Luni, 06 Iulie 2015 00:00

Stăpâni şi sclavi

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

După zeci de ani de comunism, ne-am bucurat ca nişte copii când graniţele s-au deschis finalmente şi am putut să ne croim un viitor mai bun în altă parte, unii dintre noi cel puţin, departe de „egalitatea” socială trâmbiţată de fostul regim totalitar. Pentru mulţi nu a fost decât o amăgire, pentru că au constatat repede că, de fapt, nu au ajuns stăpâni pe propriul destin, ci au schimbat un stăpân cu altul. Românii noştri au sfârşit prin a-i spăla la fund pe bătrânii occidentalilor sau a le îngriji copiii pentru câteva sute de euro pe lună, s-au înstrăinat de familii şi au ajuns mai rău decât atunci când plecaseră din ţară. Ne-a crescut inima de fiecare dată când am auzit că o firmă străină mai cunoscută vine să investească în România, pentru că asta însemna locuri de muncă, dar şi spiritul ăla vestic, care ne place atât de mult. Dincolo de zâmbetul de protocol afişat de oamenii de afaceri străini la tăierea panglicii de la inaugurarea investiţiei stătea însă calculul rece al forţei de muncă ieftine, ce înseamna un profit mai mare decât dacă afacerea s-ar fi deschis în orice altă parte a lumii. Cei care s-au aflat la conducerea ţării au fost incapabili să negocieze condiţii mai avantajoase pentru angajaţi sau pentru mediu şi au preferat să se târguiască doar asupra şpăgilor sau comisioanelor, pe care şi le-au tras cu neruşinare. Chiar şi aşa, jefuită de zeci de ani, ţărişoara asta ne oferă în continuare resurse umane şi materiale, ce ne pot permite să trăim aşa cum ne dorim, dacă vom şti să le punem în valoare. Mai nou, a apărut o nouă formă de sclavie. Este vorba de obligaţiile faţă de instituţiile financiare naţionale sau internaţionale. Vrei-nu vrei, eşti obligat să îţi ţii banii în bancă, să scoţi doar atât cât îţi permit ei. Până de curând, eram obligaţi să plătim comision şi dacă achitam creditul în avans. E suficient să aruncăm o scurtă privire la ce se întâmplă în Grecia, ca să ne punem mâinile în cap. Elenii nu au voie să scoată mai mult de 60 de euro pe zi, deşi sunt banii lor, şi riscă să ajungă sclavi ai creditorilor externi pentru multe generaţii de acum încolo. Rebeliunea grecilor împotriva unui sistem, ce îi vrea vânduţi mai ceva ca sclavii, va fi un semnal care sper că se va propaga asemenea unei unde de şoc. Ne amintim cum cei de la FMI s-au plimbat şi pe la noi ani de zile, făcând şi desfăcând în economia românească după bunul plac. Ei decideau dacă se măresc sau nu pensiile şi ajutoarele de la stat, ce companii se restructurează şi câţi oameni sunt daţi afară, după cum le dictau interesele acţionarilor lor. Gândind retrospectiv, te apucă groaza când te gândeşti câte companii strategice de stat au fost desfiinţate la ordinul FMI, pentru a face loc unor firme străine, care au preluat fără nicio problemă nişa economică respectivă, rămasă liberă atât de convenabil. Nu sunt adeptul vreunei teorii a conspiraţiei, dar aici vorbim efectiv de prostire pe faţă, cu largul ajutor al tăntălăilor care ne conduc, iar dacă nu ne vom trezi măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, putem să ne punem singuri lanţurile la mâini şi la picioare.

 

Lasă un comentariu