Nicoleta ROGOJINĂ

Nicoleta ROGOJINĂ

Odată cu semnarea contractului pentru concesionarea pe o perioadă de 49 de ani a terenului de la Plaja Dunărea cu o suprafaţă totală de  53.926 mp precum şi a construcţiilor de pe acest teren, gălăţenii au avut mari aşteptări de la firma Karan Business & Finance S.R.L. Bucureşti, care a făcut o ofertă investiţională de 6.250.000 de euro. S-a promis, în primă fază că pe parcursul primul an, se va investi şi în cluburile de paintball, minigolf, tiroliană. Va începe construcţia Indoor Baby-land şi a cluburilor, amenajarea spaţiului verde, toate programate în aşa fel încât gălăţenii şi nu numai să se poată bucura şi de plajă. Odată cu semnarea contractului pentru concesionarea pe o perioadă de 49 de ani a terenului de la Plaja Dunărea cu o suprafaţă totală de  53.926 mp precum şi a construcţiilor de pe acest teren, gălăţenii au avut mari aşteptări de la firma Karan Business & Finance S.R.L. Bucureşti, care a făcut o ofertă investiţională de 6.250.000 de euro. S-a promis, în primă fază că pe parcursul primul an, se va investi şi în cluburile de paintball, minigolf, tiroliană. Va începe construcţia Indoor Baby-land şi a cluburilor, amenajarea spaţiului verde, toate programate în aşa fel încât gălăţenii şi nu numai să se poată bucura şi de plajă. Printre promisiuni ce urmează a fi realizate pe parcursul a doi-trei ani se mai numără trei terenuri de sport multifuncţionale dintre care două vor fi acoperite cu balon pe timp de iarnă iar unul se va transforma în patinoar, trei piscine - două acoperite şi una descoperită (zona plaja), plajă cu 320 de şezlonguri şi 150 de baldachine,  2 „beach-bar” – uri şi un „pool bar”, 2 cluburi: CLUB I - pentru organizarea de evenimente şi CLUB II - zonă de agrement acvatic, 1 parcare păzită, 1 parc având integrat loc de joacă pentru copii şi adulţi, tiroliană, nava piraţilor, carusel, umbreluţe / ceşcuţe, trenuleţ electric, teren de paint-ball, teren minigolf şi 1 hotel de trei stele - 36 camere.În luna iunie, plaja a fost redeschisă, dar gălăţenii au fost dezamagiţi mai ales de faptul că niciunul dintre bazine nu era funcţional. Atunci, reprezentanţii Karan au spus că bazinul principal avea grave probleme la structură şi nu a putut fi dat în folosinţă pentru că lucrările necesitau un termen mai lung. Iată că în luna iulie, gălăţenii care au mers la plajă au găsit câteva mini-bazine instalate pe plajă şi care de fapt erau destinate unor mini-piscine îngropate.Întrebat de ce lucrurile nu merg conform planificărilor iniţiale, Neculai Gălaţanu, reprezentantul firmei Karan Business & Finance, a explicat că în urma expertizei tehnice temeinice realizătă de un expert din Bucureşti, reabilitarea şi remodelarea bazinului de înot necesită operaţiuni de anvergură întrucât din cauza faptului că bazinul a stat nefolosit ani de zile, s-a degradat puternic, unul dintre pereţi fiind crăpat şi necesită refacere completă. De altfel, în urma expertizei, bazinul a obţinut 65 de puncte dintr-un maxim de 100 ca scor al degradării. În privinţa piscinelor amplasate pe plaja, Neculai Gălăţanu a explicat: ”Pe sub plajă trec magistralele de apă ale oraşului. Sunt 4 conducte de mari dimensiuni: pentru apă meteorică, apă menajeră, aducţiune apă brută şi apă potabilă, dar şi colectorul interceptor canalizare. Organele abilitate ne-au dat aviz de funcţionare, dar ni s-a spus că - aşa cum prevede lege - nu avem voie să construim. De aceea bazinele amplasate pe plajă nu pot fi îngropate”. De asemenea, acesta a mai adăugat pe lista problemelor şi faptul că în zona concesionată trece şi o reţea de înaltă tensiune din cauză căreia nu se poate respecta planul iniţial. ”Toate acestea nu au fost specificate în caietul de licitaţie. De aceea, suntem nevoiţi să modificîm proiectul iniţial. Tiroliana, Club-ul, hotelul, toate obiectivele trebuie reaşezate. Bani sunt, dar totul trebuie făcut cum trebuie”, a mai spus Gălăţanu care a mai spus că în septembrie-octombrie începe construcţia bazinului acoperit, hotelulul şi restaurantul, iar vara ce vine vom avea o plajă la cu totul alte standarde. Deja terenul de paintball va fi operaţional în maxim o săptămână, iar în fiecare weekend se organizează diferite evenimente precum degustări de vinuri, seri latino, etc.

