Numărul persoanelor adulte care trăiesc cu demenţă la nivel mondial este pe cale să se tripleze, ajungând la 153 de milioane până în 2050, potrivit primului studiu de acest gen, publicat joi, relatează The Guardian.
Experţii au descris datele drept şocante, precizând că este evident că demenţa reprezintă ''o ameninţare majoră şi în creştere rapidă la adresa viitoarelor sisteme sanitare şi de îngrijire socială'' din orice comunitate, ţară şi continent.
Cercetătorii americani au declarat că această înmulţire dramatică a cazurilor, de la aproximativ 57 de milioane în 2019, s-ar datora în principal creşterii populaţiei şi a îmbătrânirii acesteia. Însă această creştere ar fi alimentată de mai mulţi factori de risc pentru demenţă - inclusiv obezitatea, fumatul şi hiperglicemia -, au spus ei.
Se estimează că îmbunătăţirea accesului la educaţie la nivel global va reduce prevalenţa globală a demenţei cu 6,2 milioane de cazuri până în 2050. Însă această situaţie va fi contracarată de tendinţele previzionate în ceea ce priveşte obezitatea, hiperglicemia şi fumatul, care se preconizează că vor avea ca rezultat 6,8 milioane de cazuri de demenţă în plus.
Studiul intitulat ''The Global Burden of Disease'' este primul care oferă previziuni pentru adulţii de 40 de ani şi peste această vârstă din 195 de ţări din întreaga lume. Constatările au fost publicate în jurnalul ştiinţific The Lancet Public Health.

Cele mai mari creşteri la nivel mondial

Cazurile de demenţă se vor înmulţi în fiecare ţară, cea mai mare creştere fiind preconizată în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu (367%) şi estul Africii Subsahariane (357%).
Ţările care, potrivit estimărilor, vor înregistra cele mai mari creşteri la nivel mondial sunt Qatar (1.926%), Emiratele Arabe Unite (1.795%) şi Bahrain (1.084%).
Cele mai mici creşteri estimate sunt în regiunile mai dezvoltate, Asia-Pacific (53%) şi Europa de Vest (74%), potrivit studiului.
Conform estimărilor, Japonia va înregistra cea mai mică creştere din lume, cu 27%.
În Marea Britanie, se estimează că numărul cazurilor de demenţă va creşte cu 75%, de la puţin peste 907.000 în 2019 la aproape 1,6 milioane în 2050.
Directorul executiv al Alzheimer's Research UK, Hilary Evans, care nu a fost implicată în acest studiu, a declarat că cifrele ''prezintă amploarea şocantă a demenţei în întreaga lume''.
''Trebuie să avem acţiuni globale concertate pentru a evita triplarea acestei cifre. Demenţa nu afectează doar la nivel individual, ci poate distruge familii întregi şi reţele de prieteni şi persoane dragi. Costul personal sfâşietor al demenţei merge mână în mână cu impacturi economice şi sociale uriaşe, consolidând necesitatea ca guvernele din întreaga lume să facă mai mult pentru a proteja vieţile acum şi în viitor'', a precizat ea.

12 factori de risc cunoscuţi

Demenţa este deja una dintre cauzele majore de dizabilitate şi dependenţă în rândul persoanelor vârstnice la nivel global, costurile din 2019 fiind estimate la peste 1 trilion de dolari (750 de miliarde de lire sterline).
Deşi demenţa afectează în principal persoanele vârstnice, nu este o consecinţă inevitabilă a îmbătrânirii. O comisie Lancet din 2020 a sugerat că până la 40% din cazuri ar putea fi prevenite sau amânate dacă ar fi eliminată expunerea la 12 factori de risc cunoscuţi: educaţie deficitară, hipertensiune arterială, deficienţe de auz, fumat, obezitate la vârsta mijlocie, depresie, sedentarism, diabet, izolare socială, consum excesiv de alcool, răni în zona capului şi poluare atmosferică.
Cercetătorii aflaţi în spatele noului studiu au făcut apel la eforturi mai agresive de prevenţie pentru a reduce riscul de demenţă prin factori de stil de viaţă, cum ar fi educaţia, alimentaţia şi exerciţiile fizice, alături de cercetări pentru a descoperi tratamente eficiente de modificare a bolii şi noi factori de risc modificabili pentru a reduce povara viitoare a afecţiunii.
''Pentru a avea cel mai mare impact, trebuie să reducem expunerea la principalii factori de risc din fiecare ţară. Pentru majoritatea, aceasta înseamnă extinderea programelor adecvate la nivel local, cu costuri reduse, care susţin alimentaţia mai sănătoasă, mai multe exerciţii fizice, renunţarea la fumat şi îmbunătăţirea accesului la educaţie'', a declarat autoarea principală a studiului, Emma Nichols, de la Institutul pentru Măsurarea şi Evaluarea Sănătăţii (IHME) de la Universitatea din Washington, Statele Unite.
Autorii au notat că analiza lor a fost limitată de lipsa de date de înaltă calitate din mai multe zone ale lumii şi de studii care au utilizat diferite metodologii şi definiţii ale demenţei. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate