Luni, 26 Octombrie 2015 00:00

Suntem ceea ce alegem

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

A fost nevoie de 25 de ani  ca procurorii să primească mână liberă pentru urmărirea penală a lui Ion Iliescu în dosarul mineriadelor şi asta spune totul despre nivelul la care ne situăm ca proces democratic. Este suficient să te uiţi la feţele abrutizate ale românilor din anii '90, ca să realizezi de ce l-au votat pe Ion Iliescu nu o dată, ci de trei ori. Comunistul care i-a interzis regelui Mihai să intre în România pentru că, nu-i aşa, el era la putere atunci şi cel care le mulţumea minerilor fără nicio jenă pentru „treaba” pe care au făcut-o pentru el va ajunge cel mai probabil în faţa judecătorilor pentru crime împotriva umanităţii. Asta după ce infracţiunile din toate celelalte dosare penale unde ar fi trebuit pus sub acuzare s-au prescris, în condiţiile în care procurorii cărora le-a trecut prin mâna cazul au avut interzis în a pomeni măcar numele lui Ion Iliescu, darămite să îl şi mai cheme la audieri. Când ai de ales între Ion Ilescu şi Corneliu Vadim Tudor la alegerile prezidenţiale nu poţi spera că în următorii 10-15 ani o vei duce prea bine şi asta cred că simţim cu toţii în prezent. La mineriada din '90 peste o mie de oameni au fost bătuţi, scuipaţi, umiliţi într-un hal ce nu se poate descrie în cuvinte şi lipsiţi ilegal de libertate preţ de luni de zile. Patru români au murit în acele evenimente dramatice, care au marcat destinul unei Românii şi aşa foarte încercate de-a lungul istoriei. Pentru toate astea cei responsabili trebuie să plătească, iar şansa noastră este să îi judecăm şi finalmente să îi trimităm după gratii. Dacă nici acum nu vom face asta, mă tem că vom mai avea de aşteptat alţi 10-15 ani pe puţin, ca să ştergem din conştiinţa colectivă  o asemenea trădare şi ruşine. Orice am face, va fi exact nivelul la care ne situăm, chiar dacă asta îi va scoate din sărite pe o parte dintre noi. Când Băsescu a fost ales preşedinte şi apoi reales, a fost exact nivelul la care ne situam la acel moment. Cu glumele la care râdea doar el, cu stilul de a spune azi ceva şi mâine altceva ne-am distrat o perioadă, până când a ieşit şi a spus că taie salariile la bugetari. Atunci toţi i-au sărit în cap, deşi mulţi îl votaseră. Asta înseamnă să fii iresponsabil, fie votând ca să faci o glumă, fie absentând de la vot, ca să arăţi cum le dai tu clasă la borfaşii ăştia, când ei abia aşteaptă să faci asta, ca să îşi aducă aparatul de partid şi să îşi asigure încă un mandat cu câteva voturi. Norocul nostru este că legea votului prin corespondenţă a trecut de Senat şi cât de curând va primi şi avizul Camerei Deputaţilor, iar asta va cam fi sfârşitul actualei clasei politice, chiar dacă ei nu ştiu încă asta. Pentru că cei peste patru milioane de români din diaspora reprezintă adevăratul motor al României, de fapt, singurul motor care ne-a mai rămas pornit şi ei ne vor duce acolo unde ne dorim cu toţii. Tot ce trebuie să facem este să mai aşteptăm puţin, un lucru la care suntem atât de buni, şi problema se vor rezolva cu ajutorul fraţilor noştri care trimit de ani de zile miliarde de euro în ţară spălându-i la fund pe accidentali, construindu-le blocurile şi asfaltându-le drumurile. Pentru că ăsta este nivelul la care înţelegem noi democraţia.

 

Lasă un comentariu