Accidentele de circulaţie soldate cu victime se tot repetă pe Drumul de Centură, în zona intersecţiei din apropierea benzinăriei OMV, gălăţenii din zonă reclamând adeseori că din cauza lipsei trotuarelor şi a semnalizării necorespunzătoare viaţa le este pusă în pericol atât pietonilor, cât şi conducătorilor auto. Pentru că administraţia locală nu a făcut nimic până acum în acest sens, societatea civilă, prin Asociaţia ”Galati, Oraşul meu”, a solicitat în scris Primăriei Galaţi de trei ori să ia măsuri pentru securizarea acestei zone prin semaforizare sau construirea unei pasarele de traversare. Până în prezent aceste solicitări nu au primit niciun răspuns.
Îngrijoraţi de ceea ce se întâmplă, reprezentanţii Asociaţiei ”Galati, Oraşul meu” au hotărât organizarea unui protest paşnic, în data de 11 iunie, prin organizarea unui marş ce va avea loc fără deplasare, între benzinaria MediaTrans şi intersecţia cu Podul Viaduct, pe care se va face dreapta pentru defluire.
”Intervalul orar în care va avea loc marşul este 12.00 - 12.30 şi vom avea 30 de minute la dispoziţie să ocupăm banda 1 fără a bloca intersecţiile pe segmentul de mai sus. Vom protesta paşnic, prin aprinderea avariilor! Drumul de Centură este o 'oază' pentru accidentele rutiere cu victime, peste 37 în ultimul an, soldate cu victime omeneşti. Vrem un drum securizat, cu intersecţii semaforizate (sensuri giratorii), staţii de autobuz sigure şi trotuare pe unde se poate circula în siguranţă!”, au precizat organizatorii atât pe pagina evenimentului creat pe o reţea de socializare, cât şi prin vocea reprezentantului asociaţiei, George Nica, care a mai spus că se doreşte a fi un protest paşnic şi că în forma iniţială solicitarea a fost făcută pentru aprobarea unui marş auto care să meargă pe ruta intersecţia B-dului Brăilei cu Drumul Viilor până la sensul giratoriu de la Talcioc şi revenirea, tot în marş, la locul de pornire. ”După analizarea solicitării noastre, s-a decis că propunerea noastră nu poate fi aprobată în această formă, motivându-se că se doreşte ca protestul nostru să nu blocheze traficul. Ni s-a dat aprobare să protestăm, pentru o jumătate de oră, prin staţionare pe prima bandă, între Strada Viaduct şi Benzinăria Mediatrans. Vom respecta decizia lor, dar vom continua să organizăm periodic şi alte acţiuni de protest, până când cei responsabili vor lua măsurile necesare astfel încât zona să devină sigură”, a spus reprezentantul Asociaţiei ”Galati, Oraşul meu”, George Nica.

