Nicoleta ROGOJINĂ

Nicoleta ROGOJINĂ

Cu o istorie zbuciumată, cu denumiri diferite şi fuziune, Banca Română de Credite şi Investiţii (BRCI) îşi reia activitatea după ce a fost cumpărată de Sanjeev Gupta, magnatul care deţine GFG Alliance, grup care a cumpărat combinatul siderurgic ArcelorMittal din oraş, redenumit acum LIBERTY Steel.

Prin intermediul unui comunicat de presă, BRCI anunţă că, începând din data de 01 iulie 2020, deschide prima sa nouă agenţie, în Galaţi, în urma reluării activităţii comerciale pe piaţa de retail bancar.

Înfiinţată în 1990, până în anul 1996 a funcţionat sub denumirea „Banca pentru Mica Industrie şi Liberă Iniţiativă S.A.“. Apoi, până în 2007 a funcţionat sub denumirea „Banca pentru Mica Industrie şi Liberă Iniţiativă - MINDBANK S.A.“. A devenit apoi ATE (Agricultural Bank of Greece) Bank Romania S.A., denumire sub care a funcţionat până în 2014, când a fost cumpărată de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu. BRCI şi-a redus activităţile cu publicul în 2016, ca urmare a unui context economic nefavorabil, păstrându-şi însă activele esenţiale şi licenţa de activitate bancară.

Redeschiderea vine ca urmare a intrării băncii în GFG Alliance în februarie 2020 şi în contextul mai larg al unui plan de activităţi şi investiţii al grupului în România, totalizând mai bine de 1 miliard de euro - plan care include modernizarea viitoare a LIBERTY Steel Group în România şi construcţia de noi facilităţi energetice care să deservească zona.

„BRCI îşi propune să fie o bancă de nişă, care se va adresa clienţilor persoane fizice, în principal cu soluţii bancare digitale. Pentru clienţii persoane juridice, BRCI va furniza mai ales soluţii de finanţare a nevoilor de creditare pe termen scurt, prin servicii de factoring domestic şi de export, linii de credit şi alte produse similare“, a declarat George Ciobănaşu, preşedintele Consiliului de Supraveghere al BRCI. Următoarea etapă din planurile băncii include deschiderea a 10 agenţii in oraşele mari din ţară în viitorul apropiat şi facilităţi noi pentru clienţii săi, inclusiv opţiunea de deschidere de cont online, cu produse de economisire şi creditare facile dar la costuri foarte competitive.

Deschiderea agenţiei a fost anticipată de vizita prim-ministrului României, care a inaugurat la începutul lunii iunie, împreună cu Sanjeev Gupta, preşedintele executiv al GFG Alliance, clădirea viitorului sediu al BRCI în oraş.

„Am fost onorat să îl avem ca invitat pe premierul României la inaugurarea viitoarei agenţii a BRCI la Galaţi. Acum, odată ce începem oficial operaţiunile bancare, marcăm o etapă importantă pentru GFG Alliance in România. Această dezvoltare, împreună cu planul nostru de transformare a LIBERTY Steel Galaţi intr-un producător GREENSTEEL, demonstrează angajamentul şi încrederea noastră în viitorul economic al României. Suntem încântaţi să primim o echipă atât de calificată şi dedicată cum e cea a BRCI în familia GFG Alliance. Împreună vom construi reputaţia BRCI ca furnizor de încredere de soluţii financiare adaptate IMM-urilor, clienţilor şi angajaţilor noştri, pentru a-şi depăşi potenţialul şi pentru a contribui la stimularea creşterii economice şi a prosperităţii în toată România“, a declarat Sanjeev Gupta, preşedintele executiv al GFG.

Frământări şi agitaţie printre navaliştii gălăţeni pornite de la zvonuri din ce în ce mai ample care anunţă disponibilizări masive în Şantierul Naval Damen Galaţi. Se vehiculează chiar şi un număr de 600 de persoane care ar putea fi puşi pe liber.

Aceste zvonuri vin într-o perioadă în care oricum jumătate din salariaţii Damen se află în şomaj tehnic sau concediu de odihnă, măsură luată pe fondul crizei generată de pandemia de coronavirus, despre care Monitorul de Galaţi a scris în articolul „Damen Galaţi trimite 50% dintre angajaţi în şomaj tehnic şi concediu de odihnă“.

Pentru a verifica aceste zvonuri, am încercat să obţinem o declaraţie oficială din partea reprezentanţilor conducerii Damen Galaţi, dar şi din partea sindicaliştilor.

