Peste 500 de campanii care au utilizat deturnarea de conversaţii pe e-mail, asociate cu 16 familii diferite de malware, folosind doar ingineria socială, au fost observate în 2021, relevă datele incluse în raportul Proofpoint 2022 Social Engineering, publicat marţi.
Potrivit specialiştilor, ingineria socială este componenta preeminentă a majorităţii covârşitoare a atacurilor cibernetice din prezent.
"Indiferent dacă obiectivul unui infractor cibernetic este de a comite în mod direct o fraudă, de a colecta acreditări sau de a instala programe malware, la un moment dat o fiinţă umană trebuie să fie manipulată prin deturnare mentală pentru a întreprinde o acţiune în numele actorilor. În 2021, Proofpoint a observat peste 500 de campanii care utilizează deturnarea de conversaţii pe e-mail, asociate cu 16 familii diferite de malware. Principalele surse de ameninţare, inclusiv TA571, TA577, TA575 şi TA542, utilizează în mod regulat thread hijacking în campanii. În majoritatea cazurilor observate, în special în cazul surselor de ameninţare care distribuie Qbot, Emotet, IcedID şi Ursnif, mecanismul de deturnare a firelor este automatizat, conversaţiile de e-mail sunt furate de pe gazdele infectate, iar răspunsurile la mesaje sunt trimise automat de atacator", se menţionează în raport.
Thread hijacking, sau deturnarea conversaţiilor, este o tehnică prin care infractorii răspund la conversaţiile de e-mail benigne folosind un ataşament maliţios, un URL sau o cerere de a efectua o acţiune în numele sursei de ameninţare. Practic, un infractor care utilizează această metodă profită de încrederea persoanei în conversaţia de e-mail existentă.
"Pentru a deturna cu succes o conversaţie existentă, infractorii trebuie să obţină acces la căsuţele de e-mail ale utilizatorilor legitimi. Acesta poate fi obţinut în diverse moduri, inclusiv prin phishing, atacuri malware, liste de referinţe disponibile pe forumurile de hacking sau tehnici de spargere a parolelor. Infractorii pot, de asemenea, să deturneze servere de e-mail sau căsuţe poştale întregi şi să trimită automat răspunsuri din botnet-uri controlate. Un alt exemplu de atacuri de inginerie socială sunt ameninţările de tip Lure şi Task Business Email Compromise (BEC), care încep de obicei cu o conversaţie benignă sau pun o întrebare pentru a determina destinatarul să se implice în e-mail. E-mailurile de tip "Lure/task" sunt, de obicei, o temă de trecere - dacă victima răspunde, aceasta poate fi condusă către un alt tip de ameninţare, cum ar fi o fraudă cu carduri cadou, salarii sau facturi. Proofpoint identifică şi blochează în mod automat aproximativ 80.000 de e-mailuri cu tematică de sarcină în fiecare lună", arată documentul.
Proofpoint, Inc. este o companie lider în securitate cibernetică şi conformare, care ajută companiile din întreaga lume să oprească ameninţările cibernetice, să-şi protejeze datele şi să-şi facă utilizatorii mai rezistenţi împotriva atacurilor cibernetice. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic
Numărul noilor permise de ședere emise în Uniunea Europeană a urcat anul trecut la nivelurile de dinaintea pandemiei de COVID-19, a indicat Oficiul de statistică al UE (Eurostat), transmite Reuters. În pofida continuării pandemiei, numărul noilor permise de ședere eliberate în UE pentru cetățeni din afara Uniunii a crescut cu 31%, până la la 2.952.300, în 2021 față de anul anterior, nivel cu puțin sub cele 2.955.300 astfel de permise emise în 2019. Principalele motive ale acestei creșteri au fost ocuparea unui loc de muncă - motivul emiterii a 1,3 milioane de permise în 2021 - și învățământul. Polonia a emis aproape 1 milion de astfel de permise - 33% din totalul celor emise în UE, dintre care 790.100 au fost legate de muncă, printre care 666.300 acorduri bilaterale pentru pentru ucraineni. Pe următoarele locuri se află Spania, Franța, Italia, Germania și Țările de Jos. Împreună, aceste șase țări reunesc trei sferturi dintre toate permisele emise în UE în 2021. Ucrainenii au primit cele mai multe noi permise de ședere anul trecut, respectiv 30% dintre toate eliberate în UE. Ei sunt urmați de marocani și belaruși, care au reprezentat împreună 10% din noile permise de ședere emise de blocul comunitar. Franța a fost, de departe, cea mai populară destinație pentru studenți din țări non-UE, cu 90.600 permise emise în 2021, în principal unor cetățeni chinezi. Proximitatea geografică și legăturile lingvistice sau istorice au influențat alegerea țării pentru mulți dintre noii imigranți, a explicat Eurostat. Polonia vecină a fost destinația primară pentru ucraineni și belaruși, în timp ce în Franța, Portugalia și Spania au ajuns în special marocani, brazilieni și columbieni. (sursa Agerpres)
Publicat în Mapamond

Numărul persoanelor care au vizitat Delta Dunării în primele cinci luni ale anului este cu circa 27% mai mic decât cel din aceeaşi perioadă a anului trecut, din cauza creşterii preţurilor şi a războiului din Ucraina, se arată într-un comunicat de presă remis recent de Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD).
