Nicoleta ROGOJINĂ

Nicoleta ROGOJINĂ

De ce nu sunt investiţii în Galaţi, de ce nu merg aşa cum trebuie lucrările deja demarate, de ce stagnează Centura Galaţiului sau de ce Tecuciul nu are încă buget? Răspunsul la aceste întrebări şi la multe altele din aceeaşi categorie este unul singur: din cauza orgoliilor politice care duc la şantaj şi la răzbunări reciproce, fără a ţine cont la interesul şi binele populaţiei!
Miercuri, 11 mai 2022, exproprierile pentru Centura Ocolitoare a Galaţiului nu au fost aprobate pentru că nu s-a întrunit numărul de voturi necesar, de la şedinţă lipsind consilerii judeţeni PNL. Subiect despre care Monitorul de Galaţi a relatat în articolul „Exproprierile pentru Drumul de Centură, ţinute în loc de consilierii judeţeni PNL”.
Însă de ce au boicotat ei bunul mers al unei investiţii de mare anvergură, derulată cu fonduri europene, de mare impact pentru infrastructura Galaţiului? Din dorinţa de răzbunare pentru că la Tecuci consilierii PSD au pus beţe în roate bugetului local, drept pentru care în acest moment Primăria Tecuci nu are bani pentru nimic, nici măcar pentru a rezolva problema gunoiului sau pentru a plăti salariile în învăţământ sau servicii sociale. De ce nu aprobă consilierii PSD bugetul Tecuciului? Oficial, pentru că se ceartă pe un împrumut şi neoficial, pentru că au eşuat negocierile pentru funcţiile de conducere a instituţiilor deconcentrate din judeţ (Inspectoratul Şcolar Judeţean, Îmbunătăţiri Funciare, ITM, DSV, AJOFM etc.). După ce PSD şi PNL ajunseseră la o împărţeală a funcţiilor agreată de comun acord, brusc PNL s-a răzgândit şi a anulat orice înţelegere. De ce s-a râzgândit George Stângă, preşedintele PNL Galaţi? Din două motive: să ţină cât mai mult de funcţiile pe care deja le deţine. Monitorul de Galaţi a scris despre eşuarea negocierilor încă din luna martie 2022 în articolul „PSD Galaţi ţinut în şah de PNL la "împărţeala" funcţiilor, de aproape 3 luni”.
Celălalt motiv, poate chiar mai important ca primul, este că preşedintele PNL Galaţi a fost supărat rău când în comuna Cuca nu a fost numită în funcţia de viceprimar persoana pe care o agreea el, tot din cauza unor clinciuri politice la nivelul organizaţiilor PSD şi PNL din comuna Cuca.
Şi iată că de la o scânteie de scandal pe ciolănelul din comuna Cuca s-a ajuns la negocieri eşuate, apoi la băgatul beţelor în roate la bugetul Tecuciului şi în final la boicotarea uneia dintre marile investiţii ale Galaţiului, Centura Ocolitoare. Lucrările şi, de asemenea, finanţarea europeană sunt puse în pericol de ambiţii politice pe care ne abţinem să le catalogăm.

PNL vrea să pedepsească PSD din motive politice

Pentru o corectă informare a cititorilor prezentăm, în cele ce urmează, punctul de vedere al PNL Galaţi cu privire la absenţa consilierilor judeţeni de la ultima şedinţă a CJ Galaţi, în care se dovedeşte încă o dată că PNL vrea să pedepsească PSD din motive politice şi bineînţeles pe preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea, boicotând o investiţie de mare importanţă pentru Galaţi.
„Văicărelile domnului Fotea nu ajută cu nimic Galaţiul şi pe gălăţeni!
Prin neparticiparea de astăzi (miercuri, 12 mai 2022) la şedinţa Consiliului Judeţean Galaţi, consilierii judeţeni ai PNL au vrut să tragă un semnal de alarmă faţă de modul despotic în care domnul Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi, conduce instituţia!
Este inadmisibil ca preşedintele Consiliului Judeţean să ignore consilierii judeţeni de la alte partide şi să trateze instituţia Consiliului Judeţean drept propria sa feudă. Domnul Fotea trebuie să renunţe la această atitudine de vătaf şi să înceapă să coopereze cu toate partidele politice reprezentate, prin votul cetăţenilor, în Consiliul Judeţean.
Pe parcursul mandatului său, domnul Fotea a ignorat toate amendamentele PNL, toate proiectele pe care consilierii judeţeni liberali le-au depus pentru judeţul nostru. Mai mult, a blocat, prin majoritatea pe care o are în jurul său, amendamentele PNL în comisii. Atunci când s-a întâmplat ca amendamentele PNL să treacă de comisii, domnul Fotea a retras proiectele de pe ordinea de zi, doar pentru ca a doua zi să le introducă din nou, cu amendamentele iniţiate de către PNL asumate de reprezentanţii PSD.
Nu acesta este modul în care Consiliul Judeţean Galaţi trebuie să funcţioneze! Avem nevoie de dialog, de colaborare, dacă vrem ca Galaţiul să se dezvolte. Preşedintele CJ Galaţi trebuie să îşi respecte atribuţiile!
Proiectul Drumului de Centură ar fi trebuit să reprezinte o prioritate pentru Consiliul Judeţean Galaţi. Domnul Fotea ar fi putut pune pe ordinea de zi acest proiect de multă vreme. Serviciul de evaluare ANEVAR a fost contractat din 15.11.2021, iar raportul cu privire la drumul de centură a fost transmis în data de 14.03.2022. Ce s-a întâmplat în toată această perioadă?
PNL Galaţi susţine toate proiectele importante pentru gălăţeni, dovadă fiind nenumăratele demersuri pe care le-am făcut la nivel guvernamental pentru a debloca multe dintre investiţiile blocate de guvernările social-democrate. Ceea ce ne dorim este să avem un dialog corect cu preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi! Vrem să colaborăm pentru binele gălăţenilor, nu pentru interesele domnului Fotea!”.

Şedinţa festivă a Consiliului Judeţean Galaţi de joi, 28 aprilie 2022, în care s-au sărbătorit 30 de ani de la înfiinţarea instituţiei a reunit aproape toţi preşedinţii şi vicepreşedinţii care s-au perindat la conducere de-a lungul acestor ani. În cadrul şedinţei, acestora li s-a acordat titlul simbolic de ”Cetăţean de onoare al judeţului Galaţi”. Au primit titlul postmortem Răsvan Angheluţă şi Dumitru Nicolae care au fost preşedinţi în perioada 1992-2000, Dan Lilion Gogoncea nu a fost prezent din cauza unei răceli severe, iar Eugen Durbacă, Eugen Chebac şi Nicolae Dobrovici Bacalbaşa au primit laudatio şi dimplome.