La întrebarea dacă vor fi disponibilizări în şantier, purtătorul de cuvânt al Damen Galaţi, Corina Tuchilă, nu a negat, dar nici nu a confirmat acest zvon. „Deocamdată nu am o informaţie oficială să vă dau”, a comentat purtătorul de cuvânt al Damen Galaţi, iar la întrebarea „când va putea să ne transmită un răspuns oficial pe această temă“, aceasta a precizat că probabil ne va transmite un comunicat sau o informare de presă.

Liderul de sindicat, Pavel Stelian, a avut aceeaşi poziţie şi a spus că nu deţine niciun document oficial şi nici nu a fost informat oficial cu privire la disponibilizările despre care se vorbeşte, în schimb ne-a informat că, la începutul lunii iunie, au fost demarate negocierile pentru noul Contract Colectiv de Muncă care ar trebui să intre în vigoare de la 01 iulie 2020. „La prima întâlnire am solicitat să ne pună la dispoziţie documente privind structura actuală a personalului, inclusiv organigrama şi cum va arăta în cazul în care se gândesc la disponibilizări. Nu am primit nimic până acum. Deocamdată nu avem nimic oficial. Am solicitat şi documentele financiare pentru prima jumătate a anului, dar indiferent ce ar fi vom solicita şi majorări salariale”, ne-a declarat preşedintele sindicatului din Damen Galaţi.

În perioada pandemiei, lumea s-a mutat în mediul online, iar în România reţeaua de socializare Facebook este în topul preferinţelor. Însă banii sunt prioritari pentru gigantul reţelelor de socializare, astfel că utilizatorii sunt agresaţi de postările sponsorizate ale partidelor rămase într-o continuă campanie electorală încă de anul trecut, de la alegerile europarlamentare şi prezidenţiale.

Cât au cheltuit filialele gălăţene ale principalelor partide, în ultimul an de zile, pentru a sponsoriza postările de pe paginile lor de Facebook? Unele partide au dat bani grei!

În perioada martie 2019 - 31 mai 2020, pe ultimul loc la cheltuit bani pe sponsorizat postări se află pagina PLUS Galaţi cu mai puţin de 100 de lei. În ordine crescătoare în funcţie de suma chletuită, urmează pagina ALDE Galaţi cu 335 lei, PMP Galaţi cu 543 lei şi Pro România cu 684 lei.

Ceva mai mult a cheltuit USR Galaţi, care pe parcursul perioadei menţionate mai sus a cheltuit 5.717 lei, din care 5.627 lei au fost plătiţi de la ”centru”. Pe locul doi se află PNL Galaţi cu suma de 10.070 lei. Din această sumă 587 lei au fost plătiţi personal de secretarul de stat Andra Costache, 5.381 lei de la nivelul central al PNL şi 150 lei de la alţii.

Însă campionul absolut la cheltuit bani pe Facebook este PSD Galaţi care, în perioada martie 2019 - 31 mai 2020, a cheltuit pentru sponsorizările postărilor impresionanta sumă de 68.809 lei (vezi Galeria de imagini ↓).

La o scurtă analiză a paginilor acestor partide, se poate observa cu uşurinţă că aceşti bani s-au cam dus pe apa sâmbetei sau mai bine spus, în buzunarul lui Zuckerberg, iar speculaţii despre ce se putea face cu aceşti bani ar fi nenumărate.

În ultimile luni în care pandemia a înfrânat elanul electoral al politicienilor, mai toate partidele au profitat de distanţarea impusă pentru a-şi pregăti candidaţii, pentru a pregăti strategiile de campanie sau pentru a atrage noi simpatizanţi. La Pro România Galaţi, în loc să se aşeze lucrurile, au început nemulţumirile. După cum ne-au dezvăluit surse de încredere, o bună parte din membrii partidului au început să se plângă că deşi fac parte dintr-un partid cu potenţial, care la nivel naţional câştigă din ce în ce mai mult teren şi, implicit, membri, la Galaţi, simpatizanţii partidului şi susţinătorii lui Victor Ponta nu vor să se înscrie în partid din cauza preşedintelui filialei, Eugen Durbacă. Mai mult de atât, chiar şi printre membrii de partid (foşti PC-işti) aduşi de însuşi Durbacă, sunt nemulţumiri mari, căci mulţi consideră că metodele şi strategiile lui Durbacă sunt învechite şi nu mai sunt aplicabile în prezent, iar asocierea cu un politician aflat la venerabila vârstă de 77 de ani nu le aduce nimic bun în plan politic.

