Avuţia netă a populaţiei a continuat să se majoreze într-un ritm robust în cursul anului 2021, crescând cu 10%, iar activele imobiliare au fost responsabile pentru majoritatea creşterii, se menţionează în "Raportul asupra stabilităţii financiare", publicat de Banca Naţională a României.
Potrivit datelor din raport, anul trecut averea netă a populaţiei din România a depăşit pragul de 2.600 de miliarde de lei.
"Avuţia netă a populaţiei a continuat să se majoreze într-un ritm robust în cursul anului 2021 (+10%). Activele imobiliare au fost responsabile pentru majoritatea creşterii (+13%), acestea fiind susţinute de evoluţia robustă a preţurilor imobiliare, alături creşterea fondului de locuinţe. Rata de creştere a activelor financiare a încetinit faţă de valoarea înregistrată la T3 2020 (+34%) la 3% la finalul anului 2021. Este important de menţionat divergenţa evoluţiei depozitelor la vedere (+25% martie 2022 comparativ cu martie 2021) faţă de cea a depozitelor la termen (-14%), dar şi o accelerare a economisirii în valută în defavoarea monedei naţionale, indicând o preferinţă ridicată pentru activele cu un grad de lichiditate crescut, pe fondul creşterii gradului de incertitudine cauzat de conflictul din Ucraina", se spune în raport.
BNR menţionează că tendinţa de polarizare a veniturilor observată în anii anteriori s-a exacerbat în cursul anului 2021, valoarea depozitelor ce depăşesc plafonul de garantare de 100.000 euro majorându-se cu 14%, comparativ cu 4% pentru ceilalţi deponenţi. De asemenea, se remarcă creşterea importantă a deţinerilor de fonduri de investiţii şi a acţiunilor cotate, ce s-au majorat cu 80%, respectiv 2,3% din PIB, fiind susţinute creşterea indicilor de acţiuni, cât şi de apariţia de noi aplicaţii financiare.
"Accelerarea ratei de inflaţie, în special pe segmentul mărfurilor alimentare, va duce la diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei şi a veniturilor disponibile, punând presiune asupra capacităţii de a acoperi serviciul datoriei pentru persoanele care au contractat credite. Gospodăriile din România au cea mai ridicată pondere a cheltuielilor cu alimente şi băuturi nealcoolice din Uniunea Europeană (25,2 % comparativ cu 15% media UE 27), cât şi una dintre cele mai ridicate ponderi alocate băuturilor alcoolice şi tutunului (5,5%). Suplimentar, persoanele cu venituri mai mici alocă o proporţie mai ridicată din cheltuieli către nevoile de bază; astfel, acestea vor fi afectate mai puternic", arată raportul.
Conform sursei citate, ponderea cheltuielilor cu locuinţa se situează sub media UE27 (25% faţă de 32%), din care cheltuielile cu apă, electricitate şi gaze reprezintă 5,1% din cheltuielile de consum. Cu toate acestea, la finalul anului 2020, 24% gospodăriile cu venituri mici întâmpinau dificultăţi în a-şi încălzi locuinţa, comparativ cu doar 6% din gospodăriile cu venituri medii şi ridicate. Este important de menţionat că faţă de finalul anului 2020, momentul colectării statisticilor, preţul gazelor naturale s-a majorat cu 85% (date la aprilie 2022, conform indicilor de preţ de consum), respectiv 18% pentru electricitate; astfel, este de aşteptat ca ponderea populaţiei ce se confruntă cu dificultăţi să se majoreze.

