Nicoleta ROGOJINĂ

Nicoleta ROGOJINĂ

Conducerea Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi a organizat astăzi, miercuri, 08 iulie 2020, o întâlnire cu operatorii portuari, firmele de shipping, autorităţi portuare, precum şi alţi factori din lanţul logistic portuar. Întâlnirea a început cu o prezentare a proiectelor de mare amploare finanţate cu fonduri europene, aflate în implementare sau ce urmează a fi lansate în cel mai scurt timp.

Prezentarea a fost făcută de preşedintele Consiului de Administraţie, Marian Toniţă, şi directorul general, Alexandru Şerban, cei doi amintind de proiectele privind Platforma Multimodală Galaţi, dezvoltarea, modernizarea şi reparaţii în porturile Isaccea, Brăila şi Tulcea, etc., proiecte care însumează peste 100 de milioane de euro din fonduri europene, subliniindu-se şi faptul că noua politică a APDM are ca priorităţi investiţiile şi marketingul.

Varianta de Ocolire a Galaţiului şi Drumul Expres nu fac legătura cu porturile gălăţene

Participanţii la întâlnire au reamintit probleme cu care se confruntă de ani de zile, precum infrastructura portuară neadaptată cererii, lipsa sau calitatea proastă a lucrărilor de întreţinere, vorbindu-se şi despre dragajul necesar pentru ca navigabilitatea să fie menţinută la standarde care să asigure condiţii de navigare decente. Conducerea APDM a informat participanţii că după ani de zile în care Bulgaria nu a dragat Dunărea deloc pe sectorul său, bulgarii şi-au luat angajamentul în faţa Uniunii Euroepene că vor asigura condiţiile de navigaţie şi chiar au început dragarea.

Directorul general adjunct al APDM Galaţi, Nicolae Dan Tivilichi, a pus accent pe faptul că toţi factorii care fac parte din lanţul logistic portuar trebuie să participe activ pentru a rezolva problemele şi că una dintre cele mai importante cauze care a determinat, printre altele, reducerea semnificativă a activităţii portuare este practicarea unor tarife descurajante şi a făcut un apel către cei prezenţi pentru a participa pro-activ astfel încât să se poată face demersurile necesare pentru a face împreună tot ce este necesar ca porturile Dunării Martime să fie din nou atractive şi din punct de vedere financiar.

O altă problemă care nu şi-a găsit rezolvare de ani de zile a fost ridicată de reprezentatul Portului Docuri, care a reiterat faptul că Portul Docuri a rămas fără căi de acces terestre pentru mărfuri. Construcţia Variantei de Ocolire a Galaţiului nu prevede nicio legătură cu porturile, căile ferate sunt aproape inexistente, chiar şi lipsa iluminatului duc inevitabil la diminuarea semnificativă a scăderii activităţii portuare la Galaţi.

Descurajarea tonajului mare pe căile rutiere ar fi una dintre soluţiile care ar creşte din nou transportul naval de mărfuri

O situaţie intersantă discutată în cadrul acestei întâlniri a fost legată de transportul rutier care este favorizat de guvern în detrimentul celui naval. S-au făcut investiţii majore în infrastructura rutieră, însă în cea portuară aproape deloc şi, cel mai grav, se permite transportarea rutieră a unor cantităţi din ce în ce mai mari de mărfuri, ceea ce duce la aglomerarea traficului rutier, poluare accentuată, deterioarea carosabilui care trebuie reparat iar şi iar, favorizarea declarării unor cantităţi nereale transportate, toate acestea afectând puternic traficul portuar.

„Pentru că se permite tonaj foarte mare pe infrastructura rutieră, s-a ajuns să se transporte şi 50 - 60 tone de piatră o dată cu camionul. Aşa se încarcă buzunarele CNAIR. În infrastructura rutieră se bagă bani în continuu şi în fluvial nimic“, s-a spus în cadrul întâlnirii. S-a concluzionat că descurajarea tonajului mare pe căile rutiere ar fi una dintre soluţiile care ar creşte din nou transportul naval de mărfuri.

Întâlnirea s-a terminat ca toate celelalte care au avut loc de-a lungul ultimilor ani, cu promisiunile conducerii APDM că se vor face eforturi pentru rezolvarea problemelor şi cu blazarea participanţilor care şi-au mai strigat nemulţumirile de zeci de ori la astfel de întâlniri, fără să se rezolve nimic.

Cu o istorie zbuciumată, cu denumiri diferite şi fuziune, Banca Română de Credite şi Investiţii (BRCI) îşi reia activitatea după ce a fost cumpărată de Sanjeev Gupta, magnatul care deţine GFG Alliance, grup care a cumpărat combinatul siderurgic ArcelorMittal din oraş, redenumit acum LIBERTY Steel.

Prin intermediul unui comunicat de presă, BRCI anunţă că, începând din data de 01 iulie 2020, deschide prima sa nouă agenţie, în Galaţi, în urma reluării activităţii comerciale pe piaţa de retail bancar.

Înfiinţată în 1990, până în anul 1996 a funcţionat sub denumirea „Banca pentru Mica Industrie şi Liberă Iniţiativă S.A.“. Apoi, până în 2007 a funcţionat sub denumirea „Banca pentru Mica Industrie şi Liberă Iniţiativă - MINDBANK S.A.“. A devenit apoi ATE (Agricultural Bank of Greece) Bank Romania S.A., denumire sub care a funcţionat până în 2014, când a fost cumpărată de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu. BRCI şi-a redus activităţile cu publicul în 2016, ca urmare a unui context economic nefavorabil, păstrându-şi însă activele esenţiale şi licenţa de activitate bancară.

Redeschiderea vine ca urmare a intrării băncii în GFG Alliance în februarie 2020 şi în contextul mai larg al unui plan de activităţi şi investiţii al grupului în România, totalizând mai bine de 1 miliard de euro - plan care include modernizarea viitoare a LIBERTY Steel Group în România şi construcţia de noi facilităţi energetice care să deservească zona.

„BRCI îşi propune să fie o bancă de nişă, care se va adresa clienţilor persoane fizice, în principal cu soluţii bancare digitale. Pentru clienţii persoane juridice, BRCI va furniza mai ales soluţii de finanţare a nevoilor de creditare pe termen scurt, prin servicii de factoring domestic şi de export, linii de credit şi alte produse similare“, a declarat George Ciobănaşu, preşedintele Consiliului de Supraveghere al BRCI. Următoarea etapă din planurile băncii include deschiderea a 10 agenţii in oraşele mari din ţară în viitorul apropiat şi facilităţi noi pentru clienţii săi, inclusiv opţiunea de deschidere de cont online, cu produse de economisire şi creditare facile dar la costuri foarte competitive.

Deschiderea agenţiei a fost anticipată de vizita prim-ministrului României, care a inaugurat la începutul lunii iunie, împreună cu Sanjeev Gupta, preşedintele executiv al GFG Alliance, clădirea viitorului sediu al BRCI în oraş.

„Am fost onorat să îl avem ca invitat pe premierul României la inaugurarea viitoarei agenţii a BRCI la Galaţi. Acum, odată ce începem oficial operaţiunile bancare, marcăm o etapă importantă pentru GFG Alliance in România. Această dezvoltare, împreună cu planul nostru de transformare a LIBERTY Steel Galaţi intr-un producător GREENSTEEL, demonstrează angajamentul şi încrederea noastră în viitorul economic al României. Suntem încântaţi să primim o echipă atât de calificată şi dedicată cum e cea a BRCI în familia GFG Alliance. Împreună vom construi reputaţia BRCI ca furnizor de încredere de soluţii financiare adaptate IMM-urilor, clienţilor şi angajaţilor noştri, pentru a-şi depăşi potenţialul şi pentru a contribui la stimularea creşterii economice şi a prosperităţii în toată România“, a declarat Sanjeev Gupta, preşedintele executiv al GFG.

Frământări şi agitaţie printre navaliştii gălăţeni pornite de la zvonuri din ce în ce mai ample care anunţă disponibilizări masive în Şantierul Naval Damen Galaţi. Se vehiculează chiar şi un număr de 600 de persoane care ar putea fi puşi pe liber.

Aceste zvonuri vin într-o perioadă în care oricum jumătate din salariaţii Damen se află în şomaj tehnic sau concediu de odihnă, măsură luată pe fondul crizei generată de pandemia de coronavirus, despre care Monitorul de Galaţi a scris în articolul „Damen Galaţi trimite 50% dintre angajaţi în şomaj tehnic şi concediu de odihnă“.

Pentru a verifica aceste zvonuri, am încercat să obţinem o declaraţie oficială din partea reprezentanţilor conducerii Damen Galaţi, dar şi din partea sindicaliştilor.

La întrebarea dacă vor fi disponibilizări în şantier, purtătorul de cuvânt al Damen Galaţi, Corina Tuchilă, nu a negat, dar nici nu a confirmat acest zvon. „Deocamdată nu am o informaţie oficială să vă dau”, a comentat purtătorul de cuvânt al Damen Galaţi, iar la întrebarea „când va putea să ne transmită un răspuns oficial pe această temă“, aceasta a precizat că probabil ne va transmite un comunicat sau o informare de presă.

Liderul de sindicat, Pavel Stelian, a avut aceeaşi poziţie şi a spus că nu deţine niciun document oficial şi nici nu a fost informat oficial cu privire la disponibilizările despre care se vorbeşte, în schimb ne-a informat că, la începutul lunii iunie, au fost demarate negocierile pentru noul Contract Colectiv de Muncă care ar trebui să intre în vigoare de la 01 iulie 2020. „La prima întâlnire am solicitat să ne pună la dispoziţie documente privind structura actuală a personalului, inclusiv organigrama şi cum va arăta în cazul în care se gândesc la disponibilizări. Nu am primit nimic până acum. Deocamdată nu avem nimic oficial. Am solicitat şi documentele financiare pentru prima jumătate a anului, dar indiferent ce ar fi vom solicita şi majorări salariale”, ne-a declarat preşedintele sindicatului din Damen Galaţi.

În perioada pandemiei, lumea s-a mutat în mediul online, iar în România reţeaua de socializare Facebook este în topul preferinţelor. Însă banii sunt prioritari pentru gigantul reţelelor de socializare, astfel că utilizatorii sunt agresaţi de postările sponsorizate ale partidelor rămase într-o continuă campanie electorală încă de anul trecut, de la alegerile europarlamentare şi prezidenţiale.

Cât au cheltuit filialele gălăţene ale principalelor partide, în ultimul an de zile, pentru a sponsoriza postările de pe paginile lor de Facebook? Unele partide au dat bani grei!

În perioada martie 2019 - 31 mai 2020, pe ultimul loc la cheltuit bani pe sponsorizat postări se află pagina PLUS Galaţi cu mai puţin de 100 de lei. În ordine crescătoare în funcţie de suma chletuită, urmează pagina ALDE Galaţi cu 335 lei, PMP Galaţi cu 543 lei şi Pro România cu 684 lei.

Ceva mai mult a cheltuit USR Galaţi, care pe parcursul perioadei menţionate mai sus a cheltuit 5.717 lei, din care 5.627 lei au fost plătiţi de la ”centru”. Pe locul doi se află PNL Galaţi cu suma de 10.070 lei. Din această sumă 587 lei au fost plătiţi personal de secretarul de stat Andra Costache, 5.381 lei de la nivelul central al PNL şi 150 lei de la alţii.

Însă campionul absolut la cheltuit bani pe Facebook este PSD Galaţi care, în perioada martie 2019 - 31 mai 2020, a cheltuit pentru sponsorizările postărilor impresionanta sumă de 68.809 lei (vezi Galeria de imagini ↓).

La o scurtă analiză a paginilor acestor partide, se poate observa cu uşurinţă că aceşti bani s-au cam dus pe apa sâmbetei sau mai bine spus, în buzunarul lui Zuckerberg, iar speculaţii despre ce se putea face cu aceşti bani ar fi nenumărate.

În ultimile luni în care pandemia a înfrânat elanul electoral al politicienilor, mai toate partidele au profitat de distanţarea impusă pentru a-şi pregăti candidaţii, pentru a pregăti strategiile de campanie sau pentru a atrage noi simpatizanţi. La Pro România Galaţi, în loc să se aşeze lucrurile, au început nemulţumirile. După cum ne-au dezvăluit surse de încredere, o bună parte din membrii partidului au început să se plângă că deşi fac parte dintr-un partid cu potenţial, care la nivel naţional câştigă din ce în ce mai mult teren şi, implicit, membri, la Galaţi, simpatizanţii partidului şi susţinătorii lui Victor Ponta nu vor să se înscrie în partid din cauza preşedintelui filialei, Eugen Durbacă. Mai mult de atât, chiar şi printre membrii de partid (foşti PC-işti) aduşi de însuşi Durbacă, sunt nemulţumiri mari, căci mulţi consideră că metodele şi strategiile lui Durbacă sunt învechite şi nu mai sunt aplicabile în prezent, iar asocierea cu un politician aflat la venerabila vârstă de 77 de ani nu le aduce nimic bun în plan politic.

Însă Pro România Galaţi are printre membri şi pe senatorul Nicoale Marin, anunţat de Victor Ponta ca fiind candidatul partidului la preşedinţia Consiliului Judeţean şi care a plecat din PSD tocmai pentru că acolo nu se dorea schimbare. În acest sens, în urmă cu an de zile, pe 28 mai 2019, Monitorul de Galaţi scria că senatorul Nicolae Marin cerea liderului local PSD, Dan Nica, să-şi dea demisia şi că era timpul pentru înnoirea echipei care urma să conducă PSD. „Actuala conducere a partidului trebuie resetată, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local”, declara atunci senatorul Nicolae Marin. În august 2019, Nicolae Marin a plecat din PSD şi a trecut la Pro România unde în prezent deţine funcţia de secretar general adjunct la nivel naţional cu responsabilităţi pe regiunea Galaţi-Brăila-Vaslui. Numai că partidul Pro România, în care Nicolae Marin căuta ce nu a găsit la PSD, adică un partid tânăr, la Galaţi îl are pe Eugen Durbacă.

În acest context, l-am întrebat pe senatorul Nicolae Marin dacă sunt adevărate zvonurile, ce se întâmplă în partid şi dacă este adevărat că în filiala gălăţeană a partidului sunt din ce în ce mai multe voci care se ridică împotriva lui Durbacă. „Sunt de un an de zile în Pro România şi cred cu tărie în acest proiect, cred în Victor Ponta. Este adevărat că, la nivel local, în partid nu au venit, în ultima vreme, atâţia gălăţeni deschişi către o nouă clasă politică, cu o nouă viziune câţi şi-au exprimat intenţia şi cât mi-aş fi dorit şi eu să vină. Am stat de vorbă cu mulţi simpatizanţi ai Corinei Creţu, ai lui Victor Ponta şi îi încurajez să creadă în acest proiect, să vină alături de noi pentru că doar aşa putem face ceva cu adevărat pentru Galaţi, pentru gălăţeni”, ne-a declarat senatorul Nicolae Marin, care a respins toate încercările noastre de a obţine răspunsuri la întrebări legate de posibile fricţiuni în partid din cauza lui Eugen Durbacă.

Sursele noastre ne-au dezvăluit faptul că Eugen Durbacă face tot posibilul să mai obţină un mandat de parlamentar şi de aceea se ţine cu dinţii de partid şi este dispus să facă orice, politic vorbind, pentru a-şi atinge ţelul, dând dovadă din nou că metehnele vechi nu au leac, iar după cum se agită apele în Pro România Galaţi - avându-l pe Nicolae Marin care poate fi o locomotivă mai tânără şi mai puternică -, Durbacă s-ar putea să fie dat deoparte cel puţin printr-o scindare a filialei.

Federaţia "Solidaritatea Sanitară" a făcut o analiză complexă a situaţiei actuale a salariaţilor din sănătătate constatând că 25% din cei infectaţi sunt salariaţi din sănătate, rata de infectare în rândul lor fiind de 20 de ori mai mare decât cea a restului cetăţenilor. În data de 07 aprilie 2020, ora 20.00, de la începutul epidemiei, un număr de 1.087 de salariaţi din sectorul sanitar au fost confirmaţi pozitiv cu SARS-CoV-2 reprezentând un procent de 24,60% din totalul cetăţenilor confirmaţi pozitiv (4.417).

64 de unităţi sanitare din 24 judeţe ale României au înregistrat cazuri pozitive în rândul angajaţilor, iar până la data de 07 aprilie, au fost raportaţi decedaţi 3 salariaţi din sistemul sanitar: o asistentă medicală angajată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta "Sf. Apostol Andrei" Constanta, o angajată din personalul auxiliar al Spitalului Militar de Urgenţă "Dr. Alexandru Popescu" din Focşani şi un angajat ambulanţier din Serviciul de Ambulanţă Judeţean Suceava (cunoscut ca infectat în cadrul activităţilor profesionale).

Cele mai afectate judeţe sunt Suceava - 548 de salariaţi reprezentând 50,41% din total salariaţi confirmaţi pozitiv; Bucureşti - 250 de salariaţi reprezentând 22,99% din total salariaţi confirmaţi pozitiv; Botoşani - 48 de salariaţi reprezentând 4,41% din total salariaţi confirmaţi pozitiv.

Potrivit analizei Federaţiei "Solidaritatea Sanitară", topul judeţelor după numărul unităţilor sanitare afectate se prezintă astfel: Bucureşti - 9 unităţi; Galaţi - 6 unităţi; Suceava şi Timiş cu câte 5 unităţi fiecare.

Cele mai afectate unităţi sunt Spitalul Judeţean de Urgenta "Sf. Ioan Cel Nou" Suceava - 375 de salariaţi, Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc - 67 de salariaţi, Spitalul Municipal Fălticeni - 57 de salariaţi.

La Galaţi, până în data de 07 aprilie, se raportaseră 29 de cadre medicale infectate, astfel: la Spitalul Clinic de Boli Infectioase "Sf. Cuv. Parascheva" Galati - 1 caz, la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf. Ioan" Galaţi - 1 caz, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Apostol Andrei" Galaţi - 2 cazuri, la Spitalul Militar de Urgenţă "Dr. Aristide Serfioti" Galaţi - 5 cazuri, la Serviciul de Ambulanţă Judeţean (SAJ) - 11 cazuri şi la Căminul de bătrâni "Sf. Ilie" din Galaţi - 9 cazuri.

"Analiza este efectuată în baza datelor culese de personalul din cadrul Centrului de Cercetare şi Dezvoltare Socială "Solidaritatea". Culegerea datelor s-a efectuat luând în considerare datele furnizate de presă, informaţiile din surse directe existente în cadrul unităţilor şi alte surse de informaţii. Procedura de culegere a datelor proprii a fost determinată de lipsa datelor publice în acest domeniu şi de refuzul instituţiilor de a le furnizat. Informaţiile evită distorsionările ideologice sau interesele strategice ce vizează manipularea datelor. Marja de eroare a informaţiilor a fost estimată la maxim 4%, ea luând în considerare atât erorile de comunicare publică cât şi efectele acţiunilor de ascundere a informaţiilor. Pentru o abordare critică a datelor am publicat repartiţia lor pe judeţe şi pe spitale. Distribuţia procentelor a fost calculată luând în considerare informaţiile aferente datei de 07.04.2020. La stabilirea numărului total au fost luate în considerare inclusiv cazurile de salariaţi infectaţi din reţelele sanitare separate (MAPN, MAI, CFR). Din cauza absenţei informaţiilor relevante, nu au fost incluse informaţiile privitoare la salariaţii din medicina de familie şi asistenţa socială. Intervalul de creştere analizat: de la 215 în data de 30 martie la 1.087 în data de 7 aprilie. Calcule procentuale s-au raportat la un număr de 250.000 de salariaţi din sectorul public, respectiv un număr de 20.000.000 cetăţeni", se arată în comunicatul Federaţiei "Solidaritatea Sanitară".