Însă Pro România Galaţi are printre membri şi pe senatorul Nicoale Marin, anunţat de Victor Ponta ca fiind candidatul partidului la preşedinţia Consiliului Judeţean şi care a plecat din PSD tocmai pentru că acolo nu se dorea schimbare. În acest sens, în urmă cu an de zile, pe 28 mai 2019, Monitorul de Galaţi scria că senatorul Nicolae Marin cerea liderului local PSD, Dan Nica, să-şi dea demisia şi că era timpul pentru înnoirea echipei care urma să conducă PSD. „Actuala conducere a partidului trebuie resetată, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local”, declara atunci senatorul Nicolae Marin. În august 2019, Nicolae Marin a plecat din PSD şi a trecut la Pro România unde în prezent deţine funcţia de secretar general adjunct la nivel naţional cu responsabilităţi pe regiunea Galaţi-Brăila-Vaslui. Numai că partidul Pro România, în care Nicolae Marin căuta ce nu a găsit la PSD, adică un partid tânăr, la Galaţi îl are pe Eugen Durbacă.

În acest context, l-am întrebat pe senatorul Nicolae Marin dacă sunt adevărate zvonurile, ce se întâmplă în partid şi dacă este adevărat că în filiala gălăţeană a partidului sunt din ce în ce mai multe voci care se ridică împotriva lui Durbacă. „Sunt de un an de zile în Pro România şi cred cu tărie în acest proiect, cred în Victor Ponta. Este adevărat că, la nivel local, în partid nu au venit, în ultima vreme, atâţia gălăţeni deschişi către o nouă clasă politică, cu o nouă viziune câţi şi-au exprimat intenţia şi cât mi-aş fi dorit şi eu să vină. Am stat de vorbă cu mulţi simpatizanţi ai Corinei Creţu, ai lui Victor Ponta şi îi încurajez să creadă în acest proiect, să vină alături de noi pentru că doar aşa putem face ceva cu adevărat pentru Galaţi, pentru gălăţeni”, ne-a declarat senatorul Nicolae Marin, care a respins toate încercările noastre de a obţine răspunsuri la întrebări legate de posibile fricţiuni în partid din cauza lui Eugen Durbacă.

Sursele noastre ne-au dezvăluit faptul că Eugen Durbacă face tot posibilul să mai obţină un mandat de parlamentar şi de aceea se ţine cu dinţii de partid şi este dispus să facă orice, politic vorbind, pentru a-şi atinge ţelul, dând dovadă din nou că metehnele vechi nu au leac, iar după cum se agită apele în Pro România Galaţi - avându-l pe Nicolae Marin care poate fi o locomotivă mai tânără şi mai puternică -, Durbacă s-ar putea să fie dat deoparte cel puţin printr-o scindare a filialei.

Federaţia "Solidaritatea Sanitară" a făcut o analiză complexă a situaţiei actuale a salariaţilor din sănătătate constatând că 25% din cei infectaţi sunt salariaţi din sănătate, rata de infectare în rândul lor fiind de 20 de ori mai mare decât cea a restului cetăţenilor. În data de 07 aprilie 2020, ora 20.00, de la începutul epidemiei, un număr de 1.087 de salariaţi din sectorul sanitar au fost confirmaţi pozitiv cu SARS-CoV-2 reprezentând un procent de 24,60% din totalul cetăţenilor confirmaţi pozitiv (4.417).

64 de unităţi sanitare din 24 judeţe ale României au înregistrat cazuri pozitive în rândul angajaţilor, iar până la data de 07 aprilie, au fost raportaţi decedaţi 3 salariaţi din sistemul sanitar: o asistentă medicală angajată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta "Sf. Apostol Andrei" Constanta, o angajată din personalul auxiliar al Spitalului Militar de Urgenţă "Dr. Alexandru Popescu" din Focşani şi un angajat ambulanţier din Serviciul de Ambulanţă Judeţean Suceava (cunoscut ca infectat în cadrul activităţilor profesionale).

Cele mai afectate judeţe sunt Suceava - 548 de salariaţi reprezentând 50,41% din total salariaţi confirmaţi pozitiv; Bucureşti - 250 de salariaţi reprezentând 22,99% din total salariaţi confirmaţi pozitiv; Botoşani - 48 de salariaţi reprezentând 4,41% din total salariaţi confirmaţi pozitiv.

Potrivit analizei Federaţiei "Solidaritatea Sanitară", topul judeţelor după numărul unităţilor sanitare afectate se prezintă astfel: Bucureşti - 9 unităţi; Galaţi - 6 unităţi; Suceava şi Timiş cu câte 5 unităţi fiecare.

Cele mai afectate unităţi sunt Spitalul Judeţean de Urgenta "Sf. Ioan Cel Nou" Suceava - 375 de salariaţi, Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc - 67 de salariaţi, Spitalul Municipal Fălticeni - 57 de salariaţi.

La Galaţi, până în data de 07 aprilie, se raportaseră 29 de cadre medicale infectate, astfel: la Spitalul Clinic de Boli Infectioase "Sf. Cuv. Parascheva" Galati - 1 caz, la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf. Ioan" Galaţi - 1 caz, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Apostol Andrei" Galaţi - 2 cazuri, la Spitalul Militar de Urgenţă "Dr. Aristide Serfioti" Galaţi - 5 cazuri, la Serviciul de Ambulanţă Judeţean (SAJ) - 11 cazuri şi la Căminul de bătrâni "Sf. Ilie" din Galaţi - 9 cazuri.

"Analiza este efectuată în baza datelor culese de personalul din cadrul Centrului de Cercetare şi Dezvoltare Socială "Solidaritatea". Culegerea datelor s-a efectuat luând în considerare datele furnizate de presă, informaţiile din surse directe existente în cadrul unităţilor şi alte surse de informaţii. Procedura de culegere a datelor proprii a fost determinată de lipsa datelor publice în acest domeniu şi de refuzul instituţiilor de a le furnizat. Informaţiile evită distorsionările ideologice sau interesele strategice ce vizează manipularea datelor. Marja de eroare a informaţiilor a fost estimată la maxim 4%, ea luând în considerare atât erorile de comunicare publică cât şi efectele acţiunilor de ascundere a informaţiilor. Pentru o abordare critică a datelor am publicat repartiţia lor pe judeţe şi pe spitale. Distribuţia procentelor a fost calculată luând în considerare informaţiile aferente datei de 07.04.2020. La stabilirea numărului total au fost luate în considerare inclusiv cazurile de salariaţi infectaţi din reţelele sanitare separate (MAPN, MAI, CFR). Din cauza absenţei informaţiilor relevante, nu au fost incluse informaţiile privitoare la salariaţii din medicina de familie şi asistenţa socială. Intervalul de creştere analizat: de la 215 în data de 30 martie la 1.087 în data de 7 aprilie. Calcule procentuale s-au raportat la un număr de 250.000 de salariaţi din sectorul public, respectiv un număr de 20.000.000 cetăţeni", se arată în comunicatul Federaţiei "Solidaritatea Sanitară".

VEZI raportul Federaţiei mai jos! ↓

Tăcerea autorităţilor locale naşte monştri în plină pandemie de coronavirus. La sfărşitul săptămânii trecute, Prefecturile din toată ţara şi Direcţiile de Sănătate Publică judeţene au primit ordin să nu mai informeze presa asupra numărului de cazuri confirmate la nivel local. Din acel moment, numărul persoanelor care sunt infectate cu coronavirus este comunicat numai la nivel central de către Grupul de Comunicare Strategică, iar cifrele prezentate reflectă situaţia doar la nivel naţional. Pe ici pe colo mai scapă informaţii despre cazuri de îmbolnăvire la nivel local numai acolo unde au curajul să vorbească directori de spitale sau ai altor instituţii care, de altfel, nu au interdicţie să vorbească însă se tem să o facă.
În majoritatea ţărilor afectate de pandemie, autorităţile comunică transparent pe fiecare oraş/regiune în parte. La noi, sub pretextul că ar putea crea panică, aceste informaţii ne sunt ascunse. Şi, tocmai din această cauză, bănuielile, fricile populaţiei sunt cu atât mai amplificate, căci orice informaţie ţinută ascunsă trezeşte suspiciunea că situaţia este atât de gravă încât nu poate fi făcută publică. Pe de altă parte, sărind în cealaltă extremă, mulţi oameni, în lipsa informaţiilor concrete, ajung să creadă că lor nu li se poate întâmpla, că la noi în oraş e linişte şi nimeni nu se îmbolnăveşte, drept pentru care nu mai respectă regulile de prevenţie, protecţie sau cele impuse prin lege, tocmai pentru că nu îşi dau seamă cât de aproape este pericolul.
Această tăcere locală impusă de la Bucureşti, dă apă la moară ştirilor false, bărfelor online şi la tot felul de scenarii sumbre pe care mintea omului le scorneşte în lipsă de informaţii concrete şi corecte. De ce a fost impusă această tăcere locală? Ce ar putea ascunde ea? De ce nu ne spun autorităţile câte persoane infectate cu COVID-19 sunt în fiecare judeţ? Unde este transparenţa promisă? Noi, jurnaliştii, ne chinuim să obţinem aceste informaţii în mod oficial, însă ne lovim de un zid de nepătruns. De exemplu, de marţi seara (n.r. - 24 martie 2020) reporterii noştri au aflat de cazurile celor 3 asistente din spitalele gălăţene confirmate cu coronavirus. De cele 3 am aflat noi. Câte cadre medicale sunt suspectate sau chiar confirmate, nu s-a putut afla oficial. Abia după ore în şir de insistenţe, reporterii noţtri au reuşit să obţină frânturile unor declaraţii oficiale pentru care le mulţumim doamnelor care au avut curajul să recunoască oficial aceste cazuri.
Este corect să nu ştie fiecare român care este situaţia în localitatea în care trăieşte? Nu este corect, dar cui îi pasă? Credeţi că în mandatele lor vremelnice de care ţin cu dinţii, autorităţile locale vor vorbi deschis cu populaţia, vor avea curajul să să se zbată pentru transparenţă şi o comunicare cinsitită cu populaţia? Niciodată! Dar voi, gălăţenilor, să nu-i uitaţi şi să nu-i iertaţi, căci vremea alegerilor tot vine şi va fi doar peste câteva luni! Sănătate şi luciditate vă doresc!