Nevoia de transformare structurală a economiei

BNR precizează că deşi plafonarea preţurilor la energie este o măsură utilă pentru a proteja veniturile populaţiei pe termen scurt, eforturile autorităţilor ar trebui îndreptate preponderent înspre dezvoltarea de noi surse de energie regenerabilă şi înspre a diminua dependenţa de importuri energetice, având în vedere inclusiv spaţiul fiscal limitat, dar şi nevoia de transformare structurală a economiei.
Potrivit raportului, evoluţia venitului mediu net a fost în linie cu creşterea preţurilor de consum, indicele câştigului salarial real fiind stabil la martie 2022 comparativ cu anul anterior. Cu toate acestea, persistă divergenţe importante din perspectiva distribuţiei veniturilor salariale: 42% din contractele de muncă înregistrate la ianuarie 2022 aveau un venit mai mic sau egal cu salariul minim, pe când ce 13% din persoane au raportat un câştig salarial peste medie.
Suplimentar, se menţine un grad ridicat de eterogeneitate din punct de vedere regional (gospodăriile din regiunea Bucureşti-Ilfov au raportat venituri băneşti de două ori mai mari faţă de cele din regiunea de Nord-est), cât şi între mediul urban şi cel rural (gospodăriile din mediul urban au raportat venituri băneşti medii cu 50% mai ridicate faţă de cele din mediul rural.. Aceste evoluţii demonstrează că pentru a susţine creşterea intermedierii financiare în mod sustenabil este necesară diminuarea economiei nefiscalizate, creşterea incluziunii financiare pentru zonele rurale, dar şi crearea de locuri de muncă în industriile cu valoarea adăugată ridicată.
Rata de creştere a îndatorării a accelerat faţă de ultimul Raport, fiind susţinută de ratele de dobândă scăzute, relaxarea standardelor de creditare, dar şi de diminuarea incertitudinilor cauzate de către pandemia COVID-19. Astfel, îndatorarea totală a populaţiei s-a majorat cu 9% la martie 2022 comparativ cu martie 2021, ponderea în PIB fiind în uşoară scădere (15,6%, -0,6 pp).
Cea mai importantă componentă a îndatorării populaţiei se menţine categoria creditelor ipotecare bancare (56% din total, respectiv 103 miliarde lei), acestea având şi cea mai ridicată rată de creştere (12%). Creditele de consum bancare, reprezentând 34% din totalul îndatorării populaţiei, s-au majorat cu 5% în perioada martie 2021-martie 2022, comparativ cu o diminuare de 2% în cursul anului 2020. În final, creditele acordate de către IFN-uri au o pondere de 5% în totalul îndatorării populaţiei, majorându-se cu 8,4%.
BNR susţine că o evoluţie similară poate fi observată şi pentru fluxul de credit nou. Fluxul de credit ipotecar nou a atins un maxim istoric (20 miliarde lei) în perioada aprilie 2021-martie 2022, în creştere cu 41% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, pe când fluxul de credit de consum a fost de 20 miliarde lei în aceeaşi perioadă (+44%). Şi fluxul de credite acordate de către IFN-uri a atins un maxim istoric (5 miliarde lei în perioada aprilie 2021- martie 2022), demonstrând că implementarea măsurii de limitare a gradului de îndatorare începând cu ianuarie 2019 nu a constituit un impediment pentru accesul la finanţare al populaţiei, în special cei cu venituri mai reduse ce apelează preponderent la creditele acordate de către IFN-uri. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Nivelul preţurilor pentru bunurile de consum şi servicii în Uniunea Europeană a variat semnificativ anul trecut în statele membre UE, cel mai scăzut fiind în Polonia (60% din media UE), România şi Bulgaria (ambele cu 56% din media UE), arată datele prezentate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În 2021, cel mai ridicat nivel al preţurilor în Uniunea Europeană s-a înregistrat în Danemarca şi Irlanda (ambele 140% din media UE), Luxemburg (132%), Suedia (128%) şi Finlanda (126%).
Anul trecut, nivelul preţurilor pentru restaurante şi hoteluri a fost de aproape 3,4 ori mai ridicat în cea mai scumpă ţară faţă de cea mai ieftină. Nivelul preţurilor a variat de la 46% din media UE în Bulgaria, 54% în România şi 62% în Ungaria, la 155% din media UE în Danemarca, 137% în Suedia şi 133% în Finlanda.
Pe locul doi în ceea ce priveşte diferenţa între preţuri se află alcoolul şi tutunul, cel mai scăzut nivel fiind în Bulgaria (64% din media UE), Polonia (72%) şi Ungaria (79%), iar cel mai ridicat în Irlanda (205% din media UE), urmată la distanţă de Finlanda (173%), Suedia (136%), Danemarca şi Franţa (ambele 134%). Variaţiile de preţ sunt provocate de diferenţele de impozitare la aceste produse.
Alimentele şi băuturile nealcoolice sunt cele mai ieftine în România (69% din media) şi Polonia (72%), iar cele mai scumpe în Luxemburg (125% din media UE), Danemarca (120%) şi Irlanda (119%).
Îmbrăcămintea este grupul de produse unde preţurile diferă mai puţin în rândul statelor membre UE, variind de la 76% din media UE în Bulgaria la 134% în Danemarca.
Disparităţi reduse se înregistrează şi la echipamentele de transport personal, cele mai ieftine fiind în Polonia (81% din media UE), iar cele mai scumpe în Danemarca (138%).
Diferenţele de preţ sunt de asemenea limitate la produsele electronice de consum, de la 88% din media UE în Polonia la 113% în Ţările de Jos. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Consiliul Concurenţei a aplicat, anul trecut, amenzi în valoare totală de 407 milioane lei (82,73 milioane euro), valoare care situează anul 2021 pe locul 3 în clasamentul amenzilor totale aplicate de autoritate, conform unui raport al instituţiei.
Potrivit sursei citate, anul tecut au fost date amenzi de 1,246 miliarde de lei, iar în 2018 în valoare de 435,194 milioane de lei.
În premieră, a avut loc sancţionarea unor companii nerezidente în România, amendă aplicată la cifra de afaceri a întregului grup.
Cea mai mare amendă, de 353.393.694 lei (aproximativ 71 milioane euro) a fost dată la 5 cinci companii farmaceutice (Baxalta Gmbh, Elveţia, CSL Behring Gmbh, Germania, Biotest AG, Germania, Kedrion Spa, Italia, Octapharma AG, Elveţia) furnizoare de imunoglobuline şi alte medicamente derivate din plasma umană, precum şi asociaţiei reprezentative a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice - PPTA (Belgia) pentru limitarea şi, chiar, întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline.
O amendă de 30 milioane lei (aproximativ 6,1 milioane euro) a primit Delgaz Grid SA pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa serviciilor conexe distribuţiei de gaze naturale. Compania a recunoscut integral faptele anticoncurenţiale.
Consiliul Concurenţei a sancţionat cu 13.471.039 lei (aproximativ 2,78 milioane euro) cinci companii din domeniul producţiei şi/sau comercializării ouălor de consum din România (Toneli Holding SA, Avicola Lumina SA, Avicola Bucureşti SA, Albatros Gold SRL, Super Eggs SRL), precum şi asociaţia administrată de acestea pentru coordonarea politicilor comerciale referitoare la livrările de produse pe piaţă, cu scopul de a creşte artificial preţurile produselor sau cel puţin de stopare a scăderii preţurilor. Avicola Bucureşti SA a recunoscut participarea la practica anticoncurenţială şi a beneficiat, astfel, de reducerea amenzii.
O sancţiune de 6,9 milioane lei (aproximativ 1,4 milioane euro) a fost dată la şase companii (Dnata Catering SRL, Food and Beverages Management SRL, Trotter Management SRL, City Cafe Express SRL, RBK Property Management SRL, Primero Business Consulting SRL - în prezent, Land of Util Tehnology SRL) care oferă servicii de alimentaţie publică (food & beverage) în incinta Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti pentru fixarea preţurilor. Toate cele 6 companii implicate au recunoscut fapta anticoncurenţială.
O amendă de 2.521.087 lei (aproximativ 521.000 euro) au primit şase companii (Upipsa SRL, Axa Company SRL, Uzina Rominex SRL, Uzitmet Industry SRL, Prelmet SA, Grupul Reparaţii Industriale şi Montaj Excavatoare X SRL) pentru trucarea unor licitaţii organizate de Societatea Complexul Energetic Oltenia SA şi Centrala Electrică de Termoficare Govora SA pentru achiziţia de role şi ghirlande de role de mină.
Autoritatea de concurenţă menţionează că a finalizat 11 investigaţii privind încălcarea Legii concurenţei. 55% dintre acestea fiind cazuri de înţelegeri de tip cartel. În 2021 au fost declanşate 16 investigaţii privind posibile încălcări ale Legii concurenţei, în domenii precum energie, medicamente, servicii de reparare a autovehiculelor, furnizare de carte, produse electronice şi IT&C, licitaţii etc. Din totalul investigaţiilor declanşate, 38% vizează un posibil abuz de poziţie dominantă.