Deşi iniţial, pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Judeţean era şi proiectul de hotărâre pentru acordarea acestui titlu şi Înalt Preasfinţitului Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, acesta nu a mai fost supus aprobării consilierilor, nu a mai fost acordat. În schimb, ÎPS Casian a oferit, în numele preoţimii şi credincioşilor Arhiepiscopiei, un ”Act de preţuire şi binecuvântare Consiliului Judeţean Galaţi, tuturor consilierilor de ieri şi de azi şi preşedinţilor, la 30 de ani de activitate neîntreruptă pentru promovarea valorilor educaţionale, culturale şi sociale de sorginte creştinească şi românească prin proiectele şi programele de restaurare, consolidare şi de inovare a patrimoniului economic în folosul şi spre binele comunităţii judeţului Galaţi”. Actul a fost însoţit şi de o cuvântare emoţionantă în care ÎPS Casian a vorbit despre pace, despre istoria şi valorile culturale ale judeţului şi despre susţinerea copiilor şi bătrânilor nevoiaşi.

Însă festivitatea a avut şi o parte ”umbrită” de opoziţie. Consilierii PNL (majoritatea au participat în format online) au anunţat prin vocea consilierei Georgia Mocanu că grupul liberal va avea o opinie diferită în privinţa votului pentru acordarea titlurilor de ”Cetăţean de Onoare al judeţului Galaţi”. Opinia diferită s-a reflectat prin exprimarea votului împotriva acordării acestor titluri, dar nu pentru toată lumea.

DSC 3148

De altfel, în timp ce se desfăşura şedinţa, iar titlurile şi diplomele erau acordate, PNL Galaţi a transmis un comunicat de presă în care se arată că ”Astăzi, în şedinţa aniversară a Consiliului Judeţean Galaţi, consilierii PNL au avut opinii diferite faţă de colegii din alte partide în ceea ce priveşte propunerile preşedintelui consiliului judeţean de a oferi distincţia de cetăţean de onoare al judeţului domnilor Nicolae Bacalbașa, Eugen Chebac, Eugen Durbacă şi Lilion Dan Gogoncea, foşti preşedinţi ai CJ Galaţi, votând împotrivă. Motivele acestui vot negativ - din cadrul unei şedinţe cu pronunţat şi total nepotrivit caracter festivist de tip PSD - sunt neimplicarea celor menţionaţi în problemele cetăţenilor, lipsa realizărilor în majoritatea domeniilor, precum şi atitudinea nepotrivită de care au dat dovadă în relaţia directă cu cetăţenii. Pentru domnii Dumitru Nicolae, Răzvan Angheluţă, ca şi pentru IPS Casian Crăciun, arhiepiscop al Dunării de Jos, voturile au fost favorabile”.

Însă proiectul de hotărâre privind acordarea titlului pentru ÎPS Casian nu a mai fost supus votului consilierilor şi, fireşte, nici nu a mai fost acordat. Întrebat dacă acest proiect a fost supus la vot sau nu, având în vedere afirmaţiile din comunicatul de presă, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a spus ”Se vede că consilierii PNL nu ştiu ce votează”.

De ce nu a mai fost acordat premiul, rămâne un mister pe care nimeni nu vrea să-l comenteze oficial, însă se pare că Înalt Preasfinţitului Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos a ţinut mai mult să ofere el diploma decât să primească.
Trebuie menţionat că au primit diplome de excelenţă şi 28 de instituţii, lista acestora o puteţi citi AICI.

Ca un element de cancan, consilierul local PNL, Cătălin Moroşanu, a participat la şedinţă online, se vedea că este în maşină şi la un moment dat a închis conexiunea şi n-a mai revenit.

Reporter: Despre ritmul lucrărilor de la Centura Mică ce ne puteţi spune?
Costel Fotea: Da, Centura Mică este un obiectiv important pentru Consiliul Judeţean, pentru Galaţi, pentru gălăţeni, pentru toată lumea. Are finanţarea asigurată. Din nefericire avem şi acolo o firmă care din păcate au umblat numai cu minciuni şi tot felul de jonglerii. Discuţii au fost tot timpul. Au fost şedinţe, am rugat casa de avocatură cu care avem contract să vedem ce facem. Vom trece la penalităţi.

R.: Puteţi să apreciaţi cât la sută din lucrări au fost realizate la Centura Mică?
C.F.: În momentul de faţă sunt undeva la 30-35%, cam aşa. Problema este în felul următor. La Centura Mică, 55-60% din lucrare o reprezintă podul hobanat. Să fim serioşi acum, nu se pune problema că orice constructor ştie să facă un drum judeţean, la patru benzi, cu infrastructură de piatră, cu balast, cu asfalt. Piesa de rezistenţă sau cireaşa de pe tort la această investiţie este podul hobanat. Aici este o asociere de firme, cea de la Neamţ cu o firmă din Bulgaria şi una din Italia care au câştigat licitaţia, au adus o parte din componentele metalice. Aţi văzut că pilonii principali au fost construiţi. A fost construit pilonul principal la 35 metri în sol, iar deasupra are 60 m. Au început să aducă o parte din piesele metalice. Din păcate, trebuie să recunoaştem şi aici, a venit nenorocirea asta cu creşterea preţurilor şi la fier şi la motorină şi cam toate investiţiile sunt afectate de majorarea preţurilor, dar am mai avut acolo o problemă delicată pe care am rezolvat-o. O firmă din Bucureşti care trebuia să facă partea de evaluare (n.r. - în vederea exproprierilor) şi ne-au întârziat, iar pentru că ne-au întârziat i-am dat în judecată, am reziliat contractul cu ei, am contractat serviciile cu o asociere de firme din Galaţi. În momentul de faţă este în proporţie de 95% realizată. Cred că în zilele următoare vom aproba raportul de evaluare pentru a fi despăgubiţi oamenii pentru ca din luna mai să începem efectiv plăţile pentru fiecare persoană. Şi ca să vedeţi că nu glumim şi nu ne jucăm, firma care nu a făcut evaluarea şi care trebuia să facă evaluarea a fost dată în judecată. În primă instanţă am câştigat şi le-am cerut daune de peste 3 milioane de lei. Adică nu ne jucăm, dar încă o dată repet, sunt lucruri care nu ţin de noi. Cu toate întâlnirile, cu toate măsurile coercitive pe care le găsim - juridic vorbind - pentru a-i constrânge să-şi facă treaba, din păcate legislaţia încă le permite. La sfârşit, dacă nu-şi fac treaba, vor pleca, aşa cum au plecat şi alţii, cu certificat negativ ca să nu mai poată participa la alte lucrări ca să nu mai încurce şi pe alţii. Eu totuşi sunt optimism că centura va fi finalizată şi nu vor fi probleme.

