Nicoleta ROGOJINA

Nicoleta ROGOJINA

Banii vor fi folosiţi pentru a se putea instala dezinfectoare individuale la toate gospodăriile populaţiei din judeţul Galaţi care deţin efective de porci, dar şi pentru substanţele necesare efectuării operaţiunilor de dezinfectare

Şedinţă extraordinară a Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi pentru a aloca în regim de urgenţă sume importante din fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia administraţiei judeţene, în vederea combaterii Pestei Porcine Africane (PPA) în judeţul nostru. Pentru a putea instala dezinfectoare individuale la toate gospodăriile populaţiei care deţin efective de porci, dar şi pentru substanţele necesare efectuării operaţiunilor de dezinfectare, timp de 45 de zile, a fost alocată suma de 939.860 de lei care va fi împărţită pentru 63 de localităţi din judeţul Galaţi.
În plus, a fost alocată suma de 200.000 lei din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Consiliul Judeţean Galaţi către comuna Suceveni în vederea combaterii Pestei Porcine Africane, binecunoscut fiind faptul că în această localitatea au fost înregistrate focare de PPA, iar autorităţile este nevoită să ia măsurile impuse de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi, conform cărora este necesară ducerea la îndeplinire a unui planului de măsuri pe o perioadă de 60 de zile.
Deşi consilierii judeţeni au întrebat la ce sumă se va ridica valoarea despăgubirilor ce urmează a fi acordate persoanelor cărora li s-au luat porcii din curte pentru a fi asomaţi, preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea a explicat că în atribuţiunile Consiliului Judeţean revine sarcina de a asigura fondurile necesare pentru întreaga operaţiune de dezinfectare, iar acordarea despăgubirilor ţine de ministerul resort.

Două familii din Galaţi, nici n-au apucat să plece în concediu, că vacanţa mult aşteptată nu a adus decât nervi şi supărare chiar înainte de a începe. Gălăţenii s-au dus la agenţia de turism Christian Tour pe data de 14 iulie 2018 cu speranţa de a găsi bilete la mare pentru perioada 23 iulie - 27 iulie 2018. Este adevărat că în plin sezon este destul de dificil să găseşti locuri aşa, din scurt, însă aparent oamenii au crezut că sunt norocoşi. Agenţia de turism care are punct de lucru şi în Galaţi, le-a dat asigurări că se rezolvă exact în condiţiile dorite de ei, ba mai mult de atât, au semnat contractul, au plătit integral (1.989 lei/sejur/familie) pe făctură fiind specificat în mod clar hotelul la care vor fi cazaţi, perioada şi tipul de cameră. Numai că, una dintre familii, având un bebeluş de 10 luni, s-a gândit că nu ar fi rău să se asigure că totul e în regulă şi au sunat la hotel pentru a se asigura că rezervările sunt făcute. Surpriza a fost de proporţii când li s-a răspuns că nu există nicio rezervare pe numele lor făcută de curând, lucru care de altel ar fi aproape imposibil în condiţiile în care ei nu mai au camere libere demult. Şi de aici a început coşmarul. ”Ni s-a spus nonşalant că nu mai sunt camere şi că agenţia ne returnează banii înapoi. Dar noi nu vrem banii înapoi, noi vrem vacanţa nostră, mai ales că noi (n.r. - ambele familii) suntem într-o situaţie aparte. Unul dintre noi este cadru MAI, iar celălat este personal civil în contract cu MApN. După achiziţionarea sejurului am raportat unităţilor militare locaţia în care ne vom deplasa şi perioada părăsirii garnizoanelor, iar noi trebuie să respectăm ce am raportat anterior. Nu ne putem răzgândi peste noapte. Am plătit împreună aproape 4.000 de lei. Nu sunt puţini bani. Ceea ce face această agenţie de turism este o bătaie de joc. Noi nu vrem decât vacanţa noastră, iar ei insistă să ne luăm banii sau să acceptăm o cazare echivalentă, dar în luna septembrie. Noi nu putem să ne luăm concediu sau să-l amânăm după bunul lor plac. Ne felicităm că am avut inspiraţia să sunăm la hotel pentru că altfel stăteam cu bebeluşul prin faţa hotelului şi cu vacanţa total ratată. Am făcut recamaţie şi la Protecţia Consumatorului, încă nu avem un răspuns şi ne dorim să fie luate măsuri ca să nu mai păţească şi alţii ca noi”, ne-a spus unul din gălăţenii păcăliţi de agenţia de turism.

20Turism 2

Contactată telefonic, purtătoarea de cuvânt a agenţiei de turism Christian Tour, Raluca Hatmanu, a încercat să găsească scuze şi chiar să paseze vina spre clienţi explicând că trebuie să fim toţi conştienţi că în plin sezon e de la sine înţeles că sunt foarte greu de găsit camere în aşa scurt timp. De altfel, susţine aceasta, clienţii au fost informaţi verbal că li se va confirma rezervarea în 48 de ore de la încheierea contractului, deşi aceştia spun că nu i-a informat nimeni despre aşa ceva şi că totul s-a rezolvat pe loc. La întrebarea reporterilor noştri de ce a fost încheiat contractul şi li s-a tăiat factura (vezi facsimil) şi s-au încasat banii integral, calculaţi până la ultimul leu, iar pe factură s-a specificat hotelul, camera şi perioada, dacă nu exista confirmarea, reprezentanta agenţiei de turism nu a avut un răspuns clar, spunând doar că aşa se procedează peste tot. De asemenea, aceasta a rămas să consulte clauzele contractuale şi să reia discuţia cu reporterii noştri, însă nu a mai răspuns la telefon. Rămâne ca organele de control la care au făcut sesizări gălăţenii noştri să stabilească dacă ce a făcut agenţia de turism jucându-se cu vacanţa clienţilor este ilegal sau la limita legii, însă cu siguranţă este imoral să le dai speranţe, să le iei banii integral şi să le promiţi marea cu sarea în condiţiile în care nu ai siguranţa că poţi oferi ceea ce îşi doresc clienţii.

Bazinul Olimpic din Galaţi a ajuns o ruină, după ce încă din 2009 oficialităţile tot încearcă să-l reconstruiască, ar putea avea o nouă şansă dacă Primăria Galaţi şi Consiliul Judeţean Galaţi reuşesc să-şi dea mâna pentru a include acest obiectiv pe lista de investiţii a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice prin Compania Naţională de Investiţii (CNI). Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi a declarat că deja au fost identificate trei variante de surse de finanţare. Dacă se va ajunge la un consens cu Primăria Galaţi pentru a prelua Bazinul Olimpic, prima şi cea mai viabilă variantă este cea prin care lucrările să fie finaţate de către CNI, iar celelalte variante ar fi, finanţarea de la bugetul judeţului sau un parteneriat public-privat.
”Sunt trei variante de a finanţa lucrările la acel bazin. Este vorba despre un program al Ministerului Dezvoltării prin Compania Naţională de Investiţii cu bani de la bugetul de stat, cu bani de la bugetul Consiliului Judeţean sau printr-un parteneriat public-privat, dar la această variantă nu o luăm în calcul, dar primele două variante - cu finanţare de la bugetul Ministerului Dezvolării şi cu bani de la bugetul Consiliului Judeţean, cred că putem să facem bazinul”, a declarat Costel Fotea.
Reamintim că Bazinul Olimpic a fost inaugurat în anul 1970, iar după 25 de ani a fost închis.

Ştirea ”pe surse” a fost publicată de către agenţia de presă Reuters în aceeaşi zi în care Comisia Europeană a publicat o serie de documente esenţiale pentru procedura de achiziţie a Ilva de către ArcelorMittal care este condiţionată de vânzarea a mai multor active printre care şi combinatul siderurgic gălăţean.

