Nicoleta ROGOJINĂ

Nicoleta ROGOJINĂ

Omul de afaceri Sanjeev Gupta, persoana care controlează grupul britanic Liberty House, parte a alianţei mondiale GFG, a fost prezent joi, 08 noiembrie 2018, la Galaţi, pentru a se întâlni cu conducerea combinatului de la Galaţi, cu sindicatele, dar şi cu presa, acordând timp şi exclusivitate fiecăruia în parte. Aşa cum cotidianul nostru a mai scris AICI, Sanjeev Gupta, indicat de Forbes drept cel mai ambiţios industriaş din lume, a făcut o ofertă irevocabilă pentru achiziţia ArcelorMittal Ostrava (Republica Cehă), ArcelorMittal Galaţi, ArcelorMittal Skopje (Macedonia) şi ArcelorMittal Piombino (Italia), pentru ca mai apoi să oferteze şi pentru ArcelorMittal Dudelange (Luxemburg) şi câteva linii de finisare în Liege (Belgia), incluse în pachetul de separare impus de Uniunea Europeană în cazul achiziţiei de către ArcelorMittal a oţelariei italiene ILVA.
Sanjeev Gupta a răspuns întrebărilor reporterilor noştri, când direct, când pe ocolite (subiectul Olteniţa), însă cât va face din ce a promis rămâne să vedem în viitorul apropiat. Cert este că intrarea în oraş a unui om de afaceri de o asemenea anvergură ar putea fi o oportunitate pentru Galaţi dacă autorităţile locale vor avea diplomaţia şi inteligenţa necesare să-l determine să-şi pună în practică ambiţiile de expansiune şi în oraşul nostru.

De ce primul pachet pe care l-aţi ales a fost cel care include combinatul de la Galaţi?
Am o experienţă îndelungată în a face afaceri cu Galaţiul. Când am început compania mea de trading, una din primele afaceri pe care le-am făcut în România a fost cu combinatul de la Galaţi. Asta era în anii '90 şi atunci am petrecut mult timp în România. Tranzacţionam minereu de fier şi era unul dintre punctele mele de lucru. Ştiam de atunci potenţialul Galaţiul şi am fost foarte nerăbdător când am văzut această oportunitate. Noi, de fapt, am cumpărat întregul pachet, dar cel asupra căruia avem angajamentul cel mai mare este Galaţiul pentru că noi considerăm că Galaţiul are maxim de potenţial din toate aceste unităţi din pachet.

Cotidianul nostru a aflat de afacerile din România, dar de cele de la Olteniţa* care nu s-au terminat tocmai bine...
A fost afacerea fratelui meu. Eu nu sunt foarte familiar cu acele afaceri. Fratele meu a făcut afaceri în agricultură şi a adus nişte afaceri. De fapt, deseară o să mă întâlnesc cu fratele meu după 10 ani.

Am înţeles că fratele dvs. a cumpărat teren în Teleorman...
Fratele meu este foarte mândru de această afacere. În trecut, am fost oarecum implicat la Olteniţa. În acele vremuri lucram împreună cu fratele meu, dar acum el are afacerea lui şi eu am afacerile mele. Am fost acolo de câteva ori, iar această întrebare îmi aduce amintiri plăcute.

Ne puteţi spune la ce valoare se ridică tranzacţia şi la cât a fost evaluat combinatul de la Galaţi, în special?
Din păcate, această informaţie este acoperită de clauze de confidenţialitate, cel puţin deocamdată. Cred că în viitor această informaţie va avea un alt regim, însă momentan această tranzacţie nu a fost încă aprobată de Comisia Europeană. Odată ce va fi aprobată, vom mai vedea. Dar ce pot să spun este că Galaţiul este o afacere profitabilă şi bună. Cu siguranţă vă spun că această valoare a fost substanţială. Felul în care această tranzacţie a fost structurată este că ArcelorMIttal, atunci când va pleca, va lăsa bani pentru investiţii şi va lăsa o sumă substanţială. Această sumă substanţială a crescut preţul pe care noi îl plătim pentru Galaţi, pentru că noi plătim pentru banii pe care ArcelorMittal îi lasă aici pentru investiţii.

Printre activele combinatului există şi câteva active sociale cum ar fi Priza Dunării. Cum va fi gestionată această problemă în condiţiile în care oraşul cere acest activ să îi fie înapoiat şi există îngrijorări din acest punct de vedere?
Nu deţin detalii despre acest subiect, dar aş pune lucrurile într-un plan mai general. Combinatul nu este separat de oraş. Sunt împreună. Sunt căsătoriţi. Deci investiţiile pe care noi le vom face nu vor fi doar în combinat, ci şi în oraş. Noi vrem succes nu numai pentru combinat, ci şi pentru oraş. Noi vrem ca Galaţiul să devină un oraş în care oamenilor să le placă să trăiască. Vrem ca şi muncitorii noştri să fie mulţumiţi că trăiesc în Galaţi şi aşa vrem să ne implicăm mai mult, nu numai în ceea ce întrebaţi dvs., ci în mult mai multe aspecte. Probabil că ne vom implica în comunitate într-o mai mare măsură faţă de care combinatul o face astăzi. Este în natura lucrurilor pe care le facem în ţările în care suntem prezenţi. Noi nu suntem o companie înregistrată la bursă, ci suntem o firmă privată de familie.