R.: Când va fi finalizată totuşi?
C.F.: Nu pot să mă hazardez să vă dau o dată certă, dar pot să vă asigur că Centura Mică a Galaţiului va fi făcută.

R.: Privind în trecut, aţi ieşit împreună cu primarul muncipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, şi aţi anunţat un protocol de modernizare a Falezei. Ce s-a mai întâmplat pe această linie?
C.F.: Acolo, în protolul respectiv am acceptat ca, Consiliul Judeţean să vină să rezolve partea de obiecte artă, ce înseamnă acele sculpturi metalice, iar tot pentru acel proiect, Consiliul Judeţean a renunţat la partea de finanţare, cedând finanţarea pe fonduri europene pentru primărie tocmai pentru ca acest obiectiv să se realizeze. Este un obiectiv de interes judeţean, un obiectiv de interes gălăţean şi atunci în loc să facem proiecţele mai mici am hotărât ca noi, Consiliul Judeţean, să renunţăm la partea de finanţare - e un program pe turism - în favoarea primăriei să modernizeze faleza. Să ştiţi că suma nu a fost atât de mare, va trebui să mai găsească şi alte soluţii pentru a realiza proiectul de acolo.

R.: Aţi adus aminte de obicetele de artă de pe faleză şi inerent trebuie să vă întreb de Muzeul de Artă Vizuală.
C.F.: Exact ce vă spuneam. Firmă de la Bucureşti, a intrat în insolvenţă, am reziliat contractul cu ei, în momentul de faţă suntem în instanţă, suntem în proces cu ei, pentru a ne înscrie la masa credală şi pentru a cere despăgubuiri pentru întârziere, le-am emis certificat constatator negativ să nu mai încurce şi pe alţii şi în momentul de faţă pot să vă spun că este reactualizată diferenţa de executat şi scoasă la licitaţie. În câteva zile va fi scoasă pe SICAP pentru a desemna un constructor sau o asociere de firme care să finalizeze lucrările la Muzeul de Artă Vizuală. Muzeul are asigurată finanţarea din partea Consiliului Judeţean, cu speranţa că va veni o asociere de firme care să se ţină de treabă şi să fie serioşi. După cum vedeţi, nu există niciunul care să fi venit şi să-şi bătut joc de vreo lucrare şi să plece de aici cu zâmbetul pe buze.

R.: Ce investiţii judeţene veţi prioritiza cu bugetele disponibile prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”?
C.F.: Păi avem depuse deja proiecte de 48 milioane de euro şi aici vorbim de drumuri judeţene care vor fi reabilitate şi modernizate. În afară de acestea, pe programul operaţional POR avem proiecte de 60 milioane de euro plus cu cele de finanţare proprie, se ajunge undeva la 125 milioane euro investiţii în infrastructura de drumuri judeţene ale judeţului Galaţi. În paralel, pentru ceea ce înseamnă parteneriatul cu Ministerul Transporturilor, cu CNAIR, pentru prelungirea drumului expres cu încă 8 km ca să facă legătura cu centura ocolitoare a Galaţiului, prin parteneriatul dintre Consiliul Judeţean şi Ministerul Transporturilor - CNAIR modernizarea drumului naţional DN 25 de la Galaţi până la Tudor Vladimirescu pentru că e o problemă. Deja se pregătesc colegii mei să urce în SICAP un spital nou de 375 paturi cu o valoare de peste 200 milioane de euro prin PNRR. Bineînţeles că se lucrează, în momentul de faţă, intens şi în câteva zile poate la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai vom finaliza conceptul pentru aeroportul de la Galaţi şi vom merge la Autoritatea Aeronautică să primim aviz pentru acest concept astfel încât să demarăm proiectarea. Pe partea de cultură, v-am spus că vom căuta să finalizăm Muzeul de Artă Vizuală, Farmacia Ţinc şi Muzeul Cuza, la care se lucrează. Avem pe fonduri europene, pe PNRR avem reabilitare şi eficientizare la Biblioteca V.A. Urechia, un obiectiv foarte important pentru Galaţi şi pentru gălăţeni, modernizarea Spitalului de la Găneşti - partea care a rămas nemodernizată, modernizarea Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi tot prin PNRR şi mai avem Spitalul de la Tecuci care va fi reabilitat, modernizat, consolidat pe Programul Operaţional Regional pe exerciuţiul financiar 2020-2027, iar acolo cred că vor fi peste 25-30 milioane de euro care vor fi investiţi în spitalul de la Tecuci.

R.: O ultimă întrebare: În afară de proiectele majore de infrastructură şi cele pe care le-aţi enumerat până acum, ce îi lipseşte judeţului Galaţi să se dezvolte?
C.F.: În momentul de faţă, după 30 de ani, este pentru prima dată când vorbim de o strategie de dezvoltare a regiunii Galaţi-Brăila corectă, coerentă şi palpabilă. Şi aici vorbim de drum expres între Galaţi şi Brăila, de o Centură Mare a Galaţiului de 170 milioane de euro, de un drum expres care să lege Galaţiul de Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, până la Drajna - apropo, acesta este un parteneriat pe care l-am făcut, este cel mai mare ADI din România, unde cele patru judeţe se unesc ca să facem acest drum expres ca să lege cele patru judeţe de autostrada Soarelui şi de bacul de la Chiciu care trece spre Bulgari -, mai vorbim de platforma multimodală care în momentul de faţă se dezvoltă şi sunt şi ultimele două componente scoase la licitaţie, o investiţie de 160 milioane de euro şi bineînţeles Autostrada 7 care va trece pe la Focşani, Autostrada 7 - Autostrada Moldovei de care galaţiul va fi conectat prin acest drum expres de la baldovineşti, la Focşani. Dacă le punem pe toate cap la cap o să vedeţi că sunt proiecte de peste 4 miliarde de euro, investiţii în regiune care vor duce clar la crearea locurilor de muncă şi dezvoltare economică şi dacă ne uităm puţin şi ce s-a întâmplat în cei 4-5 ani, din 2016 când am început să investim în galaţi din fonduri europene veţi vedea o diferenţă foarte mare între ceea ce înseamnă judeţul Galaţi până în 2016 şi după 2016.

Citeşte şi prima parte a interviului AICI!

Consiliul Judeţean Galaţi derulează multe proiecte de modernizare, extindere şi dotare a unităţilor spitaliceşti aflate în subordine. Gălăţenii, însă, continuă să aibă reproşuri în special cu privire la comportamentul cadrelor medicale, dar şi la lucrările care par să nu se mai termine. Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a răspuns întrebărilor legate de aceste subiecte în cadrul unui amplu interviu acordat cotidianului Monitorul de Galaţi. Totodată, preşedintele CJ Galaţi a răspuns şi întrebărilor referitoare la celelalte proiecte derulate în judeţ.