Procedura de achiziţie de către ArcelorMittal a oţelăriei Ilva din Italia, aprobată de Comisia Europeană (CE), continuă în ritm alert. Pe data de 21 iunie 2018, Comisia Europeană a făcut publice 4 documente, printre care un raport al Direcţiei Generale de Concurenţă a CE semnat de consilierul-auditor Joos Stragier în care se arată că în procedură au fost acceptate şi trei companii, în calitate de terţi interesaţi de procedura de cumpărare a combinatului Ilva de către Arcelor. ”La cererea acestora, am recunoscut trei întreprinderi (ThyssenKrupp AG, Tata Steel Limited şi Marcegaglia) în calitate de terţi interesaţi în prezenta procedură. Aceste întreprinderi sunt concurenţi şi/sau clienţi ai întreprinderilor ArcelorMittal şi Ilva şi au contribuit la ancheta Comisiei”, se arată în raport. Reprezentanţii acestora au fost audiaţi în cadrul procedurilor, însă în raport nu se arată cum au contribuit efectiv la procedură.
În acelaşi timp, a fot publicat şi un amplu document în care se arată în amănunt cum se va derula procedura de achiziţie şi cât de implicată este Comisia Europeană în acest proces. În acest document se face precizarea că CE se va baza pe reprezentanţi-cheie în procesul de monitorizare denumiţi Trustee, Monitoring Trustee şi/sau Divestiture Trustee şi stabileşte exact ce responsabilităţi au aceştia.

Se prefigurează cumpărători non-UE

Coincidenţă sau nu, în aceeaşi zi, 21 iunie, pe agenţia de presă Reuters apare o ştire pe surse potrivit căreia cel mai mare producator de oţel din India, JSW Steel, încearcă să cumpere combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi. Potrivit Reuters, alţi posibili cumpărători sunt Marcegelia Italia şi urcainienii de la Metinvest, însă oficialii Grupului Metivest au infirmat, la solicitarea Reuters, informaţiile potrivit cărora ar urma să cumpere combinatul de la Galaţi împreuna cu italienii de la Marcegelia. "Nu luăm în calcul niciun parteneriat şi niciun consorţiu. Metivest este un grup puternic din punct de vedere finaciar şi capabil să participe independent la o licitaţie pentru cumpărarea oricăror bunuri scoase la vânzare de ArcelorMittal" se arată în răspunsul dat de Metivest la solicitarea Reuters.
Potrivit surselor Reiters, combinatul siderurgic de la Galaţi ar valora, între 725 şi 940 de milioane de dolari, conform estimărilor Grupului Financiar Jefferies. Indiferent cine va cumpăra combinatul de la Galaţi şi cu ce sumă, vânzarea se va realiza prin intermediul Bank of America-Merrill Lynch până la sfârşitul acestui an.
Compania indiană JSW Steel îşi finanţează planurile de extindere în afara Indiei cu circa un miliard de dolar şi deja a depus oferte pentru a cumpăra Bhushan Steel, Essar Steel şi Monnet Ispat, iar în străinătate a acceptat deja să ia de la algerienii de la Cevital combinatul Aferpi din Piambino (Italia), la pretul de 55 de milioane de dolari.
Deşi Reuters a avansat ca potenţial cumpărător această companie indiană, trebuie avut în vedere că există presiuni la nivel european atât din partea companiilor siderurgice, dar şi din partea sindicatelor ca eventualii cumpărători din Uniunea Europeană să aibă un avantaj în procedura de selecţie faţă de cei din ţările non-UE, aşa cum este şi compania JSW Steel.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Galaţi, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, au desfăşurat două percheziţii domiciliare pe raza municipiului Galaţi, pentru stabilirea activităţilor infracţionale desfăşurate de o persoană care avea preocupări în sfera contrabandei cu produse din tutun. În cauză este cercetată o persoană pentru săvârsirea infracţiunii de contrabandă, iar în urma percheziţiilor desfăşurate au fost ridicate şi indisponibilizate în vederea continuării cercetărilor, 2.958 pachete de ţigări, de diferite mărci, de provenienţă Republica Moldova, Ucraina şi Dutty Free, în valoare totală de 40.230 lei.Totodată, a fost adus la sediul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Galaţi, pentru audieri, şi un bărbat în vârstă de 60 de ani. Procurorul de caz a pus în mişcare acţiunea penală faţă de bărbat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a început procedurile de examinare preliminară a cererii înaintate de fostul deputat Mihail Boldea cu privire la perioada de aproape 2 ani de zile în care acesta a fost arestat preventiv, adică perioada cuprinsă între 27 martie 2012 şi 22 noiembrie 2013. CEDO a solicitat agentului guvernamental al României o serie de informaţii cu privire la procesele în care a fost inculpat fostul deputat Mihail Boldea, care are ca obiect constituirea unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, proces care încă nu a fost finalizat până în prezent.
În opinia Curţii, ”Reclamantul se plânge, în temeiul articolului 5 din Convenţie, că măsura a durat nejustificat de mult şi nu a fost susţinută de motive suficiente din partea instanţelor naţionale. Reclamantul se plânge şi de faptul că autorităţile naţionale competente nu au manifestat o diligenţă deosebită în desfăşurarea procedurilor, întrucât instanţele au început audierea inculpaţilor în aprilie 2013, la mai mult de zece luni de la emiterea acuzaţiei, şi au amânat şedinţele de judecată pentru nerespectarea prezenţei în instanţă a inculpaţilor aflaţi în custodie”.
În articolului 5 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului, la care Curtea face referire se arată: ”În tot cursul procesului penal este garantată libertatea persoanei. Nicio persoană nu poate fi reţinută, arestată sau privată de libertate în alt mod şi nici nu poate fi suspusă vreunei forme de restrângere a libertăţii decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. Dacă cel împotriva căruia s-a luat măsura arestării preventive sau s-a dispus internarea medicală ori o măsură de restrângere a libertăţii consideră că aceasta este ilegală, are dreptul, în tot cursul procesului penal, să se adreseze instanţei competente, potrivit legii. Orice persoană care a fost, în cursul procesului penal, privată de libertate sau căreia i s-a restrâns libertatea, ilegal sau pe nedrept, are dreptul la repararea pagubei suferite, în condiţiile prevăzute de lege”.
În cazul în care CEDO îi va da dreptate lui Mihai Boldea, statul român va fi bun de plată.