Aţi reuşit să vă întâlniţi cu oficialii din Galaţi şi cu sindicatele?
Ne-am întâlnit astăzi cu sindicatele. Dar înainte de această întâlnire, echipa mea s-a întâlnit anterior cu sindicatele şi vom avea un dialog constant cu aceştia pentru că sunt părţi interesate cheie.

Ce nemulţumiri au avut sindicaliştii şi ce consideră aceştia că trebuie rezolvat?
Eu cred că sindicatele au fost mulţumite. Au existat nemulţumiri legate de trecut, dar noi suntem viitorul, nu trecutul. Am vorbit despre salarii, despre educaţie, despre reţinerea competenţelor, am vorbit despre reducerea numărului de salariaţi şi de interesul faţă de industrie. Dacă vrem să creştem producţia, trebuie să creştem şi numărul de angajaţi, asta înseamnă să-i şi aducem pe cei cu competenţe potrivite pentru ce avem noi nevoie. Cum putem să facem asta? Vrem să întărim productivitatea, să avem produse cu valoare adăugată mai mare, dar ceea ce va necesita oameni mai bine pregătiţi, va necesita şi salarii mai mari. Este cu siguranţă unul dintre obiectivele noastre şi a fost un lucru discutat cu sindicatele.

Încă din primul comunicat de presă aţi anunţat că în afară de afacerea privind combinatul, veţi încerca să mai aduceţi şi alte investiţii în România şi mai ales în Galaţi. Ce planuri aveţi din acest punct de vedere?
Liberty Steel este una dintre cele patru axe. În Liberty Steel avem oţel, aluminiu, auto şi aeronautică. În a doua axă avem porturi, minerit şi energie. În a treia avem bănci, asigurări şi servicii financiare. În a patra axă avem construcţii şi imobiliare. Şi sub toate acestea avem o fundaţie de caritate care se ocupă de probleme sociale şi investeşte în educaţie. Toate aceste afaceri sunt separate, dar în acelaşi timp formează un tot. Când venim într-o ţară ca România, vrem să vedem dacă putem aduce toate acestea. Deci, sunt cu siguranţă oportunităţi în România legate de aluminiu, de industrie auto, de energie, de importuri, în infrastrură. Sunt oportunităţi legate de sistemul bancar. Ne uităm destul de activ să ne extindem activitatea bancară în Europa şi, de ce nu, şi în România. Noi avem două bănci în Marea Britanie. Una dintre aceste bănci este în întregime a noastră, una este în curs de cumpărare. Pentru că Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană, căutăm şi o bancă în Europa să intre în portofoliu nostru. Răspunsul la întrebarea dvs. este în mare măsură da. Intenţionăm să aducem şi alte afaceri în România.

Aveţi un mesaj pentru salariaţii din combinat, dar şi pentru locuitorii din Galaţi?
Sunt foarte bucuros! Este o combinaţie fericită de circumstanţe! E o piaţă bună în Europa, cu o alocare clară de resurse pentru a creşte Galaţiul, care sunt însoţite de ambiţia noastră de a creşte, dar şi emoţia mea de a fi ataşat de România şi de Galaţi în special. Sunt foarte încântat să aduc Galaţiul în marea noastră familie şi mesajul meu este: Spun Galaţiului: bine ai venit în marea noastră familie!

* În 2011, societatea Transdanube Industries (TDI) deţinută prin offshore-ul Cobrom Investments Limited înregistrat în Cipru de familia Gupta (fraţii Raj, Sanjeev şi Alok), promitea că va începe construcţia unei oţelării cu o capacitate de producţie de 500.000 de tone anual în Olteniţa, investiţia totală promisă iniţial fiind de 150 milioane euro. Atunci TDI au cumpărat turnătoria de fontă Turol Olteniţa. Investiţia a fost demarată din surse proprii, însă pe parcursul implementării proiectului, compania a cautat finanţare de la bănci. Pentru că nu a obţinut împrumutul solicitat, nici investiţia nu a mai fost făcută. Deşi vânzarea Turol a fost făcută sub clauză suspensivă care prevedea investiţii, în caz cotrar, după cinci ani, trebuia să piardă activul cumpărat, Consiliul Local Oraviţa a găsit modalitatea de a ocoli clauza suspensivă şi a sfârţit prin a fi de acord cu înscrierea definitivă a dreptului de proprietate în favoarea TDI.

ArcelorMittal a anunţat, vineri, 12 octombrie 2018, că a vândut unităţile siderurgice din Republica Cehă, România, Macedonia şi Italia. ”ArcelorMittal anunţă azi că a primit o ofertă irevocabilă din partea Liberty House Group pentru achiziţia ArcelorMittal Ostrava (Republica Cehă), ArcelorMittal Galaţi, ArcelorMittal Skopje (Macedonia) şi ArcelorMittal Piombino (Italia). Cele patru unităţi sunt parte a pachetului de separare pe care Compania l-a agreat cu C.E. (Comisia Europeană) în timpul investigaţiei de fuziune privind achiziţia de către Companie a Ilva S.p.A . Încheierea tranzacţiei este subiect al încheierii achiziţiei Ilva de către Companie şi este condiţionată de aprobarea C.E. precum şi de concluziile consultărilor de informare cu Comitetele de Întreprindere la nivel european şi local. Negocierile continuă cu părţi interesate în privinţa vânzării altor active – ArcelorMittal Dudelange (Luxemburg) şi câteva linii de finisare în Liege (Belgia), incluse în pachetul de separare”, se arată în comunicatul ArcelorMittal.
Cu privire la această tranzacţie, Bogdan Grecu, director general al ArcelorMittal Galaţi - Skopje a declarat: “Această etapă din istoria noastră deschide oportunităţi noi nu doar pentru continuarea producţiei de oţel la Galaţi ci şi pentru modernizarea Combinatului”.
Liberty House Group este o companie metalurgică fondată în Regatul Unit în 1992 de Sanjeev Gupta (46 de ani) şi are sediul la Londra şi filiale în Dubai, Singapore şi Hong Kong.

Liberty House Group

Grupul britanic Liberty, parte a Alianţei GFG aparţinând omului de afaceri Sanjeev Gupta, a anunţat vineri, 12 octombrie 2018, un acordul condiţionat pentru cumpărarea celor patru combinate siderurgice din Europa, având peste 12.500 de angajaţi. Prin această tranzacţie importantă care ar majora capacitatea de laminare totală a Grupului Liberty la peste 15 milioane de tone pe an. Tranzacţia depinde de aprobarea Comisiei Europene şi de alte procese locale incluzând consultări cu consiliile angajaţilor la nivel local şi european.
”Adăugarea acestor combinate siderurgice depăşeşte dublul capacităţii de producţie de oţel la nivel global a grupului Liberty, care deja deţine o poziţie puternică în Regatul Unit, în calitate de furnizor de oţel şi aluminiu în industria auto, aviaţie şi în sectoare de inginerie specializate precum şi în Australia ca furnizor de oţel pentru construcţii şi infrastructură. Grupul furnizează oţel pentru industrua auto, şi alte industrii, din SUA. Noile active europene vor majora capacitatea de producţie a grupului Liberty printr-o gamă completă de produse laminate plate şi lungi şi vor ajuta Grupul să dezvolte mai departe modelele de producţie principale şi marca de producţie durabilă GREENSTEEL în centrele industriale ale Continentului. Anunţul de astăzi vine în urma recentei lansări a programului de investiţii a grupului Liberty în Franţa, unde s-a achiziţionat ultimul producător naţional de roţi din aluminiu şi s-a convenit cumpărarea celei mai mari topitorii de aluminiu din Europa de la Dunkerque, printr-o tranzacţie care urmează a fi încheiată în curând. Grupul Liberty a obţinut statutul de ofertant preferat pentru combinatele ArcelorMittal din Europa, împotriva concurenţei din partea altor producători. (...) Grupul Liberty a colaborat îndeaproape cu ArcelorMittal pentru a pregăti o tranzacţie care să satisfacă cerinţele Comisiei Europene şi să creeze un viitor sigur pentru aceste întreprinderi în cadrul Alianţei GFG”, se arată în comunicatul de presă Liberty House Group transmis redacţiei Monitorul de Galaţi.

Care sunt planurile de viitor

Alianţa GFG, din care face parte Grupul Liberty, este un grup mondial de întreprinderi din industria energetică, minieră, metalurgică, inginerie, logistică si servicii financiare, cu sediul la Londra, cu centre suplimentare în Dubai, Hong Kong, Singapore, Sydney, Paris şi New York şi o prezentă în aproximativ 30 de ţări la nivel mondial. Alianţa, care are un efectiv de angajaţi de aproximativ 14.000 persoane şi o cifră de afaceri ce depăşeşte 15 miliarde de dolari, include întreprinderi industriale şi metalurgice integrate sub marca "Liberty", un grup de resurse, energetic, transport şi infrastructură sub marca "SIMEC", Wyelands, o filială bancară şi financiară, precum şi o filială imobiliară, JAHAMA Estates.
Preşedintele executiv al Alianţei GFG, Sanjeev Gupta, a declarat: “Am plăcerea să anunţ această tranzacţie importantă, cea mai mare pentru noi de până acum. Dintr-o dată, aceste achiziţii vor dubla efectivele noastre şi capacitatea de producţie mondială, oferindu-ne o prezenţă puternică în centrul principalelor regiuni de producţie din Europa. Ne propunem să colaborăm cu partenerii locali pentru a ne asigura o poziţie puternică în cadrul lanţurilor interne de distribuţie ale acestor economii naţionale cu dezvoltare rapidă şi să devenim o parte esenţială a unui sector industrial european prosper. Acestea sunt active cu valoare ridicată, cu personal cu înaltă calificare şi suntem nerăbdatori să-i primim în Alianţa GFG”.
Jay Hambro, şeful departamentului de investiţii al Alianţei GFG Alliance, a dezvăluit faptul că Alianţa GFG are de gând să se extindă şi în alte sectoare de activitate: “După intrarea noastră în aceste ţări, ca producător de oţel, suntem nerăbdători să lucrăm cu parteneri pentru a introduce şi alte întreprinderi din grupul GFG în aceste regiuni. Dorim să explorăm oportunităţile referitoare la echipele de infrastructură, resurse şi energie regenerabilă de succes ale SIMEC, echipa noastră de servicii financiare de la Wyelands, precum şi specialiştii din domeniul imobiliar din JAHAMA, ca parte a ofertei globale a GFG.”

Cine este Sanjeev Kumar Gupta

Sanjeev Kumar Gupta s-a născut în 1971 în Ludhiana, Punjab (India), într-o familie de industriaşi. El este preşedintele executiv al Liberty House şi conduce Alianţa GFG (Grupul Familiei Gupta). A studiat economia la Trinity College, Cambridge, unde de fapt, în 1992, a înfiinţat compania Liberty House Group. În ultimii ani, grupul condus de Sanjeev Gupta a preluat de la gigantul Tata Steel mai multe unităţi din industria oţelului în UK şi China, iar în 2017 Sanjeev Gupta şi-a extins afacerile şi în Australia. Gupta este căsătorit cu o britanică, Nicola, din Canvey Island, Essex, soţia devenind şi trezorierul companiei. Cei doi au păstrat secretă relaţia timp de şapte ani până în 2008, când s-au căsătorit. Au trei copii şi locuiesc în Bellevue Hill, New South Wales, Australia.
„Ăsta e un om care cunoaşte România, pentru că a lucrat cu România şi înainte de ‘90. El este cel care a vrut să facă oţelăria la Olteniţa. A cumpărat vreo 40 de hectare de teren, portul, dar Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare nu a creditat împrumutul de vreo 200 de milioane de euro. Din cauza aceasta a abandonat proiectul”, a declarat, pentru Ziarul Financiar, Petru Ianc, preşedintele Societăţii Române de Metalurgie, relatează Mediafax. Transdanube Industries, companie care este deţinută prin offshore-ul Cobrom Investments Limited înregistrat în Cipru de familia indiană Gupta (fraţii Raj, Sanjeev şi Alok), anunţa în 2010 că va începe construcţia unei oţelării cu o capacitate de producţie de 500.000 de tone anual în 2011 în Olteniţa, investiţia totală însumând circa 150 mil. euro. Afacerile fraţiilor Gupta în România au început în 1999, când au înfiinţat compania care se ocupa de intermedieri de mărfuri, Trans Danube Commodities.

Asociaţia SMURD Galaţi îşi va putea achiziţiona în scurt timp o nouă autospecială de tip „Maşină medic de urgenţă” cu echipamente medicale moderne. Acest fapt va fi posibil după ce Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi a aprobat, în şedinţa din 24 septembrie 2018, majorarea cotizaţiei lunare pe care CJ Galaţi o plăteşte în calitate de membru al Asociaţiei SMURD de la 7.000 lei la 8.300 lei astfel încât să fie acoperite costurile pentru un leasing auto. ”Este o maşină care va fi dotată cu toată aparatura necesară pentru urgenţe, o maşină nouă, pentru că maşina veche are deja câteva sute de mii de kilometri şi nu mai corespunde nici din punct de vedere tehnic, dar şi aparatura medicală este învechită”, a declarat preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea, care a mai precizat că investiţia totală va ajunge la aproximativ 100.000 euro, mai mult de jumătate din această sumă reprezentând costurile cu aparatura medicală.

Joi, 20 Septembrie 2018 15:54

Hai cu manipularea la referendum!