Reporter: În 2016, la primul interviu acordat cotidianului Monitorul de Galaţi, în primul an de mandat ca preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi, spuneaţi că aveţi un defect: Nu priviţi înapoi, ci doar înainte. Eu aş vrea să profit de acest defect al dvs. şi să privim înapoi. În perioada 2016 până în prezent să vedem ce v-aţi propus şi ce aţi reuşit. În acelaşi interviu spuneaţi că vă propuneţi să oferiţi gălăţenilor servicii de calitatea şi vă refereaţi în special la Sănătate. Aţi făcut investiţii multe în sănătate, unele s-au terminat, unele sunt în derulare, dar există o problemă, pe care bănuiesc că o ştiţi, cu comportamentul cadrelor medicale faţă de bolnavi şi faţă de aparţinători.
Costel Fotea: Din fericire, pentru că trebuie să privim lucrurile, aşa cum aţi spus, din prisma celor două lucruri. 1 - vizavi de investiţii. Într-adevăr, din 2016 până în momentul de faţă s-au făcut investiţii în sănătate cum nu s-au mai făcut niciodată în judeţul Galaţi. Spitalele au beneficiat de investiţii în infrastructura clădirilor, dar, în acelaşi timp, şi în ceea ce înseamnă investiţii în aparatura medicală de ultima generaţie, aparatură care concurează cu aparatura din multe spitale universitare din România, începând de la aparatură profesională pentru tratarea cancerului, pentru infarctul miocardic, pentru imagistică şi aici mă refer la CT-uri de înaltă performanţă. Şi aici fac o comparaţie. Spitalul Judeţean avea un CT cu 6 slice-uri şi acum are CT-uri de 128 de slice-uri, ca să vedeţi ce face diferenţa între aparatura de atunci şi aparatura de acum. Vorbeam de un cobalto-theratron pentru tratarea cancerului din 1960 şi acum vorbim de acceleratorul linear de particule din 2020 şi vorbim de un PET-CT care la ora actuală are rolul de a diagnostica cancerul în stare incipientă, dar şi după, ca să poţi vedea cum evoluează cancerul, care se găseşte în câteva centre universitare din ţară. Patru astfel de aparate mai sunt în România. Într-adevăr, din cauza lipsei de investiţii în aparatură medicală din ultimii 30 de ani, mai avem încă de investit. S-a investit în clădiri noi, s-a investit la Unitatea medico-socială Găneşti, la Spitalul de Boli Infecţioase, la Spitalul Judeţean, consolidarea spitalului şi eficienţă energetică, clădire nouă pentru UPU, extindererea unităţii de primiri urgenţe, extinderea ambulatoriului de specialitate cu încă 24 de cabinete medicale, clădire nouă pentru secţia de prosectură unde va funcţiona medicina legală şi anatomia patologică, clădire nouă pentru spitalul TBC - ambulatoiu de specialitate, parcare nouă cu 325 de locuri şi urmează acum procedura de licitaţia pentru a extinde la 450 de locuri şi heliport. S-a făcut unul dintre cele mai frumoase proiecte pentru a fi finanţat prin PNRR pentru un spital nou de 375 de paturi, în valoare de 200 milioane de euro, cu o suprafaţă desfăşurată de 90.000 mp. Sunt lucuri care s-au întâmplat şi sunt vizibile cu ochiul liber.
Din nefericire, lucrul pe care l-aţi semnalat dvs. şi l-au semnalat mai mulţi beneficiari ai serviciilor medicale, adică pacienţi, comportmentul unor cadre medicale lasă de dorit. Să nu stigmatizăm toate cadrele medicale din judeţul Galaţi sau din spitalele din Galaţi pentru că sunt şi oameni care fac bine. Vă dau un exemplu, Spitalul Judeţean are 1.250 de paturi, dintre care 1.000 de paturi sunt ocupate zilnic. Sunt 1.000 de oameni. Prin Spitalul Judeţean mai sunt 200 de oameni care trec zilnic, timp de 24 de ore, prin unitatea de primiri urgenţe, sunt la ambulatoriile de specialitate cei care vin pentru specializare de zi sau pentru un consult, sunt câteva sute de oameni care trec pe acolo. Dacă facem un calcul, pentru un an de zile sunt peste 130.000-140.000 de oameni care trec prin Spitalul Judeţean. Gândiţi-vă că nu există unitate sau întreprindere care să aibă un rulaj atât de mare de persoane. Într-adevăr sunt de acord, comportamentul unor cadre medicale lasă de dorit. Dar acolo, peste 2.500 de angajaţi numai la Spitalul Judeţean, sunt oameni care fac bine, sunt oameni care sunt dăruiţi.

R.: Aşa este, dar aceste elemente negative...
C.F.: Aceste elemente negative într-adevăr ar trebui să fie înlăturate de acolo. Cu ceea ce sunt eu de acord şi nu fac pacienţii, cred că ar trebui să facă anumite sesizări pentru că eu ca şi preşedinte al Consiliului Judeţean, din punct de vedere administrativ, nu pot să dau o sancţiune unui cadru medical. Nefiind de specialitate, Consiliul Judeţean neverificând calitatea serviciilor medicale, nu avem dreptul şi posibilitatea să dăm sancţiuni sau să verificăm această calitate a actului medical. Sunt instituţii abilitate, cum ar fi Colegiul Medicilor, există un comitet director unde există şi un director medical care în urma sesizărilor ar putea şi ar trebui să ia nişte măsuri, nişte sancţiuni. De aceea vă spun că eu, ca şi om, sunt în asentimentul şi empatizez cu oamenii care poate nu au beneficiat de un tratament corect, dar în acelaşi timp nu am specializarea, nu am profesia sau nu sunt în măsură să mă exprim vizavi de calitatea actului medical. Dacă aş avea pârghii să-i sancţionez, aş face-o fără nicio rezervă.

