Nicoleta ROGOJINĂ

Nicoleta ROGOJINĂ

Poliţiştii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Galaţi, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, au desfăşurat două percheziţii domiciliare pe raza municipiului Galaţi, pentru stabilirea activităţilor infracţionale desfăşurate de o persoană care avea preocupări în sfera contrabandei cu produse din tutun. În cauză este cercetată o persoană pentru săvârsirea infracţiunii de contrabandă, iar în urma percheziţiilor desfăşurate au fost ridicate şi indisponibilizate în vederea continuării cercetărilor, 2.958 pachete de ţigări, de diferite mărci, de provenienţă Republica Moldova, Ucraina şi Dutty Free, în valoare totală de 40.230 lei.Totodată, a fost adus la sediul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Galaţi, pentru audieri, şi un bărbat în vârstă de 60 de ani. Procurorul de caz a pus în mişcare acţiunea penală faţă de bărbat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a început procedurile de examinare preliminară a cererii înaintate de fostul deputat Mihail Boldea cu privire la perioada de aproape 2 ani de zile în care acesta a fost arestat preventiv, adică perioada cuprinsă între 27 martie 2012 şi 22 noiembrie 2013. CEDO a solicitat agentului guvernamental al României o serie de informaţii cu privire la procesele în care a fost inculpat fostul deputat Mihail Boldea, care are ca obiect constituirea unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, proces care încă nu a fost finalizat până în prezent.
În opinia Curţii, ”Reclamantul se plânge, în temeiul articolului 5 din Convenţie, că măsura a durat nejustificat de mult şi nu a fost susţinută de motive suficiente din partea instanţelor naţionale. Reclamantul se plânge şi de faptul că autorităţile naţionale competente nu au manifestat o diligenţă deosebită în desfăşurarea procedurilor, întrucât instanţele au început audierea inculpaţilor în aprilie 2013, la mai mult de zece luni de la emiterea acuzaţiei, şi au amânat şedinţele de judecată pentru nerespectarea prezenţei în instanţă a inculpaţilor aflaţi în custodie”.
În articolului 5 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului, la care Curtea face referire se arată: ”În tot cursul procesului penal este garantată libertatea persoanei. Nicio persoană nu poate fi reţinută, arestată sau privată de libertate în alt mod şi nici nu poate fi suspusă vreunei forme de restrângere a libertăţii decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. Dacă cel împotriva căruia s-a luat măsura arestării preventive sau s-a dispus internarea medicală ori o măsură de restrângere a libertăţii consideră că aceasta este ilegală, are dreptul, în tot cursul procesului penal, să se adreseze instanţei competente, potrivit legii. Orice persoană care a fost, în cursul procesului penal, privată de libertate sau căreia i s-a restrâns libertatea, ilegal sau pe nedrept, are dreptul la repararea pagubei suferite, în condiţiile prevăzute de lege”.
În cazul în care CEDO îi va da dreptate lui Mihai Boldea, statul român va fi bun de plată.