Vestitul dosar ”Aviasan” 2 are un final suprinzător. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei (structura centrală) au decis clasarea cauzei în cazul tuturor ”făptuitorilor”. În data de 24 mai 2018, procurorii DNA au dispus prin ordonanţă clasarea cauzei, constatând că faptele nu există. Este vorba de procurorul Virgil Luparu (infracţiuni de luare de mită şi abuz în serviciu - faptele nu există), Roşca Costache (dare de mită şi abuz în serviciu - faptele nu există), Boldea Mihail (înşelăciune şi tentativă la înşelăciune - faptele nu există), Ciucă Liviu Bogdan (abuz în servicu, constituirea unui grup organizat, spălarea banilor şi fals în declaraţii - faptele nu există), Schin George Cristian (abuz în serviciu, constituirea unui grup organizat, spălarea banilor - faptele nu există), Marina Claudiu Cornel (abuz în servicu, constituirea unui grup organizat, spălarea banilor - faptele nu există), Reti Nicolae (constituirea unui grup organizat, înşelăciune, abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals - faptele nu există), Durbacă Eugen (instigare la abuz în serviciu - fapta nu există), Oprea Răducan (instigare la abuz în serviciu - fapta nu există) şi Toader Mircea Nicu (trafic de influenţă - fapta nu există).
”Întrucât nu există o situaţie de fapt conturată în mod cert spre a oferi posibilitatea formulării unor acuze în sarcina persoanelor menţionate în actul de sesizare, considerăm că soluţia care se impune este clasarea cauzei, motivat de inexistenţa faptelor”, se arată în Ordonaţa DNA.
În dosarul „Aviasan”, ancheta a început în anul 2008, iar disjungerile au fost făcute în 2013. Totul a pornit de la faptul că procurorii susţineau că în perioada mai 2000 – mai 2007, Matei Oprea, de profesie pilot aeronave, şi Valentina Cojocaru, asociaţi şi administratori ai SC Fitoplant Galaţi şi ulterior ai SC Fitocom Serv Galaţi, au plănuit obţinerea frauduloasă a 39,61 ha, teren situat în extravilanul comunei Vînători, aparţinând SC Aviaţia Utilitară Tuzla, în vederea vânzării acestui teren (numit Aviasan). În această afacere a fost cooptat şi Mihail Boldea, avocat în cadrul Baroului de Avocaţi Galaţi, dar şi Roşca Costache, care, în calitate de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, în perioada anilor 2007 – 2008, i-ar fi sprijinit pe cei menţionaţi, înlesnindu-le dobândirea, valorificarea prin dezmembrare a terenului şi obţinerea unor foloase necuvenite. În schimb, magistratul ar fi primit suma de 2.000.000 euro provenită din valorificarea unor suprafeţe de teren de la Valentina Cojocaru şi Matei Oprea. Prejudiciul era estimat la peste 20 de milioane de euro.