R.: Revenind la investiţii. Sunt investiţii întârziate vorbind acum strict de cele de la spitale.
C.F.: Da, o singură investiţie este întârziată şi aceea este consolidarea Spitalului Judeţean. Este o investiţie pe care o facem prin Compania Naţională de Investiţii. Este o lucrare pe care o gestionează, o administrează - şi în acelaşi timp suntem într-o relaţie de colaborare -, dar cel care gestionează direct este Compania Naţională de Investiţii. Nu vă imaginaţi câte discuţii în contradictoriu sau chiar contondente la nivel verbal am avut cu constructorul respectiv. Au mai fost şi câteva situaţii care nu sunt imputabile constructorului şi anume pandemia, când cei din spital au trebuit să facă trei circuite, un circuit pentru bolnavii non-Covid, unul pentru bolnavii Covid şi al treilea circuit pentru constructorii care trebuiau să intre în Spitalul Judeţean cu materiale de construcţii şi să lucreze. Gândiţi-vă cât de greu a fost să faci consolidare cu pacienţii în saloane sau culoar Covid şi non-Covid. A fost groaznic în ultimii doi ani de zile de pandemie şi chiar în momentul de faţă când încă mai avem secţie specială pentru Covid. Iar la celelalte spitale, aceeaşi situaţie. Nu există spital în care să nu fie câte 2-3 persoane sau poate mai multe cadre medicale care nu au comportmentul adecvat, dar sunt oameni care au intrat în combinezon, cu măşti, cu materiale de protecţie ca să salveze oameni. Ştim foarte bine ce frică, ce panică era în 2020 din cauza acestei pandemii.

R.: Cu clădirea nouă de la Spitalul de Boli Infecţioase ce se mai aude?
C.F.: Clădirea nouă de la Infecţioase funcţionează. Funcţionează secţia nouă de dermato-venerice şi laboratorul. La ora actuală este funcţională. Dar aşa cum spuneam, în România, nu ducem lipsă de «Dorei». Avem foarte mulţi «Dorei». Că un inginer sau un constructor a pus un cămin de canalizare mai sus decât cota care era prevăzută în proiect sau mai jos şi a apărut o situaţie delicată când ne-am confruntat cu 180 l/mp, ceea ce n-a mai fost niciodată, şi a ieşit apa afară acolo. Ăsta este un adevăr, nu trebuie să negăm.

R.: Nu trebuia să fi fost văzut la recepţia lucrărilor?
C.F.: Recepţia lucrărilor este făcută de specialişti şi în momentul ăla cantitatea de apă pe care o suportau conductele respective nu a creat probleme. Acum să fim obiectivi, când aţi mai văzut dvs. cantităţi de 170-180 litri/mp?

R.: Ultima întrebare legată de domeniul "Sănătate". Hangarul pentru elicopterul SMURD?
C.F.: La hangar avem o situaţie inedită, pentru că suntem în România şi legislaţia ne dă mari bătăi de cap. Este realizat în proporţie de 95%. A fost un constructor neserios cu care suntem în momentul de faţă într-un conflict şi suntem în instanţă. Nu pot nici eu să investesc diferenţa care a rămas acolo, ăia 5%, până la hotărârea judecătorească definitivă.

R.: Poate dura ani de zile un astfel de proces...
C.F.: Eu acum vă întreb, cine îşi asumă să facă o cheltuială şi să nu aibă cadru legal? Din punct de vedere financiar, Consiliul Judeţean nu are probleme, din punct de vedere al lucrării, este realizată în proporţie de 95%. Acum să nu credeţi că elicopterul a stat în această iarnă afară. A stat în hangar. Instalaţiile funcţionează, toate sunt acolo. Mai sunt câteva mici retuşuri care trebuiesc făcute şi ne-am împotmolit deoarece constructorul... Gândiţi-vă că am avut atâtea meciuri cu constructorul încât inclusiv i-am dat majorări şi penalităţi pentru neexecutarea unor lucrări şi asta pentru că nu acceptăm şi nu tolerăm ca cineva să vină să-şi bată joc de o asemenea lucrare.

R.: Cum a reuşit să facă 95% din lucrare şi exact la sfârşit să se împotmolească?
C.F.: Din păcate sunt astfel de firme. Mai avem două lucrări care au fost făcute în proporţie de 60-70% şi a intrat firma în incapacitate de lucru. Au intrat în insolvenţă, au intrat în faliment. Ce pot să vă spun este că singurul lucru pe care mi-l doresc este ca lucrările să fie finalizate şi că ele au şi finanţarea asigurată. Nu am dreptul legal să spun cine să vină la o licitaţie şi cine să nu vină. Ca drept dovadă, dacă o să vă uitaţi la câştigarea licitaţiilor o să vedeţi şi firme din Bucureşti şi din Neamţ, din Botoşani, din Craiova, din Galaţi. Din păcate, problemele pe care le-am avut tot timpul au fost cu firme care nu au fost din Galaţi. Firmele gălăţene au fost cele care au reuşit să-şi ducă toate lucrările la bun sfârşit. Cu sincope, cu certuri, cu discuţii mai aprinse, dar am reuşit să ducem lucrările la bun sfârşit şi în termenele de execuţi, cu mici diferenţe, o lună două de întârziere, dar nu mai mult.

Răspunsurile cu privire la alte subiecte legate de activitatea Consiliului Judeţean le puteţi citi în partea a doua acestui interviu ce urmează a fi publicată în următoarea ediţie a cotidianului Monitorul de Galaţi.

Pentru revitalizarea transporturilor navale şi tranzitului mărfurilor prin Portul Galaţi este nevoie de investiţii de sute de milioane de euro pentru modernizarea acestuia.

În ultimii ani, au fost demarate o serie de proiecte cu bani europeni, precum binecunoscutul proiect al Platformei Multimodale Galaţi, care a tot fost tărăgănat, deşi s-a pierdut numărul prim miniştrilor şi miniştrilor care s-au lăudat că vor pune în linie dreaptă procedurile şi lucrările prevăzute a fi făcute în Portul Galaţi.

Când lucrurile păreau a fi intrat într-un anumit ritm, iată că Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi face praf două licitaţii importante de peste 17 milioane de euro.

Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime - APDM SA a lansat, în luna decembrie 2021, o licitaţie pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor din cadrul proiectului „Amenajare Dane Ro-Ro în Portul Bazinul Nou Galaţi”, finanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare, cu o valoarea estimată a contractului de peste 84 milioane de lei fără TVA (aproape 17 milioane de euro).

Pe data de 01 februarie 2022, această licitaţie a fost anulată cu motivul „Abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului. Ca urmare a unor solicitări de clarificări cu privire la regimul juridic al amplasamentului executării lucrărilor, în urma analizei s-a constatat că sunt necesare modificări asupra documentaţiei tehnice al căror efect constă în încălcarea principiilor statuate de art. 2 din Legea nr. 99/2016, îndeplinindu-se condiţiile statuate de prevederile art. 225 alin. 1 lit (c) teza teza I coroborat cu alin. 2 al aceluiaşi articol din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale”, potrivit SEAP.