Astfel, dacă în primele cinci luni ale anului trecut în Deltă au fost 59.119 de turişti, în aceeaşi perioadă a acestui an numărul vizitatorilor a fost de 42.735, cu 27% mai puţini.
"Îi încurajăm pe turişti să viziteze Delta Dunării, un loc unic în lume, unde industria ospitalităţii a fost în permanenţă pregătită să primească turiştii pentru practicarea un turism responsabil, lent, de vizitare, armonios îmbinat cu biodiversitatea, multiculturalitatea, tradiţiile şi gastronomia locală", a declarat preşedintele AMDTDD, Cătălin Ţibuleac, citat în comunicat.
Potrivit sursei, Delta Dunării este destinaţia ideală pentru turiştii care îşi doresc o vacanţă în natură şi care apreciază gastronomia locală şi tradiţiile.
"Delta Dunării este în prezent o destinaţie sigură, cu toate zvonurile alarmiste, fiind una dintre cele mai izolate, unice şi protejate zone turistice din România, unde turiştii pot petrece vacanţe de neuitat în natură, ţinând cont de activităţile de recreere specifice turismului deltaic: pescuit, plimbările pe canale cu bărcile deschide, traseele de caiac-canoe, plimbările cu bicicleta, birdwatching şi nu în ultimul rând plajele sălbatice, neamenajate, mai puţin populate", se mai arată în comunicatul asociaţiei. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Avuţia netă a populaţiei a continuat să se majoreze într-un ritm robust în cursul anului 2021, crescând cu 10%, iar activele imobiliare au fost responsabile pentru majoritatea creşterii, se menţionează în "Raportul asupra stabilităţii financiare", publicat de Banca Naţională a României.
Potrivit datelor din raport, anul trecut averea netă a populaţiei din România a depăşit pragul de 2.600 de miliarde de lei.
"Avuţia netă a populaţiei a continuat să se majoreze într-un ritm robust în cursul anului 2021 (+10%). Activele imobiliare au fost responsabile pentru majoritatea creşterii (+13%), acestea fiind susţinute de evoluţia robustă a preţurilor imobiliare, alături creşterea fondului de locuinţe. Rata de creştere a activelor financiare a încetinit faţă de valoarea înregistrată la T3 2020 (+34%) la 3% la finalul anului 2021. Este important de menţionat divergenţa evoluţiei depozitelor la vedere (+25% martie 2022 comparativ cu martie 2021) faţă de cea a depozitelor la termen (-14%), dar şi o accelerare a economisirii în valută în defavoarea monedei naţionale, indicând o preferinţă ridicată pentru activele cu un grad de lichiditate crescut, pe fondul creşterii gradului de incertitudine cauzat de conflictul din Ucraina", se spune în raport.
BNR menţionează că tendinţa de polarizare a veniturilor observată în anii anteriori s-a exacerbat în cursul anului 2021, valoarea depozitelor ce depăşesc plafonul de garantare de 100.000 euro majorându-se cu 14%, comparativ cu 4% pentru ceilalţi deponenţi. De asemenea, se remarcă creşterea importantă a deţinerilor de fonduri de investiţii şi a acţiunilor cotate, ce s-au majorat cu 80%, respectiv 2,3% din PIB, fiind susţinute creşterea indicilor de acţiuni, cât şi de apariţia de noi aplicaţii financiare.
"Accelerarea ratei de inflaţie, în special pe segmentul mărfurilor alimentare, va duce la diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei şi a veniturilor disponibile, punând presiune asupra capacităţii de a acoperi serviciul datoriei pentru persoanele care au contractat credite. Gospodăriile din România au cea mai ridicată pondere a cheltuielilor cu alimente şi băuturi nealcoolice din Uniunea Europeană (25,2 % comparativ cu 15% media UE 27), cât şi una dintre cele mai ridicate ponderi alocate băuturilor alcoolice şi tutunului (5,5%). Suplimentar, persoanele cu venituri mai mici alocă o proporţie mai ridicată din cheltuieli către nevoile de bază; astfel, acestea vor fi afectate mai puternic", arată raportul.