Consilierii judeţeni au aprobat vineri, 26 mai 2017, proiectul ”B2B-ADVENTURE - Network of Recreation Centers in Lower Danube Euroregion”, ce urmează a fi depus în cadrul Programului Operaţional Comun ENI CBC Bazinul Marii Negre 2014 - 2020. Proiectul vizează valorificarea, exploatarea şi dezvoltarea potenţialului turistic şi a antreprenoriatului turistic şi cultural în Euroregiunea Dunărea de Jos, prin crearea unei reţele transfrontaliere de centre de agrement şi de promovare a turismului în judeţul Galaţi, raionul Izmail - Ucraina şi raionul Cahul - Republica Moldova. În acest sens, în cadrul proiectului se vor realiza investiţii în trei centre de agrement şi se vor organiza excursii turistice transfrontaliere de promovare pentru tineri, vârstnici şi actori sociali din domeniul sportului şi turismului.
Bugetul total al proiectului (pentru cele trei centre din reţeaua transfrontalieră) este în valoare de 1.387.964 euro, din care bugetul alocat Serviciului Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi este de 437.622 euro, cofinanţarea proprie fiind în cuantum de 35.009,76 euro.
În cadrul proiectului, Serviciul Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi va avea următoarele responsabilităţi: realizarea investiţiilor pentru Parcul de Aventură Gârboavele; organizarea unei conferinţe transfrontaliere pentru formarea Reţelei de Centre de Agrement şi promovare turistică în Euroregiunea Dunărea de Jos; dezvoltarea Master planului de turism şi a Strategiei de Dezvoltare a Turismului a Euroregiunii Dunărea de Jos; realizarea unor hărţi turistice stradale şi amplasarea lor în zone publice în scop informativ; organizarea unei misiuni B2B pentru operatorii locali de turism privind participarea în cadrul
unui târg de turism naţional.

În aproximativ două luni, adică la sfârşitul lunii iulie - începutul lunii august va fi dat în folosinţă hangarul pentru elicopterul SMURD Galaţi. Municipiul nostru a primit aparatul de zbor în valoare de 4,5 milioane euro în luna iunie 2014 şi de atunci oficialităţile se chinuie să îi facă un adăpost. În primă fază, după lungi tergiversări, Consiliul Judeţean Galaţi a preluat în administrare, de la stat, terenul pe care este construit hangarul, prin transfer de la Poliţia de Frontieră Galaţi (Ministerul de Interne) la CJ, iar în ianuarie 2016 a fost adoptat proiectul privind construcţia hangarului, investiţie în valoare de 2,5 milioane lei. Hangarul are o suprafaţă de 480 de metri pătraţi, alături fiind amenajată şi o staţie de carburanţi, dar există şi spaţii administrative precum cabinete, cameră de aşteptare, cameră de odihnă pentru piloţi, spaţiu pentru depozitarea aparaturii medicale etc.
Din 2014 şi pînă în prezent elicopterul a fost ferit de intemperii în baza unui contract de închiriere a unui spaţiu la baza aeriană Pegas (fostă Aviasan).

Petrecerile dedicate copiilor încep pe 31 mai, cu o zi înainte de ziua lor, 1 iunie, deoarece preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a anunţat deja că le pregăteşte o supriză. Aşadar, pe 31 mai, în parcul de lângă sediul Consiliului Judeţean de pe str. Eroilor, dar şi în toată zona care înconjoară clădirea administrativă, se va desfăşura o acţiune dedicată copiilor din municipiu, dar şi din judeţ. Începând cu ora 13.00, circulaţia va fi oprită, iar micuţii vor avea parte de multe distracţii: tobogane, mascote din desenele animate preferate, jocuri şi multă distracţie.

Consiliul Judeţului Galaţi organizează o conferinţă de mare amploare ce va avea loc la Galaţi în perioada 20 – 21 mai 2017 cu scopul principal de a atrage investiţii importante în judeţul nostru. În cadrul evenimentului ce se va desfăşura sub titulatura „Oportunităţi de investiţii pentru Europa”, vor fi prezentate şi dezbătute proiectele de investiţii care pot fi iniţiate de instituţiile din zona Dunării de Jos şi care pot primi susţinere financiară prin Fondul European de Investiţii Strategice (Planul Juncker).
”La eveniment aşteptăm să participe reprezentanţi ai Comisiei Europene la nivel înalt, experţi în realizarea unor proiecte de investiţii de interes strategic, reprezentanţi ai Băncii Europene de Investiţii, precum şi ai patronatelor din întreaga regiunea Sud-Est. Dorim să facem astfel de evenimente prin care să facem cunoscut Galaţiul. Şansa de dezvoltare a Galaţiului stă în mâinile noastre. Dacă noi vom face proiecte cu finanţare europeană, vom avea şi soluţii de dezvoltare”, ne-a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.
Agenda evenimentului îşi propune să abordeze aspecte practice cu privire la tipurile de proiecte ce pot fi dezvoltate pentru a fi finanţate de Fondul European de Investiţii Strategice, precum şi modalităţile de pregătire şi depunere a acestor proiecte.

Pe str. Macului, aşa numita ”centură de pe malul Brateşului”, stradă din municipiul Galaţi cu pretenţii de drum european (E87, DN2B), s-a căscat o groapă care a înghiţit în întregime un cal, dar şi o bună parte dintr-un autovehicul de gabarit mare. Imaginile postate pe o reţea de socializare de unul dintre martorii ”scufundărilor” au dus la revolta celor care le-au văzut: ”Trece vreun râu pe sub şosea? Săracul animal, săracă cisternă...”, ”Aici să stea poliţia locală... nu printre blocuri... la dat invitaţii la sediile lor”, ”Vai de capul nostru... bine că plătim taxe şi impozite, roviniete...”, ”Eu am 3 luni de când le cer să rezolve problema Oltului c.c. Centură. Răspunsul a fost: atunci când se vor întruni comisiile se va lua o decizie”, ”Mie dacă mi s-ar întâmpla să cad cu maşina într-o prăpastie d-asta nu aş cere daune materiale, ci puşcărie celor responsabili de drumurile noastre”.
Fotografiile au ajuns totuşi la cei responsabili, iar la primele ore ale dimineţii era forfotă în jurul gropii.
”Ştiu că de dimineaţă au fost acolo atât cei de la Apă Canal, pentru a asana acea groapă, inclusiv cei de la Ecosal, pentru a interveni imediat, pentru a o acoperi, deci încercăm să ne mişcăm rapid. Cum de s-a întâmplat, credeţi-mă, mi-e greu să înţeleg. E regretabil ce s-a întâmplat. Vom vedea exact de unde a apărut această groapă atât de mare, pentru că o groapă în asfalt nu poate înghiţi un TIR. Ori au fost lucrări neidentificate sau care nu au fost corect împrejmuite... Se va face o anchetă, pentru că au fost acolo inclusiv cei de la Reparaţii străzi din cadrul Primăriei. Vom vedea exact ce măsuri se impun, vom acţiona cu celeritate pe zona aceasta şi dacă se impune să fie cineva tras la răspundere, cu siguranţă o vom face”, a declarat primarul Ionuţ Pucheanu.

groapa 3

 

groapa 2

 

 

Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi, şi Marian Dragomir, primarul municipiului Brăila, sau hotărât să aducă pacea între cele două oraşe pe care le conduc începând din iunie 2016. Ambii, dintr-o generaţie mult mai tânără decât foştii edili, încearcă să facă ce nu s-a făcut în ultimii ani în special din cauza orgoliilor politice, şi anume să dezvolte această zonă prin demararea unor proiecte comune. Deşi în nenumărate rânduri, pe parcursul derulării liniilor de finanţare prin fonduri europene, s-a tot atras atenţia administraţiilor locale de către oficialii de la acea vreme că ar veni bani mai mulţi dacă cele două oraşe ar avansa proiecte comune, niciunul din politicienii de până acum nu a lăsat orgoliul deoparte în favoarea bunăstării locale.
Iată că cei doi tineri primari încearcă să facă primii paşi spre parteneriate ce ar putea transforma cele două oraşe într-o zonă metropolitană importantă a tării noastre, acest statut atrâgând după sine şi atractivitatea pentru investitorii atât de necesari dezvoltării celor două oraşe.
”Am avut o întâlnire cu domnul primar din Brăila. Sunt aspecte şi proiecte pe care încercăm să le demarăm împreună, Galaţi cu Brăila. Sper ca în decurs de nu mai târziu o lună, o lună şi jumătate, maxim două, să vă putem prezenta nişte proiecte comune, începând de la cele culturale până la aspecte care ţin de bunul mers al vieţii din ambele oraşe. Şi vă pot spune că aceste întâlniri vor continua. Facem parte dintr-o generaţie mult mai tânără, deschisă la comunicare, la parteneriate. Lucrurile frumoase vor apare şi pe această linie, Galaţi-Brăila”, a declarat primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu.

Pentru a putea pescui în habitatatele piscicole naturale din judeţul Galaşi, pescarii trebuie să devină membri ai unei asociaţii a pescarilor care deţine în prezent un contract în derulare pentru utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ. Această regula a fost impusă de la începutul acestui an, ca urmare a faptului că a fost desfiinţată taxa de pescuit care se achita la Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA).
”Conform prevederilor art. 23, alin.(1) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 85/23.11.2016, pentru modificarea şi completarea OUG nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura: pescuitul recreativ în habitatele piscicole naturale se practică în baza unui permis de pescuit emis de către beneficiarul contractului de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ. Până la încheierea contractelor de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ, pescuitul recreativ în habitatele piscicole naturale se va desfăşura de către persoanele fizice pe baza permiselor de pescuit eliberate doar de asociaţiile de pescari legal constituite aflate în evidenţa MADR-ANPA, care au contracte aflate în derulare, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1016/2008 privind cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare în pescuit şi acvacultură. Permisele emise de ANPA în anii anteriori pot fi vizate pentru anul 2017 de către aceste asociaţii”, se arată în comunicatul ANPA.

Cotizaţie de 90 lei/an

Conform ultimelor reglementări, pescarii nu vor mai plăti cotizaţia de 30 de lei pe an către ANPA, acea taxă pentru permisul de pescuit recreativ sau sportiv care se achita la Trezorerie, pentru că acea taxă a fost desfiinţată, însă, pentru a pescui legal, trebuie să devină membri ai unei asociaţii de pescari, asociaţie la care să îşi achite cotizaţia de membru. În judeţul Galaţi singura asociaţie care are în derulare un contract de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ beste Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Galaţi.
Aşadar, pentru a pescui în orice habitat piscicol natural din judeţul Galaţi (Dunăre, Siret, Prut, râuri, bălţi şi canale, cu excepţia celor private), pescarii amatori trebuie să devină membri ai acestei asociaţii prin achitarea unei cotizaţii de 90 de lei/an.
Există şi o serie de reduceri ale cotizaţiei anuale:
- reducerea cotizaţiei anuale cu 50% pentru bărbaţii peste 65 de ani şi femeile peste 60 de ani, membrii cu handicap locomotor gradul II sau III şi elevii cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, precum şi studenţii de până la 25 de ani înscrişi la cursurile de zi.
- reducerea cotizaţiei anuale cu 75% pentru copiii membri pescari sportivi până la vârsta de 14 ani, pentru membrii de peste 75 ani şi pentru membrii plecaţi la studii sau la post, pe o perioadă limitată, în străinătate.
- scutirea de plata cotizaţiei anuale şi a cotei de participare la bugetul A.G.V.P.S., după împlinirea vârstei de 80 de ani şi pentru veteranii de război;
La solicitarea membrilor cotizanţi, AJVPS se ocupă şi de obţinerea Avizului de pescuit în apele de frontieră de la Poliţia de Frontieră, aşa numitul PG.
AJVPS Galaţi are în prezent circa 3.200 de membri-pescari, dar cei care nu sunt încă membri dar doresc să devină, trebuie să se prezinte la sediul Asociaţiei cu buletinul şi banii pentru cotizaţie, iar în cazul în care se încadrează în categoriile de persoane ce beneficiază de reduceri, trebuie să prezinte acte doveditoare.
În cazul în care pescarii amatori sunt prinşi că pescuiesc fără permis riscă amenzi usturătoare.
”AJVPS Galaţi nu este doar o asociaţie a pescarilor, ci este protectorul habitatului natural piscicol şi al resursei piscicole, de aceea fac un apel către toţi pescarii sportivi să respecte natura atunci când se află la pescuit, dar să respecte şi prevederile legislative privind dimensiunile minime individuale pe specii care pot fi capturate. Ştim cu toţii că resursa piscicolă este în mare declin şi de aceea asociaţia noastră continuă lupta cu braconajul. Dorim să ne unim forţele cu cei care iubesc pescuitul, astfel încât resursele acvatice vii să devină din ce în ce mai bogate, în apele judeţului nostru”, a declarat preşedintele AJVPS Galaţi, Cristian Dima.

Primăria municipiului Galaţi a achiziţionat o cantitate de 10.564 MWh (± 10%) energie electrică, în Ringul energiei electrice al Bursei Române de Mărfuri. La şedinţa de tranzacţionare din data de 7 februarie 2017, desfăşurată pe platforma electronică de tranzacţionare la Bursa Română de Mărfuri - Terminalul Galaţi, au participat 11 furnizori de energie electrică, datorită cărora licitaţia a fost strânsă, Primăria Galaţi obţinând un preţ de furnizare foarte bun pe unitate, adică 144,46 lei/MWh. Societăţile care au participat la licitaţie au fost ENEL ENERGIE SA, TINMAR ENERGY SA, E.ON ENERGIE ROMÂNIA SA, ELECTRICA FURNIZARE MUNTENIA NORD SA, MANSSON TRADING SRL, THREE WINGS SRL, NOVA POWER & GAS SRL, CEZ VANZARE SA, GETICA 95 COM SRL, ENERGY DISTRIBUTION SERVICES SRL şi INDUSTRIAL ENERGY SA. Preţul cel mai mic, de 144,46 lei/MWh, care nu include componenta de introducere a energiei electrice în reţeaua de transport şi toate taxele reglementate, nu include contribuţia pentru cogenerare de înaltă eficienţă, TVA şi acciză, a fost oferit de E.ON ENERGIE ROMÂNIA SA
Energia electrică cumpărată va acoperi consumul cu iluminatul public din municipiul Galaţi, dar şi consumul unor obiective aparţinând municipalităţii.
Anul trecut, Primăria Galaţi a achiziţionat energie electrică numai pentru iluminatul public, tot prin Bursa Română de Mărfuri - Terminalul Galaţi, furnizorul fiind Electrica Furnizare SA prin SDEE Muntenia Nord, la un preţ de 144,95 lei/MWh, pentru o cantitate de circa 9.700 MWh. Decizia municipalităţii de a adăga şi alte obiective consumatoare de energie electrică pe lângă iluminatul public a determinat o creştere a cantităţii de energie achiziţionată, la un preţ mai mic.
Bursa Română de Mărfuri este singurul administrator al unei pieţe la disponibil, piaţă prin intermediul căreia, atât autorităţile contractante, cât şi celelalte entităţi locale şi regionale pot achiziţiona mărfuri cu un grad înalt de standardizare sau diverse categorii de materii prime. Piaţa la disponibil este organizată în baza Legii 357/2005 privind bursele de marfuri, lege care reglementează activitatea societăţilor comerciale pe această piaţă.
Achiziţia de materii prime cotate pe piaţa la disponibil se realizează prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare pentru institutiile publice, potrivit prevederilor art. 104 (5) lit. c) din noua Lege 98/2016 privind achizitiile publice şi art. 117 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale.
Piaţa la disponibil este structurată pe ringuri de produse specializate, în cadrul cărora sunt definite activele suport: ringul energiei electrice, ringul produselor petroliere, ringul gazelor naturale, ringul legume fructe, ringul medicamente, ringul materialelor de construcţii etc.
În prezent, beneficiază de serviciile BRM prin intermediul Terminalului Galaţi: Tribunalul Vrancea, Curtea de Apel Galaţi, Spitalul de Pneumoftiziologie Galaţi, Spitalul de Psihiatrie ”Elisabeta Doamna” Galaţi, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii ”Sf.Ioan” Galaţi, Unitatea Militară 02489 Galaţi, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă ”Sf. Apostol Andrei” Galaţi, dar şi alte primării şi consilii judeţene etc.

Pagina 7 din 11