Vestitul dosar ”Aviasan” 2 are un final suprinzător. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei (structura centrală) au decis clasarea cauzei în cazul tuturor ”făptuitorilor”. În data de 24 mai 2018, procurorii DNA au dispus prin ordonanţă clasarea cauzei, constatând că faptele nu există. Este vorba de procurorul Virgil Luparu (infracţiuni de luare de mită şi abuz în serviciu - faptele nu există), Roşca Costache (dare de mită şi abuz în serviciu - faptele nu există), Boldea Mihail (înşelăciune şi tentativă la înşelăciune - faptele nu există), Ciucă Liviu Bogdan (abuz în servicu, constituirea unui grup organizat, spălarea banilor şi fals în declaraţii - faptele nu există), Schin George Cristian (abuz în serviciu, constituirea unui grup organizat, spălarea banilor - faptele nu există), Marina Claudiu Cornel (abuz în servicu, constituirea unui grup organizat, spălarea banilor - faptele nu există), Reti Nicolae (constituirea unui grup organizat, înşelăciune, abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals - faptele nu există), Durbacă Eugen (instigare la abuz în serviciu - fapta nu există), Oprea Răducan (instigare la abuz în serviciu - fapta nu există) şi Toader Mircea Nicu (trafic de influenţă - fapta nu există).
”Întrucât nu există o situaţie de fapt conturată în mod cert spre a oferi posibilitatea formulării unor acuze în sarcina persoanelor menţionate în actul de sesizare, considerăm că soluţia care se impune este clasarea cauzei, motivat de inexistenţa faptelor”, se arată în Ordonaţa DNA.
În dosarul „Aviasan”, ancheta a început în anul 2008, iar disjungerile au fost făcute în 2013. Totul a pornit de la faptul că procurorii susţineau că în perioada mai 2000 – mai 2007, Matei Oprea, de profesie pilot aeronave, şi Valentina Cojocaru, asociaţi şi administratori ai SC Fitoplant Galaţi şi ulterior ai SC Fitocom Serv Galaţi, au plănuit obţinerea frauduloasă a 39,61 ha, teren situat în extravilanul comunei Vînători, aparţinând SC Aviaţia Utilitară Tuzla, în vederea vânzării acestui teren (numit Aviasan). În această afacere a fost cooptat şi Mihail Boldea, avocat în cadrul Baroului de Avocaţi Galaţi, dar şi Roşca Costache, care, în calitate de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, în perioada anilor 2007 – 2008, i-ar fi sprijinit pe cei menţionaţi, înlesnindu-le dobândirea, valorificarea prin dezmembrare a terenului şi obţinerea unor foloase necuvenite. În schimb, magistratul ar fi primit suma de 2.000.000 euro provenită din valorificarea unor suprafeţe de teren de la Valentina Cojocaru şi Matei Oprea. Prejudiciul era estimat la peste 20 de milioane de euro.
În 2013, DNA Galaţi a finalizat ancheta şi a dispus trimiterea în judecată a mai multor persoane în dosarul intitulat „Aviasan”. În 2016 a fost pronunţată o primă sentinţă de către Curtea de Apel Braşov, prin care s-au dispus pedepse cu închisoarea, cu executare, pentru fostul avocat Mihail Boldea, care a primit 6 ani de închisoare, şi Mircea Marosy, ginerele lui Eugen Durbacă, care a primit 7 ani de închisoare. Instanţa i-a condamnat la câte 3 ani de închisoare şi pe Valentina Cojocaru, apropiată a senatorului Durbacă, şi Matei Oprea, fratele directorului Registrului Comerţului Galaţi, Răducanu Oprea. Magistraţii au dispus suspendarea executării pedepselor pentru Cojocaru şi Oprea. Fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, Costache Roşca, a fost condamnat la 3 ani de închisoare, tot cu suspendare. Mihail Boldea şi Mircea Marosy au fost achitaţi pentru unele dintre acuzaţiile care le erau aduse iniţial de procurorii DNA, dar i-au condamnat pentru altele. În prezent cauza este la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În momentul în care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor din acest dosar, procurorii au dispus şi disjungerea cauzei faţă de o parte dintre cei trimişi în judecată, dar şi faţă de alte persoane, despre ale căror fapte s-a constatat acum că nu există.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis redeschiderea unui dosar de urmărire penală în care sunt vizaţi trei procurori din cadrul DIICOT Galaţi. Este vorba despre şeful acestei instituţii, Sorin Cărăre, şi de procurorii Bogdan Păcurariu şi Sorin Leau. Decizia magistraţilor de la Înalta Curte vine ca urmare a plângerii formulate de fostul deputat Mihail Boldea împotriva ordonaţei de clasare a unei cauze penale faţă de cei trei procurori din cadrul DIICOT Galaţi, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu şi divulgare de informaţii din anchetă nedestinate publicitaţii. "Admite plângerea formulată de petentul Boldea Mihail împotriva ordonanţei nr. 296/P/2016 din data de 26 octombrie 2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică. Desfiinţează ordonanţa atacată şi trimite cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică în vederea completării urmăririi penale. În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă", se arată în minuta deciziei pronunţată pe 5 iunie de ÎCCJ.
După cum se arată în plângerea fostului deputat Mihai Boldea, până la momentul trimiterii în judecată, cei 3 procurori, fără respectarea niciunei norme legale, au transmis presei locale şi centrale informaţii din dosarul penal, referitoare la interceptări de convorbiri telefonice, precum şi declaraţii de martori.
Reamintim faptul că Mihail Boldea a fost achitat, în data de 25 aprilie 2018, de Curtea de Apel Iasi pentru acuzaţia de spălare de bani, în baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I din CPP care prevede că “fapta nu e prevăzută de legea penală”, într-un dosar în care rechizitoriul a fost semnat de Sorin Cărare şi procurorul Sorin Leau, şi avizat de Daniel Horodniceanu.
”Legea este lege şi pentru procurorii care au încercat să facă presiune asupra judecătorilor şi asupra opiniei publice încălcând legea. Dacă au încălcat legea, nu sunt mai presus de lege procurorii, şi trebuie să răspundă penal ca orice cetăţean. Nu beneficiaza de niciun priviligeiu, nu beneciază de nimic şi Înalta Curte a constatat în mod efectiv această chestiune, adică indiicile unor infracţiuni din partea acestor trei procurori”, ne-a declararat Mihail Boldea.

Procurorul Sorin Cărare ba îşi dă demisia, ba nu

După cum cotidianul nostru a mai relatat AICI, şeful DIICOT Galaţi a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) o cerere de eliberare din funcţie prin demisie. Cererea şefului DIICOT Galaţi urma să se ia discuţie în şedinţa Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 22 mai 2018. Numai că la data şedinţei, Sectia de procurori a CSM a luat act de faptul ca procurorul Sorin Carare a renunţat la cererea de eliberare din funcţie, acesta rămânând în continuare la şefia DIICOT Galaţi.

Construirea a trei ambulatorii pentru tot atâtea spitale din Galaţi va demara în cel mai scurt timp, după ce, săptămâna trecută, Consiliul Judeţean Galaţi a aprobat proiectele pentru realizarea acestor obiective ce vor fi finanţate din fonduri europene. Sumele investite totalizează 32 milioane de lei şi sunt defalcate astfel: Ambulatoriu Spitalul Judeţean de Urgenţă Galaţi - 12 milioane de lei, Ambulatoriu Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC) - peste 9 milioane de lei şi Ambulatoriu Spitalul Orăşenesc Târgu Bujor - peste 11 milioane de lei.
Tot în aceeaşi şedinţă de consiliu s-au aprobat şi indicatorii tehnico-economici pentru proiectul de utilităţi ce vor fi aduse la primul bloc de locuinţe pentru tinerii specialişti din sănătate, care se va ridica în curtea Spitalului Judeţean de Urgenţă Galaţi.
După cum se ştie, pentru parcarea multietajată de la Spitalul Judeţean Galaţi au început lucrările de construire, termenul de realizare fiind de 24 de luni, iar capacitatea acesteia fiind de 315 locuri de parcare.
"O zi importantă pentru sănătatea gălăţeană pentru că au fost aprobate trei ambulatorii de specialitate. Este un pas înainte, este vorba despre trei construcţii noi, după standarde europene, moderne, care vor aduce plus valoare sistemului medical şi, bineînţeles, condiţiilor în care se desfăşoară actul medical", a declarat, la sfârşitul şedinţei, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Costel Fotea.

Soluţia pentru finanţarea cluburilor sportive din judeţul Galaţi, promisă de preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, Costel Fotea, vine de la Ministerul Dezvoltării astfel încât este depăşit obstacolul discutabilului regulament de finanţare care ar fi fost la limita legii. Costel Fotea a dezvăluit în cadrul şedinţei CJ din 31 mai 2018 că instituţia pe care o conduce că a primit o adresă oficială de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în care este avansată propunerea de preluare de către CJ a Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret (DJST) Galaţi, cu tot cu tabere, a Casei de Cultură a Studenţilor şi a unor Cluburi Sportive aferente activelor DJST Galaţi. Preşedintele Consiliului Judeţean a declarat ca deja a trimis către minister un acord de principiu urmând ca în şedinţa de iunie a Consiliului Judeţean să fie propus spre aprobare proiectul de preluare.

Ce active vor ajunge la CJ Galaţi

Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Galaţi are în patrimoiu următoarele active: Complex alimentaţie şi cazare sportivi (Hotel Sport), Complex sportiv “Dunărea”, Bazinul Olimpic de Înot Galaţi, Tabără şcolară Gârboavele, Tabără şcolară Buciumeni, Sala de lupte “Nicolae Babin” (inclusiv Clubul), Sala de lupte “Nicolae Babin” (inclusiv Clubul), Sala de tenis de câmp (situată lângă fostul Cartodrom (inclusiv Clubul), Complex Arena de tenis de câmp “Dunărea” (inclusiv Clubul), Baza Nautică Kaiac Canoe de la Cătusa (inclusiv Clubul), Sediu ATTTS Galaţi (Agenţia teritorială a taberelor şcolare) şi imobilul în care funcţionează sediul DTSJ.
”Avem în momentul de faţă şi o sursă de finanţare pentru reabilitarea şi modernizarea taberei din Pădurea Gîrboavele astfel că dacă acest transfer se va face mai repede, până în vară sau toamnă vom depune proiect pe FLAG şi pentru tabăra de la Gîrboavele”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

După ceva timp, aseară am petrecut mai bine de o oră întreagă pe facebook. În ultima vreme doar intru puţin, mai răspund la câte un mesaj, mai văd postările prietenilor de suflet, arunc câte o privire pe la niscai personaje publice şi cam atât. O oră mi-a trebuit însă să retrăiesc sentimentul pe care îl aveam în urmă cu 4 ani când intram pe aceeaşi reţea de socializare şi ochiul îmi era agasat de prea multele postările pro-Iohannis. Acum, oriunde vezi postări despre oraşul nostru, este şi o avalanşă de comentarii anti-primar. Este exact ca atunci când, dacă încercai să te îndoieşti de candidatul la preşedinţia ţării, Iohannis, îţi săreau la gât cel puţin 10 postăcei (troli). Ei bine, la noi acum e invers, deşi, atenţie!, nu suntem în an electoral! S-a ajuns la nivelul la care, chiar dacă ar face primarul, astăzi, o magie şi ar ridica peste noapte aeroport, tunel şi pod la un loc, plajă şi port de iahturi + aquapark/pârtie/terme, tot ar fi linşat de popor. Nu că ar fi făcut ceva remarcabil în cei doi ani de mandat, dar nici de-ar face de acum încolo, nu-l mai scapă de gura lumii nici dumnezeul pesediştilor. De unde i se trage oprobiul cetăţenesc, că nici predecesorii lui nu s-au rupt cu făcutul marilor realizări care să scoată Galaţiul din rahat şi nu s-au ales cu atâta ură viscerală?
Îl arde opoziţia din toate direcţiile. Şi pentru că nu e organizată cum trebuie, în loc să-l toace organizat, îl ard pe persoană fizică (fiecare exponent al opoziţiei nemulţumit de vocea partidului încearcă să se remarce în nume propriu, poate aşa iese în faţă mai vârtos). Îl arde societatea civilă, căci ong-urile se mănâncă între ele mai ceva ca partidele (când gurile a numai vreo 3 ong-uri mănâncă friptură şi alte 10 nici oase nu rod, e firesc, nu?). Presa i-o seveşte după faptă şi răsplată: un articol de bine versus 10 găuri în asfalt (a se citi promisiuni deşarte şi lucrări nici măcar începute darămite realizate). Uşor, uşor valul s-a propagat şi acum “e de porc” să nu critici primarul. Şi din nou apare întrebarea retorică: cum a ajuns la nivelul ăsta de percepţie un primar tânăr care nu a fost asimilat dinozaurilor politici şi cu care gălăţeanul putea empatiza? Răspunsul e simplu. Nu a ştiut şi nici nu va şti să-şi joace cartea, iar forţa de manipulare a maselor prin internet a fost bine folosită de opozanţi, iar lui i-a devenit o piatra de moară atârnată de gât în loc să-i fie locul de socializare şi empatizare cu cetăţeanul.
Să nu uităm că Nicolae nu a făcut nimic timp de 12 ani. 12 ani! Şi totuşi a fost reales pentru că a ştiut intuitiv care este atu-ul lui şi a ştiut cum să-l joace... Mai ştiţi ce spunea lumea când mergea la vot şi punea ştampila pentru Nicolae? “Nu face nimic, dar măcar e cinstit şi nu fură”... şi aşa a domnit peste Galaţi timp de 3 mandate. Stan a avut planuri măreţe, a început câte ceva, dar şi-a făcut calculele greşit pe final de mandat.
Când o să afle şi Pucheanu care este cartea lui şi cum să o joace, poate va mai avea o mică şansă să dea la pace cu poporul şi să poată spera la un nou mandat în care să termine proiectele pe care le-a început şi care nu vor fi nici pe departe finalizate în următorii doi ani. Eu nu-i spun care este acea carte, mai bine îi spuneţi voi ce aşteptări aveţi! Sunt sigură că nu e vorba de aeroport şi terme, ci mai degrabă este despre bălării, garduri vopsite, apă caldă, bănci şi curăţenie în parcuri... aceste mici amănunte care fac diferenţa! Până una-alta, nici un candidat promiţător nu se întrevede, ceea ce e cu atât mai grav, căci acum ar fi momentul să se remarce şi deja să ne dea speranţe că vom avea de unde alege peste doi ani! Până atunci, căscaţi ochii şi nu vă mai lăsaţi manipulaţi nici de opoziţie, nici de putere! Încă mai aveţi dreptul la opinie personală!