Conform sursei citate, ponderea cheltuielilor cu locuinţa se situează sub media UE27 (25% faţă de 32%), din care cheltuielile cu apă, electricitate şi gaze reprezintă 5,1% din cheltuielile de consum. Cu toate acestea, la finalul anului 2020, 24% gospodăriile cu venituri mici întâmpinau dificultăţi în a-şi încălzi locuinţa, comparativ cu doar 6% din gospodăriile cu venituri medii şi ridicate. Este important de menţionat că faţă de finalul anului 2020, momentul colectării statisticilor, preţul gazelor naturale s-a majorat cu 85% (date la aprilie 2022, conform indicilor de preţ de consum), respectiv 18% pentru electricitate; astfel, este de aşteptat ca ponderea populaţiei ce se confruntă cu dificultăţi să se majoreze.

Nevoia de transformare structurală a economiei

BNR precizează că deşi plafonarea preţurilor la energie este o măsură utilă pentru a proteja veniturile populaţiei pe termen scurt, eforturile autorităţilor ar trebui îndreptate preponderent înspre dezvoltarea de noi surse de energie regenerabilă şi înspre a diminua dependenţa de importuri energetice, având în vedere inclusiv spaţiul fiscal limitat, dar şi nevoia de transformare structurală a economiei.
Potrivit raportului, evoluţia venitului mediu net a fost în linie cu creşterea preţurilor de consum, indicele câştigului salarial real fiind stabil la martie 2022 comparativ cu anul anterior. Cu toate acestea, persistă divergenţe importante din perspectiva distribuţiei veniturilor salariale: 42% din contractele de muncă înregistrate la ianuarie 2022 aveau un venit mai mic sau egal cu salariul minim, pe când ce 13% din persoane au raportat un câştig salarial peste medie.
Suplimentar, se menţine un grad ridicat de eterogeneitate din punct de vedere regional (gospodăriile din regiunea Bucureşti-Ilfov au raportat venituri băneşti de două ori mai mari faţă de cele din regiunea de Nord-est), cât şi între mediul urban şi cel rural (gospodăriile din mediul urban au raportat venituri băneşti medii cu 50% mai ridicate faţă de cele din mediul rural.. Aceste evoluţii demonstrează că pentru a susţine creşterea intermedierii financiare în mod sustenabil este necesară diminuarea economiei nefiscalizate, creşterea incluziunii financiare pentru zonele rurale, dar şi crearea de locuri de muncă în industriile cu valoarea adăugată ridicată.
Rata de creştere a îndatorării a accelerat faţă de ultimul Raport, fiind susţinută de ratele de dobândă scăzute, relaxarea standardelor de creditare, dar şi de diminuarea incertitudinilor cauzate de către pandemia COVID-19. Astfel, îndatorarea totală a populaţiei s-a majorat cu 9% la martie 2022 comparativ cu martie 2021, ponderea în PIB fiind în uşoară scădere (15,6%, -0,6 pp).
Cea mai importantă componentă a îndatorării populaţiei se menţine categoria creditelor ipotecare bancare (56% din total, respectiv 103 miliarde lei), acestea având şi cea mai ridicată rată de creştere (12%). Creditele de consum bancare, reprezentând 34% din totalul îndatorării populaţiei, s-au majorat cu 5% în perioada martie 2021-martie 2022, comparativ cu o diminuare de 2% în cursul anului 2020. În final, creditele acordate de către IFN-uri au o pondere de 5% în totalul îndatorării populaţiei, majorându-se cu 8,4%.
BNR susţine că o evoluţie similară poate fi observată şi pentru fluxul de credit nou. Fluxul de credit ipotecar nou a atins un maxim istoric (20 miliarde lei) în perioada aprilie 2021-martie 2022, în creştere cu 41% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, pe când fluxul de credit de consum a fost de 20 miliarde lei în aceeaşi perioadă (+44%). Şi fluxul de credite acordate de către IFN-uri a atins un maxim istoric (5 miliarde lei în perioada aprilie 2021- martie 2022), demonstrând că implementarea măsurii de limitare a gradului de îndatorare începând cu ianuarie 2019 nu a constituit un impediment pentru accesul la finanţare al populaţiei, în special cei cu venituri mai reduse ce apelează preponderent la creditele acordate de către IFN-uri. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Nivelul preţurilor pentru bunurile de consum şi servicii în Uniunea Europeană a variat semnificativ anul trecut în statele membre UE, cel mai scăzut fiind în Polonia (60% din media UE), România şi Bulgaria (ambele cu 56% din media UE), arată datele prezentate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În 2021, cel mai ridicat nivel al preţurilor în Uniunea Europeană s-a înregistrat în Danemarca şi Irlanda (ambele 140% din media UE), Luxemburg (132%), Suedia (128%) şi Finlanda (126%).