Primul caz de no poach agreement

Potrivit raportului, au avut loc primul caz de no poach agreement (companiile se înţeleg să nu contacteze, recruteze şi/sau angajeze persoane care lucrează şi/sau care au lucrat la vreuna dintre firmele implicate) declanşat de Consiliul Concurenţei: piaţa forţei de muncă calificată/specializată, asociată activităţilor de producţie autovehicule/componente pentru autovehicule din România.
La sfârşitul anului 2021, Consiliul Concurenţei avea în derulare 37 de investigaţii privind posibila încălcare a Legii concurenţei, din care peste jumătate vizează înţelegeri de tip cartel. 18 anchete sectoriale/studii/analize, dintre care 11 au fost declanşate în 2021 erau în derulare erau în derulare la sfârşitul anului trecut. Anul trecut au fost finalizate 5 anchete sectoriale/studii/analize (deşeuri medicale, servicii de înregistrare/înscriere a avizelor de ipotecă/alte garanţii reale mobiliare, impactul tehnologiilor Big Data asupra concurenţei, servicii medicale şi expertiză contabilă). S-au desfăşurat 19 inspecţii inopinate la 102 de sedii şi puncte de lucru. Au fost autorizate 81 de concentrări economice, cele mai multe din ultimii 15 ani. Din cele 81 de concentrări economice, una a fost autorizată cu condiţii: preluarea Foodpanda de către Glovoappro.
Consiliul Concurenţei precizează că a avut calitatea procesuală în 240 dosare privind concurenţa. 90% a fost procentul hotărârilor Curţii de Apel Bucureşti, favorabile autorităţii de concurenţă, 92% - procentul hotărârilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie favorabile Consiliului Concurenţei. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut 93% din valoarea totală a amenzilor contestate.
Instituţia menţionează că s-a înregistrat o creştere considerabilă a numărului de sesizări primite prin intermediul platformei avertizorilor de concurenţă, respectiv 160, faţă de 124 mesaje primite în 2020. Aspectele semnalate au vizat domenii, precum: piaţa serviciilor de telecomunicaţii, piaţa financiară, piaţa serviciilor de publicitate, comerţul online, piaţa serviciilor medicale, serviciile de asigurare auto, comercializarea de piese auto, combustibili, piaţa energiei electrice şi a gazelor naturale în contextul liberalizării pieţei, serviciile de salubrizare şi altele.
În urma informaţiilor furnizate de către avertizori, au fost declanşate: investigaţia privind posibile înţelegeri şi/sau practici concertate de fixare a preţurilor de vânzare în cadrul politicii comerciale implementate de un operator economic pe piaţa produselor electronice şi IT&C din România; investigaţia privind un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa furnizării de carte din România; investigaţia ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii pe piaţa forţei de muncă calificată/specializată din domeniul producţiei autovehicule şi/sau altor activităţi conexe din România; Platforma avertizorilor, instrument folosit atât de Consiliul Concurenţei, cât şi de Comisia Europeană, protejează anonimatul persoanelor care denunţă nereguli prin intermediul unui sistem de mesagerie criptat, special conceput, ce permite comunicarea în ambele sensuri.
Anul trecut au fost finalizate 20 de măsuri de sprijin care au ajutat economia să funcţioneze în condiţii dificile în contextul pandemiei COVID-19, printre care susţinerea Complexului Energetic Oltenia, şi a Companiei Naţionale a Uraniului (în contextul prelurării de către SN Nuclearelectrica), schema de ajutor de stat pentru companiile din domeniul HoReCa, susţinerea activităţii operatorilor aerieni, modernizarea sistemului de termoficare a municipiului Bucureşti din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM), sprijin pentru IMM-uri, schema cadru sub formă de credite cu dobândă subvenţionată şi garanţii la credite gestionată de către Eximbank.
De asemenea, a fost emis aviz din punct de vedere al conformităţii cu reglementările europene în domeniu pentru de măsuri de ajutor de stat şi de minimis, ce implică fonduri europene şi naţionale în valoare totală de 58,43 miliarde lei. Au fost transmise 380 opinii şi puncte de vedere, avize şi clarificări privind incidenţa cu reglementările din domeniul ajutorului de stat. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Fondul forestier naţional a înregistrat, în 2021, o creştere de aproximativ 0,04% faţă de anul precedent, în timp ce volumul de masă lemnoasă recoltată s-a majorat cu 1,7%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
La 31 decembrie 2021, suprafaţa fondului forestier era de 6.606.618 hectare (+2.412 hectare faţă de 2020), din care suprafaţa pădurilor totaliza 6.449.456 hectare. Aceasta a înregistrat anul trecut o creştere de numai 39 de hectare, suprafaţa pădurilor reprezentând 97,6% din fondul forestier naţional.
Conform statisticii oficiale, creşterea de 0,04% a fondului forestier naţional se datorează în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate şi a terenurilor neîmpădurite, stabilite în condiţiile legii a fi împădurite (Legea nr. 133/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul Silvic).
Pe de altă parte, suprafaţa regenerată a scăzut anul trecut cu 4,8%, respectiv cu 1.208 hectare, totalizând 23.981 hectare.
În ceea ce priveşte volumul de masă lemnoasă recoltată, acesta a ajuns la 19,994 milioane metri cubi (mc), înregistrând un salt de 342.000 hectare (+1,7%) faţă de 2020, când a totalizat 19,652 milioane de mc.
Suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare a pădurilor a fost în 2021 de 177.620 hectare, mai puţin cu 7.719 hectare faţă de 2020, din care tăierile rase reprezintă 4.190 hectare, în creştere cu 1.471 hectare. În 2020 a fost consemnată o suprafaţă de 2.773 hectare cu tăieri rase de pădure.
Distribuţia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare într-o proporţie însemnată a acestuia în regiunile de dezvoltare Centru (19,2% din totalul fondului forestier) şi Nord-Est (18,2%), urmate de regiunile de dezvoltare Vest (16,2%), Nord-Vest (15,3%), Sud-Vest-Oltenia (12,3%), Sud-Muntenia (10,0%), Sud-Est (8,4%) şi de Bucureşti-Ilfov (0,4%).