După ce zilele trecute un executor judecătoresc a pus sechestru asigurător pe autovehiculele Primăriei Galaţi, iar edilii oraşului au rămas nemotorizaţi, deja gălăţenii erau îngrijoraţi că onor administraţia oraşului nu va avea cu ce să se deplaseze prin municipiu pentru a vedea şi rezolva problemele urbei. Iată că un sechestru nu poate sta în calea bunului mers al oraşului, pentru că municipalitatea a găsit rezolvare. Miercuri, 23 mai 2018, Primăria municipiului Galaţi a lansat pe sistemul electronic de achiziţii publice SICAP (fostul SEAP) un anunţ de achiziţie a 3 autovehicule autoutilitare pentru care se oferă un preţ maxim de 207.00 lei fără TVA.. Cerinţele tehnice precizează că se doresc autovehicule care să fie 4x4, cu sistem de navigaţie şi închidere centralizată, minim 100 CP, cutie de viteze 6+1. Nici culoarea nu trebuie neglijată, căci 2 autovehicule trebuie să fie ”noir”, iar a treia maşină trebuie să fie ”bleu cosmos”.
La o simplă interogare a Google aflăm că ”bleu cosmos” este specific unei anumite mărci şi anume Dacia-Renault. Îndrăznim să speculăm că la preţul şi specificaţiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini, se prefigurează două Duster negre şi unul ”Bleu cosmos”.

Povestea primului ziar color de pe piaţa gălăţeană continuă pentru că există încă pasiune. La lansarea cotidianului ”Monitorul de Galaţi” s-au adunat în stradă 10.000 de gălăţeni pentru a primi cum se cuvine o nouă sursă de informaţie, un alt ”câine de pază al democraţiei”. În toţi aceşti ani, societatea, jurnalismul, dar şi cititorii noştri s-au schimbat radical. Pe toţi ne-a bulversat tehnologia, internetul, platformele de socializare, manipularea politicienilor ridicată la rang de artă. Jurnaliştii sunt din ce în ce mai huliţi de societate, căci fake news-urile au ajuns să nu mai fie trecute prin filtrul gândirii şi sunt luate ca literă de lege, iar o ştire documentată ajunge să treacă neobservată doar pentru că nu se lasă cu sânge pe pereţi. Noi am mai trecut prin asta, în perioada de glorie a tabloidelor, când ştirile cu babe violate erau în top în detrimentul unui faliment sau a scurgerilor de bani publici. Ce e val, ca valul trece şi se va duce şi această perioadă nefastă pentru jurnalism. Sunt optimistă că ziarele de calitate vor rezista, oricât ar vrea unii să dispară, căci întotdeauna cititorii noştri au preferat calitatea şi nu senzaţionalul.
Dar nu am fi putut număra 20 de ani de tipar dacă toţi ”monitoriştii” care s-au perindat de-a lungul anilor prin redacţia noastră nu ar fi pus suflet şi pasiune, dacă nu ar fi suportat toate neajunsurile prin care a trecut ziarul de-a lungul acestor ani, dar care, deopotrivă, au şi amintiri plăcute, şi experienţe unice alături de colegi, colaboratori sau clienţi. Pentru că, se ştie, dacă faci parte dintr-o redacţie de ziar, chiar şi pentru o perioadă scurtă, jurnalismul îţi intră în sânge ireversibil.
Politicienii, oamenii de afaceri, societatea civilă ne-au iubit, ne-au urât, ne-au acceptat s-au ne-au pus beţe în roate în toţi aceşti ani. Dar toate acestea nu au făcut decât să ne întărească şi să ne determine să mergem mai departe din ambiţia de a informa corect cititorii, de a nu-i lăsa pradă dezinformării şi mediului incontrolabil al internetului. De aceea, nu se poate ca la ceas aniversar, noi, echipa mică, dar ambiţioasă, care duce ziarul mai departe, să nu ne arătăm recunoştinţa faţă de toţi care au pus umărul la menţinerea pe piaţă a cotidianului Monitorul de Galaţi: colegi, colaboratori, clienţi, dar mai ales cititorilor noştri care aleg să cumpere în continuare ediţia print. Le mulţumim respectuos şi celor care intră zilnic pe site-ul nostru, www.monitoruldegalati.ro, dar şi cititorilor care ne laudă sau ne ceartă pe reţelele de socializare. Datorită lor suntem încă aici, deşi ziare naţionale cu greutate au dispărut şi încă mai dispar (pe data de 15 mai 2018, Cornel Nistorescu a ales să scoată pe piaţă ultima ediţie tipărită a ziarului ”Cotidianul”).
Şi tot acum, la împlinirea a 20 de ani, vă promitem cu mâna pe inimă că vom rezista oricăror vicisitudini şi vă vom informa în continuare, corect, documentat şi asumat. Vom merge mai departe sub orice formă, în ediţie tipărită atât timp cât vom mai rezista - o criză europeană a hârtiei se prefigurează în viitorul apropiat - dar şi cu site-ul nostru diseminat nemijlocit şi pe reţelele de socializare. Şi tot acum, vă anunţăm cu bucurie că în acest al 20-lea an de existenţă, vă vom pregăti şi o supriză de proporţii, pentru a vă mulţumi că ne-aţi susţinut şi ne-aţi încurajat să nu cedăm, să mergem mai departe şi să evoluăm!