Cum s-a ajuns la anularea a două licitaţii care vizau acelaşi obiectiv

În luna decembrie 2021, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) emite un aviz ca urmare a unui control ex-ante al procesului de atribuire a contractelor, document în care sunt evidenţiate nu mai puţin de 29 de abateri grave identificate la aproape toate documentele componentelor procedurii de licitaţie. (VEZI DOCUMENTUL MAI JOS! ↓)

Cu alte cuvinte, caietul de sarcini, documentaţia tehnică, documentaţia economică şi toate celelalte documente au fost făcute într-o mare bătaie de joc faţă de legislaţie şi ofertanţi. În ianuarie 2022, APDM Galaţi trimite clarificări, în cadrul procedurii, însă tot nu sunt remediate toate abaterile. Ba chiar sunt dublate şi deci se ajunge la anularea licitaţiei.

O altă procedură de achiziţie, lansată în luna noiembrie 2021, având ca obiect Supervizarea pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor aferente proiectului „Amenajare dane RoRo in Portul Bazinul Nou Galati” şi o valoare totală estimată de 2.301.318 lei a fost anulată exact din aceeaşi cauză, adică din cauza abaterilor grave constatate care au fost aproape identice. Cu atât mai gravă este anularea.

Pentru a afla ce se întâmplă cu aceste licitaţii, cine sunt vinovaţii, cum afectează bunul mers al finanţării europene şi dacă nu există riscul de a fi pierduţi banii europeni, în cursul zilei de miercuri, 09 februarie 2022, am încercat să-l contactăm telefonic pe directorul general al APDM Galaţi, Alexandru Şerban, însă acesta nu a răspuns.

Dacă şi în continuare documentaţiile pentru licitaţii vor fi făcute de către APDM Galaţi cu aceeaşi lipsă de profesionalism, nepăsare şi interese ascunse, Portul Galaţi va fi modernizat la "Sfântul Aşteaptă".

Licitaţia pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor din cadrul proiectului „Amenajare Dane Ro-Ro în Portul Bazinul Nou Galaţi”, finanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare, cu o valoarea estimată a contractului de peste 84 milioane de lei fără TVA includea o serie de lucrări şi servicii, dintre care amintim: elaborarea documentaţiilor tehnice; obţinerea tuturor avizelor/acordurilor/permiselor necesare obţinerii Autorizaţiei de construire; execuţia lucrărilor de amenajare a danelor 39, 40 si 41 din Bazinul Nou Galaţi pentru primirea şi operarea navelor tip RoRo şi RoPax.

Primarul municipiului Tecuci, Lucian Costin, intenţionează să introducă un sistem inovativ în România de plată a taxelor şi impozitelor locale. În acest sens, edilul şef al Tecuciului s-a întâlnit cu directorul general al Poştei Române, Valentin Ştefan, în vederea încheierii unui parteneriat între Primăria Municipiului Tecuci şi Poşta Română pentru ca factorii poştali să poată încasa taxele şi impozitele locale.

Potrivit primarului Lucian Costin, până la sfârşitul lunii februarie se fac demersuri de precontractare a aecstui serviciu. „Vom analiza toate aspectele şi sperăm - dacă totul merge bine - ca pe la sfârşitul lunii februarie să semnăm contractul şi sper ca până la jumătatea anului acest sistem de plată să poată fi funcţional“, ne-a declarat Lucian Costin.

Acesta a mai spus că în acest moment, în ţară se mai discută pentru implementarea acestei metode de plată la Piatra Neamţ, acolo fiind într-un stadiu mai avansat al procedurilor.

„Aşa cum se întâmplă la Galaţi, se întâmplă şi la Tecuci, ca la fiecare început de an să fie aglomeraţie şi să se formeze cozi la plata taxelor. Încercăm să găsim soluţii pentru a decongestiona Direcţia de taxe şi impozite, mai ales acum, în pandemie, dar şi după aceea, şi având în vedere că de obicei se crează o legătură între factorii poştali şi pensionari, ne-am gândit că ar fi o soluţie bună pentru dumnealor“, a mai spus Lucian Costin.

Acesta a ţinut să precizeze că se analizează şi posibilitatea ca taxele să poată fi plătite şi la supermarketurile tecucene, prin sistemul SelfPay. „Consider că una dintre obligaţiile unei administraţii este facilitarea accesului cât mai rapid la servicii publice. Oamenii nu trebuie purtaţi pe drumuri şi lăsaţi să aştepte la ghişee“, a spus primarul Tecuciului.

Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din România a început la 01 februarie 2022 cu o noutate absolută, oamenii se pot autorecenza.

În prima etapă începută cu câteva zile în urmă, se vor prelua datele din surse administrative, pe 14 martie începe etapa de colectare online a datelor prin autorecenzare, iar din 16 mai 2022, recenzorii ies pe teren cu chestionare pe tablete, pentru cei care nu se pricep sau nu au acces la internet.

„Este bine ştiut că recensământul este singura operaţiune care produce la intervale regulate numărarea oficială a populaţiei pe teritoriul unei ţări şi în cele mai mici sub-teritorii geografice ale sale împreună cu un număr selectat de caracteristici demografice şi sociale ale populaţiei. De asemenea, produce şi date referitoare la stocul de locuinţe. Prin urmare, această operaţiune pe care fiecare cetăţean o recunoaşte sub denumirea de recensământ are avantajul obţinerii informaţiei referitoare la două universuri - populaţie şi condiţii de locuit - în cadrul aceluiaşi proces de înregistrare. Noutatea majoră pe care o aduce recensământul din anul 2022 este legată de culegerea datelor în trei etape, complet digitalizat si anume: folosirea surselor administrative, culegerea datelor on-line prin autoînregistrare, culegerea datelor din teren în format electronic dacă persoana nu s-a înregistrat online“, ne-a declarat directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Galaţi, Anca Simona Popescu.

Recensământul 2022 - realizat după metodologie europeană

În România, prin Unitatea Centrală de Implementare a  Recensământului, s-au luat măsurile organizatorice necesare pentru un recensământ de calitate, cu respectarea integrală a metodologiilor şi standardelor europene cum ar fi:
- chestionarul electronic să fie precompletat cu date disponibile din surse administrative;
- chestionarul electronic să fie dinamic, cu navigare logică şi salturi de la o secţiune la alta în funcţie de răspunsul dat de fiecare persoană conform caracteristicilor sale demografice şi economice.

Cetăţenii care se autorecenzează online vor fi "premiaţi" cu o zi liberă plătită

„Organizatoric, suntem în prima etapă, adică 01 februarie - 13 martie 2022 când se realizează colectarea indirectă a variabilelor din programul de observare a recensământului identificate în surse administrative. Urmează apoi în perioada 14 martie - 15 mai 2022 etapa de colectare on-line a înregistrărilor individuale şi a celor referitoare la gospodării, locuinţe şi clădiri reprezentând autorecenzarea on-line. Ultima etapă este în perioada 16 mai - 17 iulie 2022 când se va realiza în teren colectarea datelor prin interviu faţă în faţă cu recenzorul, în chestionarul electronic de pe tablete, pentru acele persoane, clădiri şi locuinţe pentru care nu s-a realizat autorecenzarea on-line. Putem spune că recensământul din acest an,  care se «îmbracă» în haine noi şi moderne, devine mai  accesibil populaţiei, fară a ignora, în mod special beneficiile AUTOÎNREGISTRĂRII:
- evitarea contactului cu alte persoane ţinând cont de contextul pandemic - în cazul nostru recenzorul;
- gestionarea timpului liber conform preferinţelor proprii - adică completarea formularelor de recensământ la orice oră doreşte fiecare;
- asigurarea calităţii răspunsurilor furnizate direct de repondent, criptarea automată a datelor cu caracter personal;
- o zi liberă platită, pentru persoanele salariate care se autorecenzează prin intermediul internetului - în scopul încurajării utilizării cu predilecţie a acestei metode“, spune Anca Simona Popescu.

„Dincolo de realele noastre probleme cotidiene, ne-am dori ca la nivelul judeţului Galaţi să se autorecenzeze on-line un procent cât mai mare din totalul populaţiei judeţului, contribuind astfel la reuşita unei activităţi care nu este a Institutului Naţional de Statistică sau a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populaţiei 2021, ci a întregii ţări, pentru că nu este suficient să avem metodologii, norme, instituţii implicate, trebuie şi noi cetăţenii să înţelegem importanţa recensămintelor“, a declarat directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Galaţi, Anca Simona Popescu.

La ultimul recensământ, realizat în anul 2011, România avea o populaţie de 20,1 milioane de locuitori, iar în 2021, conform estimărilor Institutului Naţional de Statistică, populaţia rezidentă a României este de 19,1 milioane de locuitori.

Instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Galaţi sunt cele mai aglomerate din ţară, cu o încărcătură imensă de dosare pe judecător. Cu toate acestea, în ce priveşte indicatorii de eficienţă pe anul 2021, analiza lor la Curte indică un grad de eficienţă "foarte eficient", doar 7 curţi din toată ţara obţinând acest calificativ.

Volumul total al cauzelor aflate pe rolul Curţii de Apel Galaţi, tribunalelor şi judecătoriilor arondate acesteia, în anul 2021 a fost de 173.081, înregistrându-se o creştere faţă de volumul total al cauzelor din anul precedent, când totalul cauzelor a fost de 159.179 cauze.

Din totalul cauzelor deduse judecăţii în anul 2021, un număr de 119.109 au fost dosare nou intrate, iar diferenţa de 53.972 reprezintă stocul anterior, se arată în Raportul privind activitatea pe anul 2021 a Curţii de Apel Galaţi, prezentat de Cosmin-Răzvan Mihăilă, preşedintele acestei instanţe.

Elementele importante ale activităţii din anul 2021 sunt:

- Curtea de Apel Galaţi se situează în primele 7 curţi de apel din ţară, care au indicatorul general "foarte eficient";

- Curtea de Apel Galaţi a realizat numeroase proiecte şi lucrări de infrastructură şi IT, unele în premieră în sistemul judiciar, menţionate la capitolele corespunzătoare din raportul de bilanţ;

- comunicările şi citările pe cale electronică au atins o treime (34,86%) din totalul citărilor şi comunicărilor realizate în întreaga circumscripţie a Curţii de Apel Galaţi şi au crescut cu mai mult de 50% faţă de anul 2020, ceea ce se apreciază că fiind o realizare semnificativă;

- încărcătura de dosare pe judecător efectiv în activitate în circumscripţia Curţii de Apel Galaţi este cea mai mare din ţară (locul 1 în ţară);

- încărcătura de dosare pe judecător efectiv în activitate la Secţia penală a Curţii de Apel Galaţi este cea mai mare din ţară (locul 1 în ţară) între secţiile penale ale curţilor de apel;

- încărcătura de dosare pe judecător efectiv în activitate la Secţia contencios administrativ şi fiscal (CAF) a Curţii de Apel Galaţi este locul 4 în ţară între secţiile CAF ale curţilor de apel.

Materiile cu ponderea cea mai mare, din volumul total de activitate al Curţii de Apel Galaţi, sunt în materia penală de 42.2% şi de 22,6% în materia contencios administrativ şi fiscal.

Cea mai mare încărcătura pe judecător la nivel naţional, posturi efectiv ocupate, în anul 2021 s-a înregistrat la Secţia penală a Curţii de Apel Galaţi cu 307 cauze intrate/judecător, 355 cauze/judecător raportate la volum de activitate efectiv şi 822 cauze/judecător la volumul de activitate adiţionat.

Schema de personal a Curţii de Apel Galaţi, la data de 31 decembrie 2021, cuprinde 46 posturi de judecători, 60 posturi de personal auxiliar de specialitate şi conex, 13 posturi de funcţionarii publici şi 7 posturi de personal contractual şi cea a instanţelor judecătoreşti din circumscripţia Curţii de Apel Galaţi, cuprinde 830 posturi, din care 765 posturi ocupate şi 65 vacante.

"Bilanţul prezentat a încercat să reflecte cât mai obiectiv activitatea instanţei în cursul anului recent încheiat, iar datele statistice prezentate ne îndreptăţesc să spunem că activitatea s-a desfăşurat în parametri corespunzători. În urma analizei activităţii se poate concluziona că a existat o preocupare din partea corpului de magistraţi pentru soluţionarea cauzelor cu operativitate, într-un termen rezonabil, concomitent cu respectarea termenului de redactare a hotărârilor", a concluzionat preşedintele Curţii de Apel Galaţi, Cosmin-Răzvan Mihăilă.

Stupefacţie în şedinţa Consiliului Local Galaţi desfăşurată joi, 27 ianuarie 2022. Când s-a ajuns la punctul 11 de pe ordinea de zi „Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul construire capelă” la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Buna Vestire Galaţi (Maternitatea Galaţi), consilierul USR Daniel Zinica a luat cuvântul înainte de vot pentru a întreba la ce e nevoie să se contruiască o capelă când banii (peste 500.000 lei) ar putea fi folosiţi pentru altceva.

„M-am uitat pe acest proiect şi din documentaţie reiese că avem de votat o capelă pentru Maternitate care costă undeva peste 500.000 lei din ce am văzut în devizul general, însă uitându-mă pe documentaţie nu am găsit nicio cerere, nici din partea Arhiepiscopiei, nici din partea Maternităţii. De ce este necesar să folosim aceşti bani pentru a construi o capelă şi să nu-i folosim în dotarea Maternităţii?”, a întrebat consilierul USR, Daniel Zinica.

Managerul Maternităţii Galaţi, Costinela Georgescu, i-a explicat în amânunt şi i-a dat o mulţime de argumente tânărului consilier în sprijinul construirii acestei capele. Explicaţiile managerului au fost absolut geniale şi impresionante, pornind de la susţineri legislative şi până la motive de suflet.

Costinela Georgescu a început explicaţiile prin a expune faptul că Maternitatea Galaţi a depus un proiect la CNI pentru crearea unei secţii de 30 de paturi pentru îngrijiri paleative (îngrijiri acordate bolnavilor care se confruntă cu probleme grave ascociate bolilor cronice incurabile, pentru uşurarea suferinţelor). Aceste servicii medicale de îngrijiri paleative lipsesc cu desăvârşire în Galaţi şi în judeţele limitrofe.

Potrivit legislaţiei în vigoare „dacă avem o astfel de structură trebuie să avem şi o capelă. Un spaţiu de rugăciune pentru pacienţi, aparţinători şi personal”, a spus Costinela Georgescu care a mai precizat că, în plus, anul acesta, Maternitatea Galaţi a fost inclus într-un poiect POCA, fiind unul dintre cele doar 8 judete din ţară selectate pentru a asigura îngrijiri paleative la domiciliu din luna septembrie. Serviciul de îngrijiri paleative, conform legii, nu poate funcţiona fără o capelă, a subliniat Costinela Georgescu.

În plus, Maternitatea Galaţi este singurul spital din Galaţi care nu are o capelă. „Am improvizat într-o camera din bucătărie, am pus câteva icoane, câteva lumânări şi un covor pentru ca pacientele şi personalul să aibă unde să se reculeagă. (...) În pandemie am fost singurul spital care a acordat îngrijiri pentru pacientelor gravide, cu patologie de obstetrică-ginecologie, infectate cu COVID-19 sau suspecte. În această perioadă chiar a fost nevoie de un loc în care să ne îndreptăm cumva gândurile către «ajutoare suplimentare», care s-a şi dovedit că au existat. Am avut chiar medici care s-au dus într-un «loc» (n.r. - cu referire la baie) să se reculeagă pentru că nu aveau unde. Cred că şi acestea sunt motive pentru care trebuie să avem o capelă. Pe lângă toate aceste argumente, să spunem că este şi Luna Internaţională a Rugăciunii”, a spus managerul Maternităţii Galaţi.

Costinela Georgescu a adus şi argumente din istoria neagră a spitalului, de care mulţi evită să vorbească. „Suntem unul dintre cele mai vechi spitale din judeţul Galaţi, de fapt din ţară. Aici a existat un spital materno-infantil - haideţi să atingem şi acest aspect - unde se făceau avorturi în serie plus - ca o glumiţă - că aici a existat şi catedra de anatomie patologică a Facultăţii de Medicină şi - fără glumă - având în vedere ce ne propunem ca dezvoltare pentru viitorul acestui spital şi faptul că numai în ultimii 3 ani sunt 6 proiecte cu fonduri externe europene aflate în prezent în derulare, daţi-ne posibilitatea să avem 40 de metri pătraţi în această curte în care să avem comunicare mai rapidă cu Doamne-Doamne”, s-a adresat managerul Maternităţii Galaţi, Costinela Georgescu, către consilierul local USR, Daniel Zinica.

Acesta a mai întrebat când se estimează că se va deschide „acest centru de tratare a rănilor paleative”. De fapt este vorba despre două proiecte privind îngrijirile paleative, a subliniat Costinela Georgescu, unul dintre acestea, proiectul mare, cel depus de la CNI este în aşteptarea unui răspuns, iar cel privind îngrijirile paleative la domiciliu va fi pus în efectiv în practică în luna septembrie, cel târziu luna octombrie a a acestui an.

Proiectul pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru construirea capelei a fost adoptat în unanimitate.

După ce miercuri, 26 ianuarie 2022, reprezentanţii Primăriei municipiului Galaţi s-au întâlnit cu reprezentanţii cluburilor sportive din municipiu s-a ajuns la un consens privind tarifele de acces la bazele sportive aparţinând municipiului Galaţi.

Scandalul a pornit la începutul acestui an, când cluburile s-au trezit că trebuie să plătească taxe foarte mari pentru intrarea în bazele sportive "Siderurgistul", "Dunărea", "Stadionul Municipal", "Baia Comunală" şi "Patinoar".

S-a ajuns aici din cauza faptului că bazele sportive au fost transferate din administrarea Fundaţiei Sportul Gălăţean la Clubul Sportiv Municipal (CSM). Până acum, Fundaţia Sportul Gălăţean avea în derulare un protocol de colaborare cu cluburile sportive care prevedea scutirea de taxe de intrare pentru folosirea bazelor sportive. În momentul în care bazele sportive au intrat în portofoliul CSM, legislaţia prevede că nu se pot acorda gratuităţi decât asociaţiilor şi fundaţiilor de utilitate publică.

Pentru a găsi o cale de mijloc care să mulţumească şi cluburile sportive (de fapt să creeze posibilitatea copiilor de a se antrena pe aceste baze sportive), dar şi pentru a respecta legea, s-a găsit o cale de mijloc care a fost concretizată printr-o hotărâre de consiliu local ce a fost aprobată în şedinţa de joi, 27 ianuarie 2022. Potrivit acestei hotărâri, o parte dintre tarifele au fost eliminate pentru cluburile sportive.

Cea mai mare problemă a apărut pentru Clubul Sportiv Şcolar, o adevărată pepinieră a sportului gălăţean. Potrivit declaraţiilor primarului municipiului Galaţi, pentru această entitate sportivă nu s-a găsit o soluţie legală pentru a i se acorda gratuităţi la accesul pe bazele sportive deoarece acest club nu are statut de utilitate publică.

Primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, a spus că de mai bine de 4 ani de zile se încearcă predarea acestui club către autorităţile locale, dar din păcate nu se vrea. Edilul a dat asigurări că se caută în continuare temeiul legal care să permită acordarea de gratuități la accesul în bazele sportive. „Demersul aparatului de lucru al primăriei se face în baza legii. Încercăm să găsim acea chichiţă legislativă prin care să se poată acorda aceste gratuităţi”, a precizat Ionuţ Pucheanu.

Monitorul de Galaţi vă prezintă, în Galeria de imagini de mai jos! ↓, lista completă a tarifelor pentru acces în bazele sportive aparţinând Primăriei Galaţi.

Pagina 1 din 16