Cel mai mare volum de masă lemnoasă s-a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord-Est

Potrivit sursei citate, cel mai mare volum de masă lemnoasă s-a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord-Est (25,5% din totalul volumului de masă lemnoasă recoltată), urmată de regiunea de dezvoltare Centru (24,3%) şi într-o proporţie mai mică de regiunile de dezvoltare Nord-Vest (12,9%), Vest (12,2%), Sud-Muntenia (10,7%), Sud-Vest Oltenia (7,3%), Sud-Est (6,9%) şi Bucureşti-Ilfov (0,2%).
La nivelul anului 2021, cele mai mari suprafeţe pe care s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (26,3 % din suprafaţa totală regenerată), Centru (17,5 %), respectiv Nord-Vest (14,3%), urmate de regiunile de dezvoltare Sud-Est (13,6 %), Vest (10,4%), Sud-Vest Oltenia (8,7%), Sud-Muntenia (8,5%) şi Bucureşti-Ilfov (0,7%).
Fondul forestier reprezintă totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră, inclusiv cele neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafaţă, conform operaţiunilor de intrări-ieşiri efectuate în condiţiile legii, indiferent de forma de proprietate.
De asemenea, suprafaţa pădurilor reprezintă terenurile de cel puţin 0,25 hectare, acoperite cu arbori; arborii trebuie să atingă o înălţime minimă de 5 metri la maturitate în condiţii normale de vegetaţie.
Masa lemnoasă recoltată reprezintă volumul brut de masă lemnoasă pe picior din partizile aferente anului de producţie pentru care se întocmeşte cercetarea statistică, recoltat până la data de 31 decembrie a anului respectiv. Nu constituie masă lemnoasă recoltată, masa lemnoasă rămasă pe picior.
Potrivit normelor metodologice publicate de INS, suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare reprezintă suprafaţa pe care s-au executat tăieri de masă lemnoasă, efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea pădurii de la o generaţie la alta, prin care se urmăreşte în principal asigurarea regenerării acestora pe cale naturală şi realizarea unor structuri optime sub raport funcţional.
Tăierile rase reprezintă extragerea integrală a arboretului bătrân printr-o singură tăiere, regenerarea pădurii realizându-se pe cale artificială, prin împăduriri. Regenerarea reprezintă procesul prin care se instalează o nouă generaţie de arbori forestieri, ce înlocuieşte generaţia vârstnică, proces care se poate realiza pe cale naturală sau artificială. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Efectivele de bovine, porcine, ovine şi caprine au fost în scădere în România, în 2021, faţă de anul anterior, în timp ce numărul total de păsări s-a majorat cu 8,1%, relevă datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Potrivit sursei citate, numărul total de bovine şi efectivul matcă (vaci pentru lapte, bivoliţe pentru reproducţie şi juninci pentru reproducţie), la 1 decembrie 2021 faţă de 1 decembrie 2020, au scăzut cu 3%, respectiv cu 2,8%.
De asemenea, numărul total de porcine şi efectivul matcă (scroafe de prăsilă) s-a diminuat cu 4,4%, respectiv cu 5,4%, iar totalul de ovine şi caprine a scăzut cu 3%, în timp ce efectivul matcă (oi, mioare şi capre) a avut un trend descendent de 1,5%.
Datele INS arată, totodată, că numărul total de păsări şi de păsări ouătoare adulte au crescut cu 8,1%, respectiv cu 14,9%.
În perioada 2006 - 2021, efectivele de bovine au scăzut continuu, până la aproape două milioane de capete. În plus, din anul 2011 până în 2021, efectivele de bovine s-au menţinut la un nivel relativ constant, reprezentând 62% în anul 2021 faţă de anul 2006.
Conform statisticii oficiale, efectivele de porcine au scăzut, la o pondere de 53,1% în 2021 comparativ cu anul 2006, iar efectivele de ovine şi caprine au fost în creştere, atingând în anul 2021 un nivel de 11,536 milioane de capete, respectiv cu 37,2% mai mult faţă de datele din urmă cu 15 ani.
În ceea ce priveşte piaţa europeană, România s-a clasat anul trecut pe locul 10 în UE la efectivele de bovine, după Franţa, Germania, Irlanda, Spania, Polonia, Italia, Olanda, Belgia şi Austria.
În acelaşi timp, ca densitate la 100 de hectare teren, ţara noastră s-a aflat pe locul 20, fiind urmată de Grecia şi Bulgaria.
La efectivele de porcine, România a ocupat locul 9 în UE, după Spania, Germania, Danemarca, Franţa, Olanda, Polonia, Italia şi Belgia. Ca densitate la 100 de hectare de teren, locul ocupat a fost 18, înaintea Greciei, Slovaciei, Lituaniei şi Bulgariei.