VEZI raportul Federaţiei mai jos! ↓

Tăcerea autorităţilor locale naşte monştri în plină pandemie de coronavirus. La sfărşitul săptămânii trecute, Prefecturile din toată ţara şi Direcţiile de Sănătate Publică judeţene au primit ordin să nu mai informeze presa asupra numărului de cazuri confirmate la nivel local. Din acel moment, numărul persoanelor care sunt infectate cu coronavirus este comunicat numai la nivel central de către Grupul de Comunicare Strategică, iar cifrele prezentate reflectă situaţia doar la nivel naţional. Pe ici pe colo mai scapă informaţii despre cazuri de îmbolnăvire la nivel local numai acolo unde au curajul să vorbească directori de spitale sau ai altor instituţii care, de altfel, nu au interdicţie să vorbească însă se tem să o facă.
În majoritatea ţărilor afectate de pandemie, autorităţile comunică transparent pe fiecare oraş/regiune în parte. La noi, sub pretextul că ar putea crea panică, aceste informaţii ne sunt ascunse. Şi, tocmai din această cauză, bănuielile, fricile populaţiei sunt cu atât mai amplificate, căci orice informaţie ţinută ascunsă trezeşte suspiciunea că situaţia este atât de gravă încât nu poate fi făcută publică. Pe de altă parte, sărind în cealaltă extremă, mulţi oameni, în lipsa informaţiilor concrete, ajung să creadă că lor nu li se poate întâmpla, că la noi în oraş e linişte şi nimeni nu se îmbolnăveşte, drept pentru care nu mai respectă regulile de prevenţie, protecţie sau cele impuse prin lege, tocmai pentru că nu îşi dau seamă cât de aproape este pericolul.
Această tăcere locală impusă de la Bucureşti, dă apă la moară ştirilor false, bărfelor online şi la tot felul de scenarii sumbre pe care mintea omului le scorneşte în lipsă de informaţii concrete şi corecte. De ce a fost impusă această tăcere locală? Ce ar putea ascunde ea? De ce nu ne spun autorităţile câte persoane infectate cu COVID-19 sunt în fiecare judeţ? Unde este transparenţa promisă? Noi, jurnaliştii, ne chinuim să obţinem aceste informaţii în mod oficial, însă ne lovim de un zid de nepătruns. De exemplu, de marţi seara (n.r. - 24 martie 2020) reporterii noştri au aflat de cazurile celor 3 asistente din spitalele gălăţene confirmate cu coronavirus. De cele 3 am aflat noi. Câte cadre medicale sunt suspectate sau chiar confirmate, nu s-a putut afla oficial. Abia după ore în şir de insistenţe, reporterii noţtri au reuşit să obţină frânturile unor declaraţii oficiale pentru care le mulţumim doamnelor care au avut curajul să recunoască oficial aceste cazuri.
Este corect să nu ştie fiecare român care este situaţia în localitatea în care trăieşte? Nu este corect, dar cui îi pasă? Credeţi că în mandatele lor vremelnice de care ţin cu dinţii, autorităţile locale vor vorbi deschis cu populaţia, vor avea curajul să să se zbată pentru transparenţă şi o comunicare cinsitită cu populaţia? Niciodată! Dar voi, gălăţenilor, să nu-i uitaţi şi să nu-i iertaţi, căci vremea alegerilor tot vine şi va fi doar peste câteva luni! Sănătate şi luciditate vă doresc!