În 2013, DNA Galaţi a finalizat ancheta şi a dispus trimiterea în judecată a mai multor persoane în dosarul intitulat „Aviasan”. În 2016 a fost pronunţată o primă sentinţă de către Curtea de Apel Braşov, prin care s-au dispus pedepse cu închisoarea, cu executare, pentru fostul avocat Mihail Boldea, care a primit 6 ani de închisoare, şi Mircea Marosy, ginerele lui Eugen Durbacă, care a primit 7 ani de închisoare. Instanţa i-a condamnat la câte 3 ani de închisoare şi pe Valentina Cojocaru, apropiată a senatorului Durbacă, şi Matei Oprea, fratele directorului Registrului Comerţului Galaţi, Răducanu Oprea. Magistraţii au dispus suspendarea executării pedepselor pentru Cojocaru şi Oprea. Fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, Costache Roşca, a fost condamnat la 3 ani de închisoare, tot cu suspendare. Mihail Boldea şi Mircea Marosy au fost achitaţi pentru unele dintre acuzaţiile care le erau aduse iniţial de procurorii DNA, dar i-au condamnat pentru altele. În prezent cauza este la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În momentul în care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor din acest dosar, procurorii au dispus şi disjungerea cauzei faţă de o parte dintre cei trimişi în judecată, dar şi faţă de alte persoane, despre ale căror fapte s-a constatat acum că nu există.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis redeschiderea unui dosar de urmărire penală în care sunt vizaţi trei procurori din cadrul DIICOT Galaţi. Este vorba despre şeful acestei instituţii, Sorin Cărăre, şi de procurorii Bogdan Păcurariu şi Sorin Leau. Decizia magistraţilor de la Înalta Curte vine ca urmare a plângerii formulate de fostul deputat Mihail Boldea împotriva ordonaţei de clasare a unei cauze penale faţă de cei trei procurori din cadrul DIICOT Galaţi, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu şi divulgare de informaţii din anchetă nedestinate publicitaţii. "Admite plângerea formulată de petentul Boldea Mihail împotriva ordonanţei nr. 296/P/2016 din data de 26 octombrie 2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică. Desfiinţează ordonanţa atacată şi trimite cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică în vederea completării urmăririi penale. În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă", se arată în minuta deciziei pronunţată pe 5 iunie de ÎCCJ.
După cum se arată în plângerea fostului deputat Mihai Boldea, până la momentul trimiterii în judecată, cei 3 procurori, fără respectarea niciunei norme legale, au transmis presei locale şi centrale informaţii din dosarul penal, referitoare la interceptări de convorbiri telefonice, precum şi declaraţii de martori.
Reamintim faptul că Mihail Boldea a fost achitat, în data de 25 aprilie 2018, de Curtea de Apel Iasi pentru acuzaţia de spălare de bani, în baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I din CPP care prevede că “fapta nu e prevăzută de legea penală”, într-un dosar în care rechizitoriul a fost semnat de Sorin Cărare şi procurorul Sorin Leau, şi avizat de Daniel Horodniceanu.
”Legea este lege şi pentru procurorii care au încercat să facă presiune asupra judecătorilor şi asupra opiniei publice încălcând legea. Dacă au încălcat legea, nu sunt mai presus de lege procurorii, şi trebuie să răspundă penal ca orice cetăţean. Nu beneficiaza de niciun priviligeiu, nu beneciază de nimic şi Înalta Curte a constatat în mod efectiv această chestiune, adică indiicile unor infracţiuni din partea acestor trei procurori”, ne-a declararat Mihail Boldea.