Raportat la perioada de referinţă, în cazul efectivelor de ovine şi caprine, România s-a situat pe locul trei în rândul statelor membre, după Spania şi Grecia, iar în privinţa densităţii la 100 de hectare de teren, a ocupat poziţia a treia, după Grecia şi Spania. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Europenii au îndurat anul trecut cea mai călduroasă vară din istoria înregistrărilor, după ce o serie de incendii de vegetaţie, inundaţii şi valurile intense de căldură s-au abătut asupra continentului, potrivit unui raport realizat de oameni de ştiinţă ai Uniunii Europene publicat vineri, informează Reuters.
Temperaturile din timpul verii au fost cu circa 1 grad Celsius peste media ultimelor trei decenii, iar în Italia s-au înregistrat temperaturi de 48,8 grade Celsius - un posibil record pentru întreaga Europă.
Un val de caniculă deosebit de puternică care s-a abătut peste regiunea mediteraneeană a provocat declanşarea unor incendii de vegetaţie severe care au pârjolite peste 800.000 de hectare în ţări precum Grecia, Turcia şi Italia. În acelaşi timp, precipitaţii record au provocat inundaţii devastatoare pe teritoriul Belgiei şi în vestul Germaniei, care au dus la moartea a peste 200 de persoane.
Raportul, publicat anual de Copernicus Climate Change Service (C3S) al UE, este redactat pe baza observaţiilor satelitare, a măsurătorilor de pe teren şi a modelărilor computerizate pentru a oferi o perspectivă asupra climei de pe continent.
''Ne confruntăm cu o mulţime de provocări'', a spus Mauro Facchini, directorul Copernicus Unit din cadrul UE.
El a precizat că temperaturile record din 2021 şi vremea extremă conturează nevoia urgentă ca statele să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră în scopul evitării unei încălziri suplimentare care ar declanşa alte evenimente meteo mai distructive.

Ultimii şapte ani au fost cei mai călduroşi din istorie

Pe plan global, ultimii şapte ani au fost cei mai călduroşi din istorie. Cu toate acestea, anul trecut, temperaturile au fost puţin mai mici în comparaţie cu anii recenţi întrucât valorile au fost temperate de fenomenul La Nina, care duce la răcirea apelor mărilor în regiunea de nord a globului.
Deşi statele şi-au luat angajamentul prin Acordul de la Paris din 2015 să limiteze creşterea temperaturilor globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, cele mai multe au eşuat în a înregistra un progres suficient, iar anul trecut emisiile globale de CO2 au revenit în forţă după o scădere temporară indusă de pandemia de COVID-19.
Statele se confruntă deja cu consecinţele inacţiunii.
Anul trecut, oamenii de ştiinţă din domeniul climei au ajuns la concluzia că încălzirea globală a sporit şansele producerii inundaţiilor devastatoare din vestul Europei de vara trecută cu 20% - reflectând un principiu cunoscut de mult timp, potrivit căruia pentru fiecare grad cu care se încălzeşte atmosfera, poate reţine cu 7% mai multă umezeală, sporind şansele precipitaţiilor intense.
''Este una dinte cele mai vizibile şi pronunţate schimbări pe care le constatăm în contextul încălzirii globale'', a declarat pentru Reuters Wim Thiery, un specialist în domeniul climei din cadrul Vrije Universiteit Brussel.
Acesta a spus că guvernele au făcut unele progrese în a se adapta unor astfel de evenimente cum ar fi crearea unor zone naturale de inundaţii, dar că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este cea mai ieftină şi cea mai eficientă opţiune de a limita pericolele climatice.
Potrivit raportului, temperaturile de la suprafaţa mării înregistrate în regiuni din mările Baltică şi Mediteraneană au fost cele mai ridicate de la demararea înregistrărilor satelitare, la începutul anilor 1990. ''Regiuni din Mare Baltică erau cu 5 grade Celsius peste medie, ceea ce înseamnă foarte mult'', a spus Freja Vamborg, cercetător climatolog senior în cadrul C3S. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic

LIBERTY Galaţi, principalul producător integrat de oţel din România, a anunţat un nivel-record de producţie anuală, cel mai mare din 2010 până în prezent, în timp ce Furnalul nr. 5 a obţinut cele mai mari volume de când a fost pus în funcţiune, în 1978. În urma unui proces de eficientizare operaţională şi de management, compania a raportat în 2021 un volum total de producţie de 2,35 milioane de tone de oţel şi continuă să crească nivelul producţiei pe măsură ce transformă LIBERTY Galaţi într-un producător GREENSTEEL, cu o amprentă redusă de carbon.

LIBERTY Galaţi anunţă rezultate-record la nivelul companiei în anul 2021:
- Furnalul nr. 5 a produs 2,1 milioane de tone de fontă lichidă, cu 13% mai mult faţă de 2020, fiind cel mai înalt nivel atins în ultimii 43 de ani;
- Laminorul de Benzi la Cald a realizat un volum de producţie de 1,6 milioane de tone, în creştere cu aproape 20% faţă de anul precedent şi cel mai bun rezultat din 2017;
- Oţelăria a depăşit toate recordurile din ultimii 12 ani, cu 2,35 de milioane de tone de oţel lichid;
- Volumul de oţel turnat a crescut la 2,3 milioane de tone în 2021;
- Laminorul de Benzi Zincate a obţinut cel mai mare nivel de producţie din anul 2000, cu 222.000 de tone;
- Linia de Acoperire Organică a obţinut, de asemenea, cel mai înalt nivel de producţie înregistrat de la instalarea acesteia, 88.000 de tone, cu 15% în plus faţă de anul precedent.

Volumele mari de producţie au fost susţinute în aceeaşi masură de creşterea calităţii produselor. Performanţele companiei au fost posibile prin eforturile susţinute de echipa LIBERTY Galaţi şi printr-o serie de investiţii operaţionale realizate de grupul LIBERTY din 2019 până în prezent. Acestea includ: un proiect de modernizare a Cawper-ului nr. 1 în valoare de 13,5 milioane de euro, care a condus la creşterea performanţei Furnalului nr. 5; proiecte de automatizare şi de consolidare a operaţiunilor Laminorului de Benzi la Cald, în valoare de 5,5 milioane de euro, care au permis companiei să beneficieze de nivelul ridicat al pieţei din 2021, alături de alte proiecte de digitalizare şi automatizare implementate pe platforma de la Galaţi. Tot în 2021 compania a iniţiat un proiect de investiţii în tehnologie state-of-the-art la noua linie de acoperiri organice pentru produse tubulare, în valoare de 6,3 milioane de euro.

„Acestea sunt rezultate de producţie excelente şi dovada eforturilor depuse de toţi oamenii care lucrează pe platforma siderurgică. Ele demonstrează, de asemenea, implicarea LIBERTY şi resursele pe care le investeşte pentru a moderniza şi îmbunătăţi viitorul companiei şi al echipei. Ne aflăm în plin proces de transformare a LIBERTY Galaţi într-o companie a viitorului, cu scopul de a deveni neutri în emisii de carbon până în 2030. Sunt momente captivante pentru noi toţi, cei care ne propunem să facem parte din viitorul sustenabil al companiei”, a declarat Paramjit Kahlon, CEO LIBERTY Steel Group Primary Steel & Mining.

„Producţia-record de anul trecut este un pas important în misiunea noastră de a obţine nu doar volume mai mari, ci şi oţel de calitate, cu amprentă redusă de carbon. Dincolo de cifre, avem o calitate mai bună a produselor şi serviciilor noastre, ca urmare a proiectelor de eficientizare managerială şi operaţională derulate în ultimii ani la LIBERTY Galaţi. Continuăm eforturile de a creşte nivelul de producţie până la 3 milioane de tone anual iar, după implementarea planurilor de transformare GREENSTEEL, ne propunem să atingem un nivel mai ambiţios, de 4 milioane de tone”, a adăugat Prasanta Mishra, Executive Director LIBERTY Galaţi.

Planul de transformare GREENSTEEL pentru LIBERTY Galaţi, în valoare de 1 miliard de euro, care are ca scop atingerea neutralităţii de carbon până în 2030, va integra: două cuptoare cu arc electric şi un echipament DRI de reducere directă a fierului, care va utiliza iniţial gaz natural şi apoi va face tranziţia către hidrogen verde, reducând astfel până la 80% emisiile de CO2 pe tona de oţel produs; un mini-laminor integrat MI.DA care va optimiza potenţialul de creştere a producţiei la 4 milioane de tone anual; parcuri solare de 180 MW şi eoliene de 20 MW dezvoltate pe platforma siderurgică, în scopul de a utiliza energie din surse regenerabile şi de a reduce consumul total de energie. Acest proces de transformare va fi sprijinit de Academia GRENSTEEL, care are ca obiectiv perfecţionarea profesională a echipei şi încurajarea tinerilor să se alăture industriei siderurgice, se precizează într-un comunicat al LIBERTY Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

China a raportat mai multe cazuri locale simptomatice de COVID-19 până în prezent în acest an decât a înregistrat pe tot parcursul anului 2021, în contextul în care varianta extrem de transmisibilă Omicron a declanşat focare de la Shanghai la Shenzhen, informează luni Reuters.
În China continentală au fost raportate 1.337 de noi cazuri locale simptomatice de COVID-19 pe 13 martie, a anunţat luni Comisia Naţională de Sănătate (NHC). Astfel, totalul cazurilor de infectare din acest an a ajuns la peste 9.000, comparativ cu 8.378 înregistrate pe tot parcusul anului 2021, conform bilanţului Reuters.
Autorităţile din Shenzhen, supranumit Silicon Valley din China, au suspendat temporar transportul în comun şi au îndemnat locuitorii să lucreze de acasă, în timp ce săptămâna aceasta vor fi efectuate teste în întreg oraşul după o creştere a numărului de cazuri noi de infectare.
Foxconn şi Unimicron Technology Corp, furnizori ai Apple, şi-au suspendat luni operaţiunile în oraşul sudic. Compania Foxconn, cunoscută oficial ca Hon Hai Precision Industry Co, a declarat că operaţiunile vor fi suspendate până la notificări suplimentare, adăugând că va implementa măsuri auxiliare pentru reducerea efectelor întreruperii producţiei.
În oraşul nord-estic Changchun, care se află în prezent în izolare, Toyota a suspendat producţia la un joint venture cu grupul chinez FAW.
China a raportat în total 1.437 de noi cazuri confirmate de COVID pe 13 martie, inclusiv cazuri din afara continentului, a precizat NHC, comparativ cu 1.938 în ziua anterioară.
Au fost înregistrare 906 noi cazuri asimptomatice, pe care China nu le ia în considerare în bilanţurile privind cazuri confirmate, comparativ cu 1.455 în ziua precedentă.
Nu au fost înregistrate noi cazuri de deces, numărul morţilor rămânând neschimbat, 4.636.
Până la 13 martie, China continentală a raportat în total 116.902 de cazuri cu simptome confirmate, inclusiv cazuri locale şi din afara graniţelor. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

În anul 2021, Registrul Auto Român (RAR) a fost în controale la service-uri, în trafic, a verificat practicile din staţiile ITP şi a sporit gradul de vigilenţă în cazul autovehiculelor second hand care solicită obţinerea CIV în România.

În trafic

Inspectorii RAR au controlat din punct de vedere tehnic în trafic 75.600 de vehicule (comparativ cu 64.096 în anul 2020), la nivelul întregii ţări. În urma controalelor, s-a constatat că 46,39% dintre acestea aveau deficienţe tehnice majore şi/sau periculoase şi au fost declarate neconforme.
Cele mai multe neconformităţi au fost constatate la:
- instalaţia electrică, de iluminare-semnalizare şi auxiliară (28,64%);
- emisii poluante (25,65%);
- punţi, jante, anvelope şi suspensie (13,81%);
- parbriz, geamuri laterale, lunetă, oglinzi (12,97%).
Neconformităţi la sistemul de frânare au fost depistate la 5,35% dintre vehiculele controlate şi în 1,71% din cazuri au fost constatate probleme la sistemul de direcţie. În urma măsurătorilor efectuate s-a constatat depăşirea nivelului maxim admis de emisii poluante la 2.193 de autovehicule. Inspectorii RAR au depistat în trafic şi vehicule cu defecţiuni periculoase la sistemele de frânare, direcţie sau la punţi şi fuzete. În cazul a 4.941 de vehicule s-a considerat că acestea prezintă pericol iminent de accident.
Aproximativ 2,9% dintre vehiculele verificate prezentau probleme legate de dovada de inspecţie tehnică periodică - ITP fals, expirat sau anulat.
În urma controalelor mixte desfăşurate de RAR şi Poliţia Rutieră pe parcursul anului 2021 au fost aplicate 26.639 de sancţiuni, au fost retrase 21.760 de certificate de înmatriculare, au fost imobilizate 279 vehicule şi 386 ITP-uri au fost anulate.
"ATENŢIE! Vă rugăm să ţineţi cont de faptul că rezultatele controalelor desfăşurate în trafic NU reflectă starea tehnică generală a parcului auto din România, deoarece echipajele mixte RAR-Poliţie opresc pentru verificare doar acele vehicule care sunt susceptibile de a prezenta neconformităţi", precizează RAR.
 
La agenţii economici (staţii ITP şi ateliere de reparaţii)

Departamentul Supraveghere de Piaţă a desfăşurat 4.666 de acţiuni de control finalizate prin întocmirea a 4.036 de procese verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor şi a 630 de invitaţii însoţite de note de constatare. S-au dispus măsuri contravenţionale în valoare de 4.224.100 de lei şi măsuri complementare. În cazul staţiilor ITP controlate, cele mai frecvente abateri constatate au fost folosirea de echipamente neconforme şi nerespectarea procedurilor de efectuare a inspecţiilor tehnice. În urma verificărilor la atelierele de reparaţii, abaterile cele mai frecvente au vizat efectuarea de operaţiuni neautorizate sau neîndeplinirea obligaţiei de a realiza verificările necesare înainte de punerea în circulaţie a autovehiculului.

La staţiile ITP

Pe parcursul anului 2021 au desfăşurat activitate de ITP în România 2.440 de staţii ITP autorizate. În cursul anului 2021 au fost autorizate 370 de staţii ITP noi, în timp ce 67 şi-au încetat activitatea la cerere.
Inspectorii RAR au reinspectat în aceste staţii ITP un număr de 98.208 vehicule şi au efectuat 16.982 de activităţi de monitorizare de fond a activităţii acestor staţii ITP, inclusiv cu verificarea înregistrărilor video realizate.
În urma abaterilor constatate, în cursul anului trecut au fost sancţionaţi 979 de inspectori tehnici prin menţionarea pe verso-ul certificatului de atestare a abaterilor constatate. Dintre aceştia, pentru 171 de inspectori tehnici a fost anulat certificatul de atestare din cauza comiterii de abateri repetate (2 în decurs de 1 an) sau pentru comiterea unor abateri grave.

În reprezentanţele RAR

Reprezentanţele RAR au eliberat în anul 2021 un număr de 687.105 cărţi de identitate pentru vehiculele noi sau utilizate. Dintre acestea, 497.731 au fost pentru autovehicule SH.
O maşină din cinci a fost respinsă la verificarea iniţială efectuată în reprezentanţele Registrului Auto Român în anul 2021. Dintre cele 497.731 de autovehicule utilizate care au solicitat obţinerea CIV, 106.245 (21,35%) au fost respinse la prima prezentare.
Cele mai frecvente motive de respingere au fost:
- neconformităţi ale echipamentelor electrice (24,48% din totalul respingerilor);
- neconformităţi ale sistemului de frânare (12,54% din totalul respingerilor);
- neconformităţi la şasiu/cabină (11,80% din totalul respingerilor).

„În anul 2021, Registrul Auto Român a prioritizat siguranţa în trafic, intensificând acţiunile de control în toate domeniile în care instituţia are atribuţii. Scopul nostru este să ne asigurăm că eliminăm riscurile la care vă supuneţi atunci când aveţi nevoie de o reparaţie a autovehiculului sau atunci când circulaţi pe drumurile publice cu maşini a căror stare tehnică precară poate pune în pericol viaţa dumneavoastră, dar şi pe a celorlalţi participanţi la trafic”, menţionează Alina Niţă, directorul general al Registrului Auto Român.

Aproximativ jumătate (49%) dintre programările efectuate pentru serviciile prestate de RAR s-au făcut online, prin intermediul site-ului oficial www.rarom.ro. În anul 2021 au fost validate 706.703 programări la nivel naţional (în creştere faţă de valoarea de 704.595 din 2020), dintre care 346.123 au fost obţinute online (creştere cu 13,6% faţă de cele 304.663 din 2020), respectiv am ajuns la un procent de 49% de utilizare a sistemului WEB de programări, la nivelul anului 2020 valoarea fiind de 43,2%, se arată într-un comunicat al RAR.

Publicat în National

Activitatea Serviciului Judeţean Anticorupţie Galaţi, din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, în cursul anului 2021, s-a desfăşurat pe trei domenii principale: prevenire, cercetare penală şi investigaţii.

În anul 2021, la nivelul Serviciului Judeţean Anticorupţie Galaţi au fost înregistrate 30 lucrări penale din sesizare proprie. Unităţile de parchet au dispus efectuarea unor activităţi procedurale de către poliţiştii anticorupţie ai Serviciului Judeţean Anticorupţie Galaţi prin emiterea unui număr de 141 de ordonanţe de delegare.

Din punct de vedere al repartiţiei pe fapte, din cele 30 de lucrări penale din sesizare proprie, 10 au vizat infracţiuni de luare de mită, 4 infracţiuni de dare de mită, 4 infracţiuni prevăzute şi pedepsite de Legea 78/2000, 2 infracţiuni de trafic de influenţă şi 10 alte infracţiuni prevăzute de Codul Penal, se arată într-o analiză a principalelor activităţi, din anul 2021, desfăşurate de Serviciul Judeţean Anticorupţie Galaţi.

Anul trecut, lucrătorii Serviciului Judeţean Anticorupţie Galaţi au participat la organizarea a două activităţi de prindere în flagrant. Au fost efectuate cercetări faţă de 45 de persoane suspecte, dintre care 41 au devenit şi inculpaţi. Dintre cei 45 de suspecţi, 5 sunt lucrători M.A.I., 2 fiind cercetaţi pentru fapte de corupţie (pentru săvârşirea infracţiunii de ”trafic de influenţă” şi ”abuz în serviciu” raportat la Legea nr.78/2000).

În urma finalizării cercetărilor în dosare penale în care poliţiştii Serviciului Judeţean Anticorupţie Galaţi au efectuat acte procedurale, au fost emise 8 rechizitorii, iar la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Galaţi au fost încheiate 3 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, cu tot atâtea persoane, fără calitate specială.

În domeniul preventiv, au fost organizate şi desfăşurate la nivelul structurilor M.A.I. din judeţului Galaţi,  156 de activităţi de prevenire (84 de instruiri şi 72 de informări), la care au participat 1.580 cadre M.A.I., ocazie cu care au fost dezbătute interactiv aspecte ale problematicii profesionale. Din totalul acestora, 237 au fost cu funcţii de conducere, iar 1.343 cu funcţii de execuţie.

Ofiţerii anticorupţie au organizat şi desfăşurat un număr de 39 de activităţi de educaţie pentru promovarea integrităţii, în colaborare cu alte instituţii, la care au participat 1390 de persoane din cadrul Poliţiei Locale Galaţi, candidaţi la proba de traseu pentru obţinerea permisului de conducere, instructori auto, manageri ai şcolilor de şoferi de pe raza judeţului Galaţi, poliţişti din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Galaţi şi din cadrul Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Sud-Est Galaţi.

În cadrul programului „sChOOL RURAL – Şcoala de vară”, organizat de Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” din Galaţi, cu finanţare asigurată de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi Consiliul Judeţean Galaţi, ofiţerii de prevenire din cadrul D.G.A. – Serviciul Judeţean Anticorupţie Galaţi au desfăşurat o serie de activităţi de educaţie pentru promovarea atitudinii civice şi educaţie anticorupţie în rândul copiilor din mediul rural care provin din medii defavorizate.

Publicat în Știrea zilei
Pagina 1 din 6