Biroul Permanent Naţional al Partidului Naţional Liberal a validat, luni, 09 martie 2020, candidaţii PNL la funcţiile de preşedinte al Consiliului Judeţean şi primar al municipiului reşedinţă de judeţ. Printre judeţele pentru care s-a amânat validarea candidiaţilor se află şi Galaţiul. Mai exact este vorba despre sectoarele din Bucureşti şi judeţele Argeş, Brăila, Galaţi, Giurgiu, Maramureş, Neamţ, Satu Mare şi Vaslui, unde nu au fost validaţi candidaţii. Pentru aceste judeţe, inclusiv Galaţiul, se va lua o decizie în următoarele două săptămâni. Cauzele amânărilor se pare că ar fi două: fie nu s-au încheiat sondajele, fie se negociază cu alte partide. După cum cotidianul Monitorul de Galaţi a mai scris, la Galaţi există negocieri între USR şi PNL.

Însă amânarea deciziei pentru Galaţi, atât pentru candidatul la Primăria municipiului Galaţi, dar şi pentru Consiliul Judeţean, ne-a explicat-o preşedintele PNL Galaţi, George Stângă. Acesta a declarat pentru Monitorul de Galaţi că a cerut şi a obţinut mandat din partea organizaţiei judeţene pentru a negocia cu toate partidele de dreapta pentru a merge cu un candidat comun. „Eu am solicitat această amânare. Am solicitat pentru că săptămâna trecută am solicitat mandat din partea organizaţiei pentru a duce negocieri cu toate celelalte partide de dreapta pentru a vedea dacă putem merge cu candidat unic. În momentul în care noi am fi avut astăzi un candidat validat, ar fi însemnat că ne-am fi bătut joc de aceste negocieri”, a declarat George Stângă. Acesta a spus că va negocia cu USR-PLUS, PMP, ALDE, PACT, dar şi cu Marius Stan şi speră ca până la finele acestei săptămâni, aceste negocieri să se finalizeze.

De câteva zile, se agită lumea politică gălăţeană, de zici că şi-au anunţat vizita, la Galaţi, Obama şi cu Trump la un loc, să ne ţină lecţii de democraţie şi strategie electorală. Totul a pornit de la zvonul că USR+ şi PNL şi-ar fi dat mâna pentru candidaţi comuni şi de aici scenarita a început să arunce pe piaţă diverse variante.

S-a vorbit că ar fi fost o întâlnire între cele două părţi, weekendul trecut, apoi se spune că de fapt au fost două întâlniri pe parcursul săptămânii trecute. În cadrul acestor întâlniri s-ar fi stabilit cine şi unde va candida. Şi aici s-au amestecat zvonurile. Ba că va candida la Primăria Galaţi preşedintele USR Galaţi, Bogdan Rodeanu, iar la Consiliul Judeţean ar putea fi candidat Onuţ Atanasiu (PNL). Apoi s-au răsucit discuţiile şi s-a venit cu varianta Onuţ Atanasiu la Primărie şi Rodeanu la judeţ, pentru ca mai apoi să se vorbească despre Rodeanu la primărie, dar Stângă la judeţ. Însă zvonistica nu spunea şi unde ar fi locul PMP, în cazul în care se discută despre o coagulare a dreptei.

Ca să punem capăt bărfelor, am stat de vorbă cu cei trei lideri ai celor trei partide.

Bogdan Rodeanu, preşedintele USR Galaţi, a confirmat că au existat discuţii cu PNL şi PMP: „Sunt multe variabile, dar ceea ce pot să spun este că există dialog şi există disponibilitate. Este prematur să vorbim despre o alianţă. Dacă se va ajunge la o înţelegere, totul trebuie făcut statutar şi armonizat cu elementele din statutul tuturor partidelor”, ne-a declarat Bogdan Rodeanu. Acesta a mai spus că o decizie finală ar putea fi luată după ce, joia viitoare, vor fi tranşate lucrurile la nivel naţional, căci Curtea Constituţională urmează să se pronunţe asupra ordonanţei de urgenţă privind alegerile anticipate pe data de 12 martie 2020.