Biroul Permanent Naţional al Partidului Naţional Liberal a validat, luni, 09 martie 2020, candidaţii PNL la funcţiile de preşedinte al Consiliului Judeţean şi primar al municipiului reşedinţă de judeţ. Printre judeţele pentru care s-a amânat validarea candidiaţilor se află şi Galaţiul. Mai exact este vorba despre sectoarele din Bucureşti şi judeţele Argeş, Brăila, Galaţi, Giurgiu, Maramureş, Neamţ, Satu Mare şi Vaslui, unde nu au fost validaţi candidaţii. Pentru aceste judeţe, inclusiv Galaţiul, se va lua o decizie în următoarele două săptămâni. Cauzele amânărilor se pare că ar fi două: fie nu s-au încheiat sondajele, fie se negociază cu alte partide. După cum cotidianul Monitorul de Galaţi a mai scris, la Galaţi există negocieri între USR şi PNL.

Însă amânarea deciziei pentru Galaţi, atât pentru candidatul la Primăria municipiului Galaţi, dar şi pentru Consiliul Judeţean, ne-a explicat-o preşedintele PNL Galaţi, George Stângă. Acesta a declarat pentru Monitorul de Galaţi că a cerut şi a obţinut mandat din partea organizaţiei judeţene pentru a negocia cu toate partidele de dreapta pentru a merge cu un candidat comun. „Eu am solicitat această amânare. Am solicitat pentru că săptămâna trecută am solicitat mandat din partea organizaţiei pentru a duce negocieri cu toate celelalte partide de dreapta pentru a vedea dacă putem merge cu candidat unic. În momentul în care noi am fi avut astăzi un candidat validat, ar fi însemnat că ne-am fi bătut joc de aceste negocieri”, a declarat George Stângă. Acesta a spus că va negocia cu USR-PLUS, PMP, ALDE, PACT, dar şi cu Marius Stan şi speră ca până la finele acestei săptămâni, aceste negocieri să se finalizeze.

De câteva zile, se agită lumea politică gălăţeană, de zici că şi-au anunţat vizita, la Galaţi, Obama şi cu Trump la un loc, să ne ţină lecţii de democraţie şi strategie electorală. Totul a pornit de la zvonul că USR+ şi PNL şi-ar fi dat mâna pentru candidaţi comuni şi de aici scenarita a început să arunce pe piaţă diverse variante.