Procurorul Sorin Cărare ba îşi dă demisia, ba nu

După cum cotidianul nostru a mai relatat AICI, şeful DIICOT Galaţi a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) o cerere de eliberare din funcţie prin demisie. Cererea şefului DIICOT Galaţi urma să se ia discuţie în şedinţa Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 22 mai 2018. Numai că la data şedinţei, Sectia de procurori a CSM a luat act de faptul ca procurorul Sorin Carare a renunţat la cererea de eliberare din funcţie, acesta rămânând în continuare la şefia DIICOT Galaţi.

Construirea a trei ambulatorii pentru tot atâtea spitale din Galaţi va demara în cel mai scurt timp, după ce, săptămâna trecută, Consiliul Judeţean Galaţi a aprobat proiectele pentru realizarea acestor obiective ce vor fi finanţate din fonduri europene. Sumele investite totalizează 32 milioane de lei şi sunt defalcate astfel: Ambulatoriu Spitalul Judeţean de Urgenţă Galaţi - 12 milioane de lei, Ambulatoriu Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC) - peste 9 milioane de lei şi Ambulatoriu Spitalul Orăşenesc Târgu Bujor - peste 11 milioane de lei.
Tot în aceeaşi şedinţă de consiliu s-au aprobat şi indicatorii tehnico-economici pentru proiectul de utilităţi ce vor fi aduse la primul bloc de locuinţe pentru tinerii specialişti din sănătate, care se va ridica în curtea Spitalului Judeţean de Urgenţă Galaţi.
După cum se ştie, pentru parcarea multietajată de la Spitalul Judeţean Galaţi au început lucrările de construire, termenul de realizare fiind de 24 de luni, iar capacitatea acesteia fiind de 315 locuri de parcare.
"O zi importantă pentru sănătatea gălăţeană pentru că au fost aprobate trei ambulatorii de specialitate. Este un pas înainte, este vorba despre trei construcţii noi, după standarde europene, moderne, care vor aduce plus valoare sistemului medical şi, bineînţeles, condiţiilor în care se desfăşoară actul medical", a declarat, la sfârşitul şedinţei, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Costel Fotea.

Soluţia pentru finanţarea cluburilor sportive din judeţul Galaţi, promisă de preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, Costel Fotea, vine de la Ministerul Dezvoltării astfel încât este depăşit obstacolul discutabilului regulament de finanţare care ar fi fost la limita legii. Costel Fotea a dezvăluit în cadrul şedinţei CJ din 31 mai 2018 că instituţia pe care o conduce că a primit o adresă oficială de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în care este avansată propunerea de preluare de către CJ a Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret (DJST) Galaţi, cu tot cu tabere, a Casei de Cultură a Studenţilor şi a unor Cluburi Sportive aferente activelor DJST Galaţi. Preşedintele Consiliului Judeţean a declarat ca deja a trimis către minister un acord de principiu urmând ca în şedinţa de iunie a Consiliului Judeţean să fie propus spre aprobare proiectul de preluare.

Ce active vor ajunge la CJ Galaţi

Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Galaţi are în patrimoiu următoarele active: Complex alimentaţie şi cazare sportivi (Hotel Sport), Complex sportiv “Dunărea”, Bazinul Olimpic de Înot Galaţi, Tabără şcolară Gârboavele, Tabără şcolară Buciumeni, Sala de lupte “Nicolae Babin” (inclusiv Clubul), Sala de lupte “Nicolae Babin” (inclusiv Clubul), Sala de tenis de câmp (situată lângă fostul Cartodrom (inclusiv Clubul), Complex Arena de tenis de câmp “Dunărea” (inclusiv Clubul), Baza Nautică Kaiac Canoe de la Cătusa (inclusiv Clubul), Sediu ATTTS Galaţi (Agenţia teritorială a taberelor şcolare) şi imobilul în care funcţionează sediul DTSJ.
”Avem în momentul de faţă şi o sursă de finanţare pentru reabilitarea şi modernizarea taberei din Pădurea Gîrboavele astfel că dacă acest transfer se va face mai repede, până în vară sau toamnă vom depune proiect pe FLAG şi pentru tabăra de la Gîrboavele”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Pagina 1 din 8