George Stângă, preşedintele PNL Galaţi, a confirmat şi el discuţiile cu USR-PLUS şi PMP. „Da. Am început discuţiile cu mai multe partide. Încercăm să discutăm cu toate formaţiunile politice”, a spus liderul PNL Galaţi. Întrebat dacă doreşte să-şi impună propriul candidat la primărie sau la CJ, acesta a spus că se vor face sondaje şi se va merge pe candidatul cel mai bine clasat. La insistenţele noastre, Stângă a spus că în sondajele de până acum şi, aşa cum se ştie deja, nu există dubii că PNL-ul, dintre toate partidele de dreapta, stă cel mai bine în judeţ unde are aproximativ 300 de consilieri locali şi câţiva primari.

Cătălin Cristache, preşedintele PMP Galaţi, se dezice de orice discuţii. „Numai poveşti! Nu există aşa ceva. Cele trei partide nu s-au întâlnit. Sunt numai poveşti şi atât” a declarat, pentru Monitorul de Galaţi, Cătălin Cristache.

Concluziile sunt uşor de tras dacă punem cap la cap declaraţiile celor trei, însă lăsăm cititorii să citească printre rândurile declaraţiilor lor. Cert este însă că politicienii din România sunt mereu alunecoşi, iar ce au vorbit astăzi, mâine s-ar putea să nu mai fie valabil.

Miercuri, 26 Februarie 2020 16:06

Prefectul cere demisia directorului DJST Galaţi

Măsurile pentru prevenirea şi combaterea infecţiei cu coronavirus luate în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Galaţi scot la suprafaţă deficienţe majore în anumite instituţii care ar trebui să răspundă prompt oricăror solicitări. După ce prefectul judeţului Galaţi, Gabriel Avrămescu, a cerut demisia directorului Autorităţii Rutiere Române (ARR) Galaţi, Marin Nicolae Cosmin (numit în această funcţie în urmă cu aproximativ două săptămâni de PNL), pentru că nu a răspuns prompt solicitărilor, iată că vine rândul altei instituţii de a fi zguduită din temelii pentru reacţii neadecvate în faţa CJSU.

Prefectul a cerut astăzi (n.r. - miercuri, 26 februarie 2020), în şedinţa Consiliului Judeţean Galaţi, demisia directorului Direcţiei Judeţene de Sport şi Tineret (DJST) Galaţi, Ana Maria Vasiliu (foto), deoarece s-a opus predării unor obiective de patrimoniu (tabăra de la Gârboavele şi Hotel Sport) pentru a se crea, în aceste clădiri, spaţii de carantină, în cazul în care vor exista gălăţeni cu suspiciune de infectare cu coronavirus.

„Măsurile Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sunt obligatorii. Aici este vorba despre o situaţie de urgenţă. Ministrul Tineretului şi Sportului a spus foarte clar că instituţiile din subordine trebuie să dea concursul prefecţilor şi Comitetelor pentru Situaţii de Urgenţă, să asigure şi să ne sprijine în luarea tuturor măsurilor pentru sănătatea publică“, a declarat Gabriel Avrămescu.

Tot astăzi, Gabriel Avrămescu a spus că are informaţii certe că deja s-a luat decizia demiterii directorului ARR Galaţi şi că deja corpul de control va lua la «bani mărunţi» Direcţia Judeţene de Sport şi Tineret. Cu această ocazia, poate va afla şi opinia publică, dacă este legal ca toţi angajaţii (de la director până la şofer) Direcţiei Judeţene de Sport şi Tineret să primească spor de condiţii vătămătoare de muncă în cotă procentuală de 15% din salariul de bază acordat lunar proporţional cu timpul efectiv lucrat (vezi galeria de imagini), în condiţiile în care conducerea Direcţiei se plânge permanent că instituţia e grav subfinanţată. Rămâne de văzut dacă, după controlul solicitat de prefect, rezultatele vor fi vătămătoare sau nu, cel puţin pentru conducerea DJST Galaţi.

Pagina 1 din 12