Toate părerile pro sau contra organizării referendumului sunt tardive. S-a decis şi cale de întoarcere nu mai e. De acum încolo, toate articolele despre referendum sunt doar încercări de a influenţa electoratul să meargă sau nu la vot. Atât. Opoziţia a început să se dea cu capul de facebook şi a tocmit influencerii ca să bată monedă pe orice subiect care să le inducă oamenilor suficientă lehamite încât să nu se ducă la urne. Ce înseamnă asta? Că banii alocaţi pentru acest scrutin vor fi irosiţi degeaba de două ori. O dată de cei care organizează, a doua oară de cei care nu se duc la vot. Deranjant este faptul că opoziţia, deşi se dă cinstită ca o fată mare, a uitat când blestema poporul că PSD-ul a câştigat alegerile pentru că nu s-a dus electoratul la vot. Ce face acum opoziţia? Incită la neprezentare. Păi dragilor, ori sunteţi consecvenţi şi îndemnaţi de fiecare dată către exercitarea dreptului de vot, ori nu, că altfel vă cam daţi cu dreapta în stânga. ”Măi dragă” popor votant, nu ai fost tu scuipat că n-ai fost la vot la alegerile locale de aceleaşi voci care acum strigă să nu vă duceţi la urne că doar căsătoria între un bărbat şi o femeie e stipulată deja în codul civil? Ce rost are?! Păi să explic ce rost are. Codul civil poate fi modificat oricând printr-o simplă ordonaţă de urgenţă, pe când constituţia nu poate fi modificată decât prin referendum. Nu-i aşa că iar v-au manipulat şi v-au băgat asta sub nas cu speranţa că poate veţi gândi: ”Nu mă duc să pun ştampila deşi sunt pro-familie tradiţională pentru că oricum există o lege care prevede asta”. Şi uite aşa pendulează electoratul după cum îi dictează cel care stăpâneşte mai bine arta manipulării. Cât despre revolta multora cu privire la banii alocaţi pentru organizarea referendumului, aş întreba: se aştepta cineva să fie pro bono? Sunt total de acord că sunt munţi de bani cheltuiţi pentru asta, însă despre acest referendum se discută de ceva timp şi nu am văzut pe nimeni să iasă în stradă, să se bată cu jandarmii şi să strige ”NU cheltuirii milioanelor de euro pentru referendum”. Aşa că, lăsaţi manipulatorii, gândiţi cu mintea voastră şi ieşiţi la vot indiferent de opţiunea voastră. Că puneţi ştampila pe da sau nu, alegerea fiecăruia trebuie respectată. Cel mai mult contează să mergeţi la urne!

Unul dintre cele mai tranzitate drumuri naţionale din Galaţi şi cu cele mai multe probleme, DN 24 D Tuluceşti-Cuca-Bârlad, intră într-un amplu proces de asflatare, de fapt toate şoselele naţionale din judeţul Galaţi, astfel încât toţi cei 287 km de drumuri naţionale din judeţul nostru să fie în întregime reabilitate. Anunţul a fost făcut de preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, Costel Fotea, împreună cu directorul general al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Iaşi, Ovidiu Mugurel Laicu, în cadrul unei conferinţe de presă, ocazie cu care cei doi oficiali au anunţat că luni, 27 august 2018, s-a dat ordinul pentru începerea lucrărilor de asfaltare pe DN 26, de la ieşirea din Galaţi către comuna Vânători, pe segmentul cuprins între Tuluceşti şi Frumuşiţa, precum şi pe DN 24 D, în zona Tuluceşti - Herghelia de Cai. Aceste două lucrări însumează 18 km, la acestea adăugându-se încă 100 de km de drumuri naţionale asfaltate. Astfel, până la sfârşitul anului, vor asfaltaţi 118 km de drumuri naţionale, lucrări ce vor fi efectuate pe porţiuni, pe toate drumurile naţionale din judeţul Galaţi, adică DN 26 Galaţi-Vama Oancea, DN 24 D Tuluceşti-Bârlad, DN 25 Galaţi-Tecuci, DN 25 A Hanu Conachi-limita cu judeţul Vrancea, şi DN 2 B Galaţi-Vama Giurgiuleşti. Investiţiile se ridică la aproximativ 35 milioane de lei, bani asiguraţi de Guvernul României prin Ministerul Transporturilor.
“E o zi mai deosebită pentru judeţul Galaţi pentru că vorbim despre proiecte de interes judeţean şi naţional, deoarece vorbim de drumuri care nu sunt tranzitate doar de gălăţeni. Sunt proiecte la care lucrăm şi ne sfătuim de vreo doi ani, s-a depus mult efort pentru căutarea sursei de finanţare, pentru realizarea de proiecte, procedura de achiziţie este şi ea foarte greoaie”, a declarat preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea. Acesta a mai adăugat că firmele care au fost desemnate să efectueze lucrările au dat asigurări că până la sfârşitul acestui an vor finaliza lucrările pe toţi cei 118 km. ”Dacă cele două firme (n.r. - Tancrad SRL şi Lemacons SRL, ambele din Galaţi) reuşesc să se mobilizeze şi vor finaliza lucrările până la finele lui 2018, ar face ca toate drumurile naţionale din judeţ să fie asfaltate. Până acum, anual s-au alocat fonduri doar pentru asfaltarea a 10-12 kilometri, dar niciodată pentru asfaltarea a 120 de km. Noi am încercat să facem conexiunea între drumuri judeţene şi drumuri naţionale astfel încât la proiectele pe care le avem în derulare sau în plan să avem conexiune cu drumuri decente pe care să se poată ciurcula, că degeaba facem noi drumuri judeţene moderne şi ieşi pe DN 24 care ştiţi în ce stadiu este”, a declarat preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea.

Universitatea Dunărea de Jos Galaţi va moderniza şi reabilita stadionul Portul Roşu în următorii doi ani, astfel încât baza sportivă să fie din nou un loc în care sportivii să aibă condiţii decente pentru antrenamente, dar şi pentru desfăşurarea unor competiţii.
Lucrările de reabilitare vizează refacerea suprafeţei de joc, gazon, instalaţie de irigare a gazonului, nocturnă, dar se va investi şi în tribune, vestiare, dotări, echipamente, etc. Sumele investite se vor ridica la aproximativ 3 milioane de euro, pe care Universitatea încearcă să le obţină prin intermediul unui proiect cu finanţare europeană, acum derulându-se etapa în care sunt făcute demersurile pentru obţinerea tuturor avizelor legale necesare desfăşurării lucrărilor. ”Avem depuse în vederea evaluării două proiecte europene de amploare, iar reabilitarea Stadionului Portul Roşu face parte dintr-unul din aceste proiecte care se ridică, în total, la 6,7 milioane de euro. O parte din aceşti bani sunt destinaţi dotărilor pentru laboratoarele Universităţii, iar 3 milioane de euro vor fi alocaţi reabilitării stadionului”, ne-a declarat prorectorul Universtităţii Dunărea de Jos, Cezar Bichescu. Întrebat ce se va întâmpla dacă Universitatea nu va obţine finanţare europeană pentru acest obiectiv, Cezar Bichescu ne-a spus că investiţiile vor fi făcute oricum, ori din venituri proprii ale instituţiei, ori cu finanţare de la bugetul de stat, ori ambele variante cumulate şi se speră ca în doi ani de zile lucrările de reabilitare să fie finalizate în totalitate.
De altfel, în vara anului trecut, Universitatea şi-a înfiinţat propria echipă de fotbal ACS Universitatea Dunărea de Jos în dorinţa de a continua tradiţia fostului Club Sportiv Universitar (CSU) Galaţi, club de fotbal care în 1976 a jucat finala Cupei României cu Steaua şi participantă în cupele europene. Echipa CSU Galaţi a fost desfiinţată în 1982, când a fuzionat cu FC Dunărea Galaţi, rezultând echipa Dunărea CSU.
Stadionul Portul Roşu este în administrarea instituţiei universitare gălăţene din anii '90, iar din anul 2005 a intrat cu acte în proprietatea Universităţii.

Banii vor fi folosiţi pentru a se putea instala dezinfectoare individuale la toate gospodăriile populaţiei din judeţul Galaţi care deţin efective de porci, dar şi pentru substanţele necesare efectuării operaţiunilor de dezinfectare

Şedinţă extraordinară a Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi pentru a aloca în regim de urgenţă sume importante din fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia administraţiei judeţene, în vederea combaterii Pestei Porcine Africane (PPA) în judeţul nostru. Pentru a putea instala dezinfectoare individuale la toate gospodăriile populaţiei care deţin efective de porci, dar şi pentru substanţele necesare efectuării operaţiunilor de dezinfectare, timp de 45 de zile, a fost alocată suma de 939.860 de lei care va fi împărţită pentru 63 de localităţi din judeţul Galaţi.
În plus, a fost alocată suma de 200.000 lei din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Consiliul Judeţean Galaţi către comuna Suceveni în vederea combaterii Pestei Porcine Africane, binecunoscut fiind faptul că în această localitatea au fost înregistrate focare de PPA, iar autorităţile este nevoită să ia măsurile impuse de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi, conform cărora este necesară ducerea la îndeplinire a unui planului de măsuri pe o perioadă de 60 de zile.
Deşi consilierii judeţeni au întrebat la ce sumă se va ridica valoarea despăgubirilor ce urmează a fi acordate persoanelor cărora li s-au luat porcii din curte pentru a fi asomaţi, preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea a explicat că în atribuţiunile Consiliului Judeţean revine sarcina de a asigura fondurile necesare pentru întreaga operaţiune de dezinfectare, iar acordarea despăgubirilor ţine de ministerul resort.

