Miercuri, 12 Aprilie 2017 00:00

Suntem un popor deschis la schimbare... mai ales de poveşti

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Deşi, iniţial, ne-am speriat, alarmat şi am judecat în masă decizia Primăriei de a majora costul biletelor Transurb, se pare că în cele din urmă ne-am conformat şi am acceptat că asta e ţara şi astea sunt legile. Acum e linişte şi pace, autobuzele merg regulamentar, cetăţenii îşi cumpără biletele cu preţ crescut, civilizat şi cu simţ civic, de parcă niciodată situaţia nu a fost alta decât este cea de acum. Să mai îndrăznească cineva să spună, sau macăr să insinueze, că suntem un popor care nu acceptă schimbarea uşor. Sincer, deşi nu am trăit în perioada comunistă, mă incearcă un sentiment "nostalgic" atunci când trec pe lângă centrele de bilete şi văd cozi interminabile de cetăţeni, bătrâni majoritatea, care vor abonamente sau alte beneficii ale acestei noi măsuri de civilizare a transportului în comun. În momentul în care "concurenţa" a dispărut de pe piaţă, în speţă maxi-taxi-urile, ne-am bucurat de lipsa lor prin "aerisirea subită" a oraşului, pe care am putut să o observăm mai bine stând în staţii şi aşteptând autobuzul, uneori cu zecile de minute. Apoi am blamat decizia de a dispărea această modalitate de transport dar am trecut repede peste nemulţumiri şi ne-am obişnuit cu programul incert al autobuzelor. Iată, încă de pe atunci aveam dovada că suntem un popor deschis la schimbare, pe care o criticăm şi o condamnăm până când uităm sau ne obişnuim cu ea şi reuşim să îi găsim puncte forte. La început, când s-a anunţat scumpirea biletului, s-a propus ca el să coste şi mai mult dacă este cumpărat de la şofer. Propunerea a fost gândită pentru a "forţa" omul să îşi cumpere bilet numai de la casele de bilete, pentru a opri această faptă teribilă de a cumpăra bilet de la şofer, faptă care poate avea şi un iz de "evaziune fiscală" şi care transformă şoferul în "'tâlhar" şi pe cetăţean în "complicele" acestei situaţii "ilegale" care prevede mersul civilizat al lucrurilor, odios. Însă propunerea a picat în momentul în care am realizat că nu avem, nu-i aşa, case de bilete în toate staţiile şi uite cum "tâlharii" s-au transformat în responsabilii şi protectorii mersului legal şi civilizat al transportului în comun. O poveste frumoasă pe care o trăim şi la care aşteptăm să adăugăm şi personaje noi, precum, cai înaripaţi în "persoana" noilor autobuze ce vor avea să vină şi a unor posibile castele, respectiv case de bilete, apărătoare de balauri şi alţi spâni gata să comită o evaziune fiscală. Asta este doar o poveste, însă am dovedit că suntem pregătiţi pentru orice urmează, aşa că o aşteptăm cu interes pe următoarea, dar spusă ziua, nu "noaptea ca hoţii".

Lasă un comentariu