Pe data de 07 mai 2018, a fost dat startul nu numai pentru vânzarea combinatului de la Galaţi, ci şi pentru corul bocitoarelor care vor să se afirme în spaţiul public! După ce mai bine de 17 ani în care l-au bălăcărit pe Mittal (că a făcut investiţii de 2 lei, că a pus combinatul pe chituci şi a ras tot fierul vechi din el, că din vreo 30.000 de salariaţi n-a mai rămas mare lucru), de astăzi făcătorii de bine ai acestui oraş vor muşca de beregată pe oricine îndrăzneşte să dorească să cumpere combinatul, pe motiv că vine să-l distrugă! Dragi bocitoare, hotărâţi-vă! Ori Mittal sucks, ori să rămână! Oricum indianul pleacă la macaronari că s-o fi săturat de dualitatea românilor. Sindicatele făceau mai ieri grevă ca vor salarii mai mari, dar mai ales condiţii de muncă mai bune! Astăzi fac valuri că “vai de noi ce ne facem că pleacă Mittal şi rămânem fără locuri de muncă!” Hotărâţi-va! Nu spuneaţi voi că nu mai vreţi să munciţi pe salarii mici şi condiţii de rahat? Deci până la urmă să rămână sau nu Mittal? De altfel, asta ar putea fi şansa, să plece Mittal (Manea, slutul şi urâtul) şi să vină Toma Alimoş, haiduc din Ţara de Jos şi să facă din combinatul de la Galaţi ce nici cu gândul nu gândeşti!
Lăsând baladele la o parte, tot ce se va întâmpla cu combinatul trebuie privit cu mare atenţie. Comisia Europeană deja a pus condiţii pentru cumpărător de continuitate a activităţii combinatului. Aşadar marea frică a bocitoarelor a fost eliminată. Combinatul nu va putea fi închis cu una cu două de noul proprietar. Ceea ce ar trebui să se întrebe bocitoarele de serviciu este “de ce, naiba, ar veni cineva să investească aici?” În afară de activul în sine pe care îl va cumpăra, ce va găsi aici noul investitor? Un oraş in care proprii locuitori nu fac de cât să-şi scuipe la figurat, dar şi la propriu, urbea în care trăiesc. Un uraş în care nu suntem în stare să aruncăm o hârtie la coş, dar ştim să avem pretenţii de Dubai. Un oraş în care nu ştim să-i promovăm frumuseţile (alea, aşa puţine cum sunt), nu ştim să-l iubim şi de care nu ştim să avem grijă. De ce să avem pretenţii de la alţii să facă ceva pentru noi, când noi nu ştim decât să aruncăm cu piatra şi mai ştim doar să ne dorim să moară capra vecinului?
Aşa că, aş zice că în loc să bocim, ar trebui să sperăm că se va găsi un cumpărător şi pentru combinatul nostru, poate unul mai fălos şi la pungă gros, dar pentru asta, bocitoarele ar trebui să se dea de trei ori peste cap şi să se transforme în peţitoare. Aşa să ne ajute Dumnezeu şi Uniunea Europeană!

Pagina 4 din 11