Anul trecut, nivelul preţurilor pentru restaurante şi hoteluri a fost de aproape 3,4 ori mai ridicat în cea mai scumpă ţară faţă de cea mai ieftină. Nivelul preţurilor a variat de la 46% din media UE în Bulgaria, 54% în România şi 62% în Ungaria, la 155% din media UE în Danemarca, 137% în Suedia şi 133% în Finlanda.
Pe locul doi în ceea ce priveşte diferenţa între preţuri se află alcoolul şi tutunul, cel mai scăzut nivel fiind în Bulgaria (64% din media UE), Polonia (72%) şi Ungaria (79%), iar cel mai ridicat în Irlanda (205% din media UE), urmată la distanţă de Finlanda (173%), Suedia (136%), Danemarca şi Franţa (ambele 134%). Variaţiile de preţ sunt provocate de diferenţele de impozitare la aceste produse.
Alimentele şi băuturile nealcoolice sunt cele mai ieftine în România (69% din media) şi Polonia (72%), iar cele mai scumpe în Luxemburg (125% din media UE), Danemarca (120%) şi Irlanda (119%).
Îmbrăcămintea este grupul de produse unde preţurile diferă mai puţin în rândul statelor membre UE, variind de la 76% din media UE în Bulgaria la 134% în Danemarca.
Disparităţi reduse se înregistrează şi la echipamentele de transport personal, cele mai ieftine fiind în Polonia (81% din media UE), iar cele mai scumpe în Danemarca (138%).
Diferenţele de preţ sunt de asemenea limitate la produsele electronice de consum, de la 88% din media UE în Polonia la 113% în Ţările de Jos. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Consiliul Concurenţei a aplicat, anul trecut, amenzi în valoare totală de 407 milioane lei (82,73 milioane euro), valoare care situează anul 2021 pe locul 3 în clasamentul amenzilor totale aplicate de autoritate, conform unui raport al instituţiei.
Potrivit sursei citate, anul tecut au fost date amenzi de 1,246 miliarde de lei, iar în 2018 în valoare de 435,194 milioane de lei.
În premieră, a avut loc sancţionarea unor companii nerezidente în România, amendă aplicată la cifra de afaceri a întregului grup.
Cea mai mare amendă, de 353.393.694 lei (aproximativ 71 milioane euro) a fost dată la 5 cinci companii farmaceutice (Baxalta Gmbh, Elveţia, CSL Behring Gmbh, Germania, Biotest AG, Germania, Kedrion Spa, Italia, Octapharma AG, Elveţia) furnizoare de imunoglobuline şi alte medicamente derivate din plasma umană, precum şi asociaţiei reprezentative a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice - PPTA (Belgia) pentru limitarea şi, chiar, întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline.
O amendă de 30 milioane lei (aproximativ 6,1 milioane euro) a primit Delgaz Grid SA pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa serviciilor conexe distribuţiei de gaze naturale. Compania a recunoscut integral faptele anticoncurenţiale.
Consiliul Concurenţei a sancţionat cu 13.471.039 lei (aproximativ 2,78 milioane euro) cinci companii din domeniul producţiei şi/sau comercializării ouălor de consum din România (Toneli Holding SA, Avicola Lumina SA, Avicola Bucureşti SA, Albatros Gold SRL, Super Eggs SRL), precum şi asociaţia administrată de acestea pentru coordonarea politicilor comerciale referitoare la livrările de produse pe piaţă, cu scopul de a creşte artificial preţurile produselor sau cel puţin de stopare a scăderii preţurilor. Avicola Bucureşti SA a recunoscut participarea la practica anticoncurenţială şi a beneficiat, astfel, de reducerea amenzii.
O sancţiune de 6,9 milioane lei (aproximativ 1,4 milioane euro) a fost dată la şase companii (Dnata Catering SRL, Food and Beverages Management SRL, Trotter Management SRL, City Cafe Express SRL, RBK Property Management SRL, Primero Business Consulting SRL - în prezent, Land of Util Tehnology SRL) care oferă servicii de alimentaţie publică (food & beverage) în incinta Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti pentru fixarea preţurilor. Toate cele 6 companii implicate au recunoscut fapta anticoncurenţială.
O amendă de 2.521.087 lei (aproximativ 521.000 euro) au primit şase companii (Upipsa SRL, Axa Company SRL, Uzina Rominex SRL, Uzitmet Industry SRL, Prelmet SA, Grupul Reparaţii Industriale şi Montaj Excavatoare X SRL) pentