criteriile care au stat la baza acestor numiri de directori, într-un an în care şi aşa tot sistemul de învăţământ trece prin probleme majore din cauza pandemiei de coronavirus, un an în care elevii - în special cei din ani terminali - sunt bulversaţi de şcoala online şi de schimbările din procesul educaţional.

Numărul prodecanilor a crescut semnificativ la o parte dintre facultăţile Universităţii „Dunărea de Jos“ Galaţi fără a respecta prevederile Cartei Universităţii care se pare că nu mai este cartea de "căpătâi" a comunităţii universitare. Numărul de directori de departamente este de asemenea din ce în ce mai mare, astfel că la nivelul unor facultăţi există o mulţime de funcţii de conducere, chiar dacă numărul de studenţi nu justifică acest lucru.

Având în vedere că salariul de bază al unui prodecan sau al unui director de departament porneşte de la minim 10.037 de lei, la care se adaugă sporuri, indemnizaţii, gradaţii şi sume pentru activităţi de cercetare, iar Universitatea „Dunărea de Jos“ este o instituţie de învăţământ de stat, care se finanţează din bani publici, atunci nu poţi să nu te revolţi când vezi cum se înmulţesc funcţiile de conducere plătite cu salarii imense din banii contribuabililor.

Ce este Carta Universităţii şi ce prevede

După cum se arată chiar în documentul citat, „Carta este documentul care stabileşte misiunea Universităţii, principiile academice, obiectivele, structura şi organizarea acesteia. (...) Carta este elaborată în concordanţă cu Constituţia României şi legislaţia în vigoare“. În plus, la art. 30 se arată: „Membrii comunităţii universitare sunt obligaţi să respecte CARTA şi regulamentele Universităţii“.

Dar se pare că forurile de conducere ale universităţii gălăţene citează şi respectă prevederile Cartei doar când le convine, căci în privinţa numărului de prodecani, obligativitatea respectării Cartei nu se mai aplică, deoarece, potrivit art. 55, alin (1) „Numărul prodecanilor din facultate se stabileşte proporţional cu numărul studenţilor şcolarizaţi la toate formele de învăţământ şi la toate ciclurile de studii. Se constituie un post de prodecan la cca. 1.000 de studenţi“. Cu toate acestea, Universitatea „Dunărea de Jos“ are prodecani atât câţi doreşte conducerea, unii dintre ei fiind numiţi pe orice alte criterii în afară de meritocraţie.

Câţi prodecani sunt în plus

Potrivit informaţiilor obţinute de la Biroul de Presă al Universităţii „Dunărea de Jos“, vă prezentăm facultăţile, numărul de studenţi şi numărul prodecanilor. Se poate observa că la jumătate din numărul facultăţilor (exact la facultăţile cu "greutate") sunt mai mulţi prodecani faţă de prevederile Cartei Universităţii care prevede un post de prodecan la 1.000 de studenţi. Astfel:

- Facultatea de Medicină şi Farmacie - 2.202 studenţi - 4 prodecani (2 în plus);

- Facultatea Transfrontalieră - 1.593 de studenţi - 3 prodecani (cel puţin cu 1 în plus);

- Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor - 1.320 de studenţi - 3 prodecani (2 în plus);

- Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică şi Electronică - 1.216 studenţi - 3 prodecani (2 în plus);

- Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport - 1.073 de studenţi - 2 prodecani (1 în plus);

- Facultatea de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice - 1.017 studenţi - 2 prodecani (1 în plus);

- Facultatea de Inginerie - 947 de studenţi - 2 prodecani (1 în plus);

- Facultatea de Litere - 612 studenţi - 1 prodecan;

- Facultatea de Arhitectură Navală - 488 de studenţi - 1 prodecan;

- Facultatea de Inginerie şi Agronomie din Brăila - 475 de studenţi - 1 prodecan;

- Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor - 450 de studenţi - 1 prodecan;

- Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie - 447 de studenţi - 1 prodecan;

- Facultatea de Ştiinţe şi Mediu - 328 de studenţi - 1 prodecan;

- Facultatea de Arte - 162 de studenţi - nu are prodecan.

TOTAL = 12.330 de studenţi,  25 de prodecani (10 în plus), adică un prodecan la aproximativ 500 de studenţi. Pentru cele 10 funcţii de prodecan în plus, universitatea gălăţeană plăteşte în total salarii de bază cu mult peste 100.000 de lei în fiecare lună.

Cu statut de funcţie de conducere sunt şi directorii de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, care de asemenea îngroaşă rândurile funcţiilor de conducere, căci la fiecare facultate sunt între 1 şi 6 departamente, fiecare cu directorul lui. De exemplu, la Facultatea de Medicină şi Farmacie, la 2.202 studenţi sunt 4 prodecani (2 în plus), 1 decan şi 6 departamente cu directorii aferenţi, iar la Facultatea de Inginerie - 947 de studenţi - 2 prodecani (1 în plus) şi 5 departamente.

Punctul de vedere al conducerii Universităţii nu aduce aminte şi de CARTA UNIVERSITĂŢII

Am solicitat un punct de vedere al conducerii Universităţii „Dunărea de Jos“ cu privire la motivele care au stat la baza hotărârii de a suplimenta numărul de prodecani la unele facultăţi din cadrul Universităţii (exemple: Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică şi Electronică, Facultatea de Inginerie, Facultatea de Medicină şi Farmacie, Facultatea Transfrontalieră etc.), în condiţiile în care Carta Universităţii prevede la art 55. alin. 1 că „numărul prodecanilor din facultate se stabileşte proporţional cu numărul studenţilor şcolarizaţi la toate formele de învăţământ şi la toate ciclurile de studii. Se constituie un post de prodecan la cca. 1.000 de studenţi“.

În răspunsul semnat de rectorul Lucian Puiu Georgescu se face referire la toate legile posibile în care se subliniază autonomia universitară, dar nu se pomeneşte nici măcar pe departe de Carta Universităţii, precizând că aşa a hotărât Senatul Universităţii la solicitarea decanilor facultăţilor. „Astfel, în concordanţă cu principiul autonomiei universitare şi a Metodologiei interne de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru structurile şi funcţiile de conducere de la nivelul facultăţilor şi Universităţii 2015-2016, numărul posturilor de prodecani a fost hotărât de către Senatul universitar, la solicitarea facultăţilor, în raportare la necesităţile generate de misiunea învăţământului superior de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate (...)“, se arată în răspunsul transmis redacţiei noastre.

Despre nerespectarea Cartei Universităţii, nicio vorbă şi nici despre faptul că numărul studenţilor se împuţinează de la an la an, iar funcţiile de conducere se înmulţesc tot de la an la an.

Marți, 27 Octombrie 2020 17:17

Schimbare la conducerea APM Galaţi

Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi a fost condusă, mai bine de 15 ani, de Carmen Elena Sandu, unul dintre puţinii directori ai unei instituţii de stat care a rezistat în această funcţie de conducere fără a fi membru al vreunui partid.

După mai bine de 15 ani, Carmen Sandu a decis să solicite încetarea contractului de muncă cu acordul ambelor părţi, începând cu data de 01 noiembrie 2020. Aceasta este o surpriză în special pentru mediul politic, în condiţiile în care, la fiecare schimbare de ”gardă” politică, se încerca debarcarea acesteia şi înlocuirea cu un director afiliat politic.

Potrivit unor surse politice demne de încredere, în locul acesteia urmează să vină Bogdan Costin care în prezent ocupă funcţia de şef serviciu teritorial Galaţi al Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). Un aspect interesant este şi faptul că acesta are un salariu brut de 11.000 lei ca şef de serviciu teritorial al ANANP, salariu care este mai mare cu aproximativ 2.500 lei decât salariul cu care este renumerată funcţia de director al APM Galaţi (aproximativ 8.600 lei brut).

Oficiul Registrului Comerţului (ORC) Galaţi, instituţie care a fost condusă timp de 25 de ani de Oprea Răducan, are un nou director. Este vorba despre Mihaela Ştefania Văleanu care ocupă această funcţie temporar, până la organizarea unui concurs de ocupare a postului de director. Mihaela Ştefania Văleanu are o vechime de peste 15 ani în ORC Galaţi şi, în ultimii ani, a ocupat funcţia de şef serviciu.

Social-democraţii gălăţeni au depus, astăzi, joi, 22 octombrie 2020, listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare din 06 decembrie 2020. Faţă de listele anunţate zilele trecute, prin intermediul unui comunicat de presă - citeşte AICI, apar schimbări de locuri între candidaţi, dar şi înlocuiri.

Listele au fost modificate după ce unul dintre candidaţi, rectorul Lucian Puiu Georgescu, a renunţat la candidatură invocând faptul că trebuie să se dedice responsabilităţilor funcţiei de rector - citeşte AICI, însă adevărul se ascunde în spatele unor şicane şi negocieri politice, fiind de notorietate faptul că în ultima vreme rectorul rezonează cu un partid de dreapta.

În acest context, listele depuse astăzi de PSD Galaţi aliniază la linia de start în lupta pentru un fotoliu de parlamentar următorii:

Senat:
1. Humelnicu Marius
2. Georgescu Laura
3. Drăgan Oliwer Claudiu
4. Hamza Cornel
5. Ciupercă Silviana
6. Voinea Ştefan

Camera Deputaţilor:
1. Nechita Aurel
2. Sandu Viorica
3. Mărgărit Mitică-Marius
4. Gîdei Laurenţiu-Viorel
5. Naggar Andreea Anamaria
6. Costea Marcela Daniela
7. Nechifor Alexandru
8. Cucu Andreea
9. Condurache Aurel
10. Magearu Dragoş Lucian
11. Drăgan Oliwer-Claudiu
12. Manea Marius.

„Ne dorim să câştigăm alegerile la Galaţi, avem candidaţi o echipă de oameni serioşi, o echipă care a demonstrat din punct de vedere profesional, din punct de vedere al activităţii politice şi ne propunem să câştigăm alegerile parlamentare la Galaţi şi ne propunem, ca şi la alegerile locale, să luăm peste 50% şi la aleegrile parlamentare“, a declarat preşedintele executiv al PSD Galaţi, Costel Fotea.

Organizaţia municipală a Partidului Naţional Liberal Galaţi are, începând de ieri, 20 octombrie 2020, trei prim-vicepreşedinţi. Pe lângă cei doi existenţi, adică Angela Stela Ivan şi Petrişor Potec, în conducerea partidului a intrat şi fosta independentă, Daniela Simona Vreme. De altfel, aşa cum Monitorul de Galaţi a relatat în articolul ”Lista PNL Galaţi pentru alegerile parlamentare”, fostul consilier local independent, Daniela Simona Vreme, a fost inclusă pe locul 6 în listele cu candidaţii pentru Camera Deputaţilor.

Se pare că în negocierile cu PNL au atârnat greu cele 1.769 de voturi obţinute la alegerile locale unde a candidat atât pentru funcţia de primar, cât şi pentru cea de consilier local. Nu la fel de greu au cântărit aceste voturi şi în faţa multor liberali care nu au primit vestea cu mare bucurie, în condiţiile în care mulţi dintre ei sunt în partid de ani de zile fără să primească nicio funcţie şi niciun loc pe liste şi care spun că voturile date de alegători unui independent sunt extrem de volatile, mai ales când sunt puţine şi nu motivează decizia conducerii partidului de a o instala pe Daniela Vreme în organismele de conducere ale partidului.

Rămâne de văzut dacă şi soţul acesteia, Şerban Vreme, care a candidat ca independent pentru un mandat de consilier judeţean, va fi tentat să ducă în vreun partid cele 2.000 de voturi obţinute la alegerile locale.

Organismele statutare ale Pro România şi ALDE au decis ca cele două formaţiuni politice să fuzioneze. Noul partid se va numi Pro România Social Liberal.
”Am luat decizia de a avea candidaţi comuni la alegerile parlamentare şi cei mai buni oameni, care îndeplinesc toate criteriile profesionale, de integritate, de recunoaştere locală, dar şi de capacitate profesională în Parlament vor fi candidaţii noştri, candidaţi comuni, şi sunt convins că atât la Pro România, cât şi la ALDE, oamenii care vor fi aleşi într-o singură echipă, într-un singur partid care se va numi Pro România Social Liberal şi într-o singură viziune şi gândire pot să blocheze ceea ce în acest moment pare un drum drept spre prăpastie”, a spus Victor Ponta.
Călin Popescu Tăriceanu a declarat: ”Organismele statutare ale PRO România şi ale ALDE au decis simultan să pornim la drum împreună, să creăm o forţă politică mai puternică, să ne unim resursele, având în vedere că pe scena politică s-a constatat o puternică polarizare între cele două partide mari, o radicalizare a discursului politic şi aş spune o dorinţă manifestă a partidelor mari de a elimina partidele mici. Decizia de fuziune de astăzi este răspunsul nostru comun la această situaţie politică”.

Ce spun preşedinţii organizaţiilor locale ale celor două partide

”În zilele următoare se va stabili cum ne vom organiza în teritoriu. Cert este că Galaţiul are nevoie de sprijin parlamentar, antreprenorii din Galaţi au nevoie să fie reprezentaţi la nivel parlamentar pentru că situaţia actuală o cere mai mult ca niciodată”, a declarat preşedintele ALDE Galaţi, Cristian Dima. Acesta a mai spus că probabil conducerea filialei locale va fi bicefală (cu doi copreședinți) și a subliniat că dacă această fuziune ar fi avut loc înainte de alegerile locale, atunci electoratul social-liberal ar fi fost altfel mobilizat, iar scorul politic obținut ar fi fost net superior.
Preşedintele organizaţiei gălăţene a Pro România, senatorul Nicolae Marin, a declarat: ”Până în primăvară, fiecare partid va râmăne pe structura lui. Alianţele electorale pentru alegerile parlamentare trebuiau declarate până pe 15 septembrie. Deci candidaturile comune vor fi făcute pe listele Pro România. Vom fi mai puternici împreună şi vom deveni cu siguranţă a treia forţă politică din Galaţi, după PSD şi PNL. Împreună avem un număr însemnat de consilieri locali în aproape toate localităţile din judeţul Galaţi, avem şi câteva primării ale unor localităţi importante câştigate, în comparaţie cu USR”. Acesta a precizat, că restul detaliilor organizatorice vor fi stabilite în următoarele zile, când va avea loc un congres. Aşa cum este de aşteptat, Nicolae Marin şi Cristian Dima vor deschide listele de candidaţi la alegerile parlamentare, însă cine va candida la Senat şi cine la Camera Deputaţilor, va fi stabilit de conducerea centrală a partidului, susţine Nicolae Marin.

Pagina 1 din 14