S-a vorbit că ar fi fost o întâlnire între cele două părţi, weekendul trecut, apoi se spune că de fapt au fost două întâlniri pe parcursul săptămânii trecute. În cadrul acestor întâlniri s-ar fi stabilit cine şi unde va candida. Şi aici s-au amestecat zvonurile. Ba că va candida la Primăria Galaţi preşedintele USR Galaţi, Bogdan Rodeanu, iar la Consiliul Judeţean ar putea fi candidat Onuţ Atanasiu (PNL). Apoi s-au răsucit discuţiile şi s-a venit cu varianta Onuţ Atanasiu la Primărie şi Rodeanu la judeţ, pentru ca mai apoi să se vorbească despre Rodeanu la primărie, dar Stângă la judeţ. Însă zvonistica nu spunea şi unde ar fi locul PMP, în cazul în care se discută despre o coagulare a dreptei.

Ca să punem capăt bărfelor, am stat de vorbă cu cei trei lideri ai celor trei partide.

Bogdan Rodeanu, preşedintele USR Galaţi, a confirmat că au existat discuţii cu PNL şi PMP: „Sunt multe variabile, dar ceea ce pot să spun este că există dialog şi există disponibilitate. Este prematur să vorbim despre o alianţă. Dacă se va ajunge la o înţelegere, totul trebuie făcut statutar şi armonizat cu elementele din statutul tuturor partidelor”, ne-a declarat Bogdan Rodeanu. Acesta a mai spus că o decizie finală ar putea fi luată după ce, joia viitoare, vor fi tranşate lucrurile la nivel naţional, căci Curtea Constituţională urmează să se pronunţe asupra ordonanţei de urgenţă privind alegerile anticipate pe data de 12 martie 2020.

George Stângă, preşedintele PNL Galaţi, a confirmat şi el discuţiile cu USR-PLUS şi PMP. „Da. Am început discuţiile cu mai multe partide. Încercăm să discutăm cu toate formaţiunile politice”, a spus liderul PNL Galaţi. Întrebat dacă doreşte să-şi impună propriul candidat la primărie sau la CJ, acesta a spus că se vor face sondaje şi se va merge pe candidatul cel mai bine clasat. La insistenţele noastre, Stângă a spus că în sondajele de până acum şi, aşa cum se ştie deja, nu există dubii că PNL-ul, dintre toate partidele de dreapta, stă cel mai bine în judeţ unde are aproximativ 300 de consilieri locali şi câţiva primari.

Cătălin Cristache, preşedintele PMP Galaţi, se dezice de orice discuţii. „Numai poveşti! Nu există aşa ceva. Cele trei partide nu s-au întâlnit. Sunt numai poveşti şi atât” a declarat, pentru Monitorul de Galaţi, Cătălin Cristache.

Concluziile sunt uşor de tras dacă punem cap la cap declaraţiile celor trei, însă lăsăm cititorii să citească printre rândurile declaraţiilor lor. Cert este însă că politicienii din România sunt mereu alunecoşi, iar ce au vorbit astăzi, mâine s-ar putea să nu mai fie valabil.

Miercuri, 26 Februarie 2020 16:06

Prefectul cere demisia directorului DJST Galaţi

Măsurile pentru prevenirea şi combaterea infecţiei cu coronavirus luate în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Galaţi scot la suprafaţă deficienţe majore în anumite instituţii care ar trebui să răspundă prompt oricăror solicitări. După ce prefectul judeţului Galaţi, Gabriel Avrămescu, a cerut demisia directorului Autorităţii Rutiere Române (ARR) Galaţi, Marin Nicolae Cosmin (numit în această funcţie în urmă cu aproximativ două săptămâni de PNL), pentru că nu a răspuns prompt solicitărilor, iată că vine rândul altei instituţii de a fi zguduită din temelii pentru reacţii neadecvate în faţa CJSU.

Prefectul a cerut astăzi (n.r. - miercuri, 26 februarie 2020), în şedinţa Consiliului Judeţean Galaţi, demisia directorului Direcţiei Judeţene de Sport şi Tineret (DJST) Galaţi, Ana Maria Vasiliu (foto), deoarece s-a opus predării unor obiective de patrimoniu (tabăra de la Gârboavele şi Hotel Sport) pentru a se crea, în aceste clădiri, spaţii de carantină, în cazul în care vor exista gălăţeni cu suspiciune de infectare cu coronavirus.

„Măsurile Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sunt obligatorii. Aici este vorba despre o situaţie de urgenţă. Ministrul Tineretului şi Sportului a spus foarte clar că instituţiile din subordine trebuie să dea concursul prefecţilor şi Comitetelor pentru Situaţii de Urgenţă, să asigure şi să ne sprijine în luarea tuturor măsurilor pentru sănătatea publică“, a declarat Gabriel Avrămescu.

Tot astăzi, Gabriel Avrămescu a spus că are informaţii certe că deja s-a luat decizia demiterii directorului ARR Galaţi şi că deja corpul de control va lua la «bani mărunţi» Direcţia Judeţene de Sport şi Tineret. Cu această ocazia, poate va afla şi opinia publică, dacă este legal ca toţi angajaţii (de la director până la şofer) Direcţiei Judeţene de Sport şi Tineret să primească spor de condiţii vătămătoare de muncă în cotă procentuală de 15% din salariul de bază acordat lunar proporţional cu timpul efectiv lucrat (vezi galeria de imagini), în condiţiile în care conducerea Direcţiei se plânge permanent că instituţia e grav subfinanţată. Rămâne de văzut dacă, după controlul solicitat de prefect, rezultatele vor fi vătămătoare sau nu, cel puţin pentru conducerea DJST Galaţi.

Unei gălăţence i se goleşte aproape zilnic contul bancar al firmei al cărei administrator este, de către infractorii cibernetici, deşi a fost anunţată şi banca şi poliţia. Gălăţeanca a sesizat, în data de 06 februarie 2020, că din contul firmei sale s-au făcut plăţi în valoare totală de peste 23.000 lei, de care ea habar nu avea. Banii se duceau către magazine din oraşe din alte ţări, precum Dublin, Londra, Milano, deşi gălăţeanca se află în Galaţi, iar cardul se află în posesia ei, nefiind pierdut sau furat.

Modul de implicare al băncii au revoltat-o pe păgubită

Imediat ce a constatat că îi dispar banii din cont, aceasta a anunţat la Raiffeisen, banca la care are contul, şi a cerut blocarea cardului şi a acestor tranzacţii pe care nu le efectuase. Însă procedurile şi modul de implicare al băncii au revoltat-o pe păgubită. După apelurile telefonice prin care a anunţat ce i se întâmplă şi a solicitat blocarea cardului, a contului, a tranzacţiilor, aceasta a mers şi la sediul Raiffeisen din Galaţi. Aici a fost pusă să completeze un formular numit ”Contestaţie”, când de fapt trebuia să completeze un ”Refuz la plată”, însă i s-a spus că nu au un formular pentru ”Refuz la plată” şi că este suficientă contestaţia.

Mai mult de atât, directorul sucursalei de la Galaţi a Raiffeisen Bank i-a spus clientei sale că nu este cazul să anunţe poliţia deoarece va rezolva banca. Cu toate acestea, gălăţeanca a înaintat băncii ”Refuzul la plată” pentru tranzacţiile frauduloase şi a depus plângere penală la poliţie, dar cu toate demersurile făcute pentru stoparea plăţilor ilegale din contul firmei sale, pe data de 12 februarie, în contul acesteia apar noi tranzacţii frauduloase.

Ce spun oficialii băncii

Pentru a afla mai multe informaţii despre cum Raiffeisen Bank gestionează aceste situaţii, reporterii Monitorul de Galaţi au adresat un set de întrebări oficialilor băncii:
Întrebare: - În situaţia în care un client vă sesizează faptul că a constatat că din contul lui s-au efectuat tranzacţii neaprobate şi neefectuate de acesta şi a solicitat blocarea cardului/contului şi anularea tranzactiilor, în cât timp se blochează acest card/cont?
Răspuns: - „Cardul este blocat imediat de către angajatul băncii care a primit sesizare (agenţie sau callcenter). În cazul de faţă, cardul a fost blocat la 7 minute după ce a sunat în callcenter, probabil în timpul apelului”.

Î.: - După blocarea cardului/contului, în ce condiţii se mai pot efectua tranzacţii neautorizate, în cazul în care cineva a clonat acest card sau i-au fost furate datele?
R.: - „Dupa blocare nu se mai pot efectua tranzacţii, dar se pot posta în cont tranzacţii efectuate înainte de blocare. Acest lucru nu poate fi oprit”.

Î.: - Prima sesizare a fost facută telefonic, la nr. 021 306 3002, pe data de 06 februarie 2020, ora 00:13. Tot în aceeaşi zi au fost trimise de către clientul dvs. două emailuri către directorul agenţiei Raiffeisen din Galaţi. În dimineaţa aceleiaşi zile, la solicitarea directorului de agenţie din Galati, clientul a completat un formular denumit CONTESTAŢIE. La întrebarea clientului dacă e cazul să se adreseze poliţiei, angajata dvs. de la Galaţi i-a spus că nu este cazul şi că va rezolva banca. Deşi clientul dvs. a predat cardul la bancă, a făcut şi solicitare de REFUZ LA PLATĂ, a făcut toate demersurile solicitate de bancă, în data de 12 februarie, deci la o săptămână de la prima sesizare, în contul clientului continuă să apară tranzacţii neefectuate şi neaprobate de acesta.
R.: - „Da, este posibil pentru că, de fapt, încep să se deconteze tranzacţiile efectuate/autorizate înainte de blocare. Acesta este fluxul specific de tranzacţionare cu cardurile”.

Î.: - Cât timp durează investigaţiile dvs.?
R.: - „Conform standardelor VISA (sub egida careia este emis acest card) pot dura maxim 70 de zile de la iniţierea refuzului la plată (blocarea cardului)”.

Î.: - Care sunt procedurile şi măsurile de siguranţă care le ia banca dvs. pentru a stopa astfel de practici de fraudare a clienţilor? Nu ne referim la cele de prevenţie, ci la cele în care se constată că fraudarea este în plina desfăşurare.
R.: - „Măsura de prevenţie dedicată unor astfel de situaţii a fost aplicată imediat ce clientul a reclamat către bancă faptul că nu recunoaşte tranzacţiile: cardul a fost blocat”.

Î.: - De ce angajata dvs. de la Galaţi nu a considerat că situaţia e şi de competenţa Poliţiei? De ce a sfătuit clientul să nu apeleze la Poliţie şi i s-a spus că e doar treaba băncii?
R.: - „Asta nu face agenţia, asta face banca dupa ce încheie investigaţia şi vedem despre ce e vorba. Se face de către bancă oficial prin întocmirea unei plângeri penale (dar asta după ce am investigat). Agenţia a făcut ceea ce trebuia să facă“.

Î.: - Banca are competenţe în a prinde infractorii care clonează carduri sau fură datele clienţilor?
R.: - „Banca, dacă se confirmă că e vorba de o fraudă, îi pune imediat banii pe cont clientului şi face plângere la Poliţie. Evident, banca nu prinde infractorii, însă banca face investigaţii asupra plăţilor şi ţine legătura cu emitenţii de carduri, alte instituţii financiare, etc. Banca colaborează cu autorităţile abilitate să investigheze şi să stabilească vinovaţii de fraudă”.

Î.: - Având in vedere cazul clientului dvs. prezentat, dar şi procedurile dvs. aplicate la nivel general, vă rugam să ne furnizaţi orice informaţii suplimentare cu referire la implicarea băncii în rezolvarea unor astfel de situaţii precum şi cele cu privire la siguranţa banilor clienţilor din conturile Raiffeisen. - La această solicitare, Raiffeisen Bank nu ne-a ofert niciun răspuns.

Procedurile şi regulamentele bancare nu fac decât să favorizeze aceste infracţiuni

Se poate observa cu uşurinţă faptul că banca pare a nu se grăbi deloc în stoparea tranzacţiilor frauduloase, ascunzându-se după termene de până la 70 de zile doar pentru a finaliza propria investigaţie, urmând ca abia ulterior să anunţe şi organele statului abilitate să prindă infractorii. Gălăţencei păgubite i s-a părut suspicios şi faptul că nu a fost încurajată să meargă la poliţie, ba dimpotrivă, i s-a sugerat că n-are rost. Autorităţile şi băncile ies public adeseori pentru a reclama faptul că infracţiunile informatice se înmulţesc, însă procedurile şi regulamentele bancare nu fac decât să favorizeze aceste infracţiuni în condiţiile în care băncile ar putea reclama astfel de fraude abia după mai bine de două luni de zile de la constatate (vezi termenul de 70 de zile pentru finalizarea investigaţiei iniţiate de bancă).

IMG 6962

Între timp, clienţii nu rămân decât cu speranţa că la un moment dat, după multe luni de aşteptare, îşi vor primi banii înapoi. Nu vorbeşte nimeni însă de faptul că poate fără acei bani, clientul (societate comercială) poate nu mai reuşeşte să-şi plătească furnizorii, că poate intra în incapacitate de plată, că persoanele fizice pot fi şi ele la fel de grav afectate de faptul că rămân fără anumite sume de bani de care poate au nevoie imediată. Băncile nu vor sărăci din aceste mici fraude asupra conturilor clienţilor săi, infractorii se vor îmbogăţi căci rareori sunt prinşi, iar clienţii fraudaţi râmân să se descuce cum pot până când banca le va înapoia sau nu banii.

Pagina 1 din 12