Două familii din Galaţi, nici n-au apucat să plece în concediu, că vacanţa mult aşteptată nu a adus decât nervi şi supărare chiar înainte de a începe. Gălăţenii s-au dus la agenţia de turism Christian Tour pe data de 14 iulie 2018 cu speranţa de a găsi bilete la mare pentru perioada 23 iulie - 27 iulie 2018. Este adevărat că în plin sezon este destul de dificil să găseşti locuri aşa, din scurt, însă aparent oamenii au crezut că sunt norocoşi. Agenţia de turism care are punct de lucru şi în Galaţi, le-a dat asigurări că se rezolvă exact în condiţiile dorite de ei, ba mai mult de atât, au semnat contractul, au plătit integral (1.989 lei/sejur/familie) pe făctură fiind specificat în mod clar hotelul la care vor fi cazaţi, perioada şi tipul de cameră. Numai că, una dintre familii, având un bebeluş de 10 luni, s-a gândit că nu ar fi rău să se asigure că totul e în regulă şi au sunat la hotel pentru a se asigura că rezervările sunt făcute. Surpriza a fost de proporţii când li s-a răspuns că nu există nicio rezervare pe numele lor făcută de curând, lucru care de altel ar fi aproape imposibil în condiţiile în care ei nu mai au camere libere demult. Şi de aici a început coşmarul. ”Ni s-a spus nonşalant că nu mai sunt camere şi că agenţia ne returnează banii înapoi. Dar noi nu vrem banii înapoi, noi vrem vacanţa nostră, mai ales că noi (n.r. - ambele familii) suntem într-o situaţie aparte. Unul dintre noi este cadru MAI, iar celălat este personal civil în contract cu MApN. După achiziţionarea sejurului am raportat unităţilor militare locaţia în care ne vom deplasa şi perioada părăsirii garnizoanelor, iar noi trebuie să respectăm ce am raportat anterior. Nu ne putem răzgândi peste noapte. Am plătit împreună aproape 4.000 de lei. Nu sunt puţini bani. Ceea ce face această agenţie de turism este o bătaie de joc. Noi nu vrem decât vacanţa noastră, iar ei insistă să ne luăm banii sau să acceptăm o cazare echivalentă, dar în luna septembrie. Noi nu putem să ne luăm concediu sau să-l amânăm după bunul lor plac. Ne felicităm că am avut inspiraţia să sunăm la hotel pentru că altfel stăteam cu bebeluşul prin faţa hotelului şi cu vacanţa total ratată. Am făcut recamaţie şi la Protecţia Consumatorului, încă nu avem un răspuns şi ne dorim să fie luate măsuri ca să nu mai păţească şi alţii ca noi”, ne-a spus unul din gălăţenii păcăliţi de agenţia de turism.

20Turism 2

Contactată telefonic, purtătoarea de cuvânt a agenţiei de turism Christian Tour, Raluca Hatmanu, a încercat să găsească scuze şi chiar să paseze vina spre clienţi explicând că trebuie să fim toţi conştienţi că în plin sezon e de la sine înţeles că sunt foarte greu de găsit camere în aşa scurt timp. De altfel, susţine aceasta, clienţii au fost informaţi verbal că li se va confirma rezervarea în 48 de ore de la încheierea contractului, deşi aceştia spun că nu i-a informat nimeni despre aşa ceva şi că totul s-a rezolvat pe loc. La întrebarea reporterilor noştri de ce a fost încheiat contractul şi li s-a tăiat factura (vezi facsimil) şi s-au încasat banii integral, calculaţi până la ultimul leu, iar pe factură s-a specificat hotelul, camera şi perioada, dacă nu exista confirmarea, reprezentanta agenţiei de turism nu a avut un răspuns clar, spunând doar că aşa se procedează peste tot. De asemenea, aceasta a rămas să consulte clauzele contractuale şi să reia discuţia cu reporterii noştri, însă nu a mai răspuns la telefon. Rămâne ca organele de control la care au făcut sesizări gălăţenii noştri să stabilească dacă ce a făcut agenţia de turism jucându-se cu vacanţa clienţilor este ilegal sau la limita legii, însă cu siguranţă este imoral să le dai speranţe, să le iei banii integral şi să le promiţi marea cu sarea în condiţiile în care nu ai siguranţa că poţi oferi ceea ce îşi doresc clienţii.

Bazinul Olimpic din Galaţi a ajuns o ruină, după ce încă din 2009 oficialităţile tot încearcă să-l reconstruiască, ar putea avea o nouă şansă dacă Primăria Galaţi şi Consiliul Judeţean Galaţi reuşesc să-şi dea mâna pentru a include acest obiectiv pe lista de investiţii a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice prin Compania Naţională de Investiţii (CNI). Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi a declarat că deja au fost identificate trei variante de surse de finanţare. Dacă se va ajunge la un consens cu Primăria Galaţi pentru a prelua Bazinul Olimpic, prima şi cea mai viabilă variantă este cea prin care lucrările să fie finaţate de către CNI, iar celelalte variante ar fi, finanţarea de la bugetul judeţului sau un parteneriat public-privat.
”Sunt trei variante de a finanţa lucrările la acel bazin. Este vorba despre un program al Ministerului Dezvoltării prin Compania Naţională de Investiţii cu bani de la bugetul de stat, cu bani de la bugetul Consiliului Judeţean sau printr-un parteneriat public-privat, dar la această variantă nu o luăm în calcul, dar primele două variante - cu finanţare de la bugetul Ministerului Dezvolării şi cu bani de la bugetul Consiliului Judeţean, cred că putem să facem bazinul”, a declarat Costel Fotea.
Reamintim că Bazinul Olimpic a fost inaugurat în anul 1970, iar după 25 de ani a fost închis.

Ştirea ”pe surse” a fost publicată de către agenţia de presă Reuters în aceeaşi zi în care Comisia Europeană a publicat o serie de documente esenţiale pentru procedura de achiziţie a Ilva de către ArcelorMittal care este condiţionată de vânzarea a mai multor active printre care şi combinatul siderurgic gălăţean.

Procedura de achiziţie de către ArcelorMittal a oţelăriei Ilva din Italia, aprobată de Comisia Europeană (CE), continuă în ritm alert. Pe data de 21 iunie 2018, Comisia Europeană a făcut publice 4 documente, printre care un raport al Direcţiei Generale de Concurenţă a CE semnat de consilierul-auditor Joos Stragier în care se arată că în procedură au fost acceptate şi trei companii, în calitate de terţi interesaţi de procedura de cumpărare a combinatului Ilva de către Arcelor. ”La cererea acestora, am recunoscut trei întreprinderi (ThyssenKrupp AG, Tata Steel Limited şi Marcegaglia) în calitate de terţi interesaţi în prezenta procedură. Aceste întreprinderi sunt concurenţi şi/sau clienţi ai întreprinderilor ArcelorMittal şi Ilva şi au contribuit la ancheta Comisiei”, se arată în raport. Reprezentanţii acestora au fost audiaţi în cadrul procedurilor, însă în raport nu se arată cum au contribuit efectiv la procedură.
În acelaşi timp, a fot publicat şi un amplu document în care se arată în amănunt cum se va derula procedura de achiziţie şi cât de implicată este Comisia Europeană în acest proces. În acest document se face precizarea că CE se va baza pe reprezentanţi-cheie în procesul de monitorizare denumiţi Trustee, Monitoring Trustee şi/sau Divestiture Trustee şi stabileşte exact ce responsabilităţi au aceştia.

Se prefigurează cumpărători non-UE

Coincidenţă sau nu, în aceeaşi zi, 21 iunie, pe agenţia de presă Reuters apare o ştire pe surse potrivit căreia cel mai mare producator de oţel din India, JSW Steel, încearcă să cumpere combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi. Potrivit Reuters, alţi posibili cumpărători sunt Marcegelia Italia şi urcainienii de la Metinvest, însă oficialii Grupului Metivest au infirmat, la solicitarea Reuters, informaţiile potrivit cărora ar urma să cumpere combinatul de la Galaţi împreuna cu italienii de la Marcegelia. "Nu luăm în calcul niciun parteneriat şi niciun consorţiu. Metivest este un grup puternic din punct de vedere finaciar şi capabil să participe independent la o licitaţie pentru cumpărarea oricăror bunuri scoase la vânzare de ArcelorMittal" se arată în răspunsul dat de Metivest la solicitarea Reuters.
Potrivit surselor Reiters, combinatul siderurgic de la Galaţi ar valora, între 725 şi 940 de milioane de dolari, conform estimărilor Grupului Financiar Jefferies. Indiferent cine va cumpăra combinatul de la Galaţi şi cu ce sumă, vânzarea se va realiza prin intermediul Bank of America-Merrill Lynch până la sfârşitul acestui an.
Compania indiană JSW Steel îşi finanţează planurile de extindere în afara Indiei cu circa un miliard de dolar şi deja a depus oferte pentru a cumpăra Bhushan Steel, Essar Steel şi Monnet Ispat, iar în străinătate a acceptat deja să ia de la algerienii de la Cevital combinatul Aferpi din Piambino (Italia), la pretul de 55 de milioane de dolari.
Deşi Reuters a avansat ca potenţial cumpărător această companie indiană, trebuie avut în vedere că există presiuni la nivel european atât din partea companiilor siderurgice, dar şi din partea sindicatelor ca eventualii cumpărători din Uniunea Europeană să aibă un avantaj în procedura de selecţie faţă de cei din ţările non-UE, aşa cum este şi compania JSW Steel.

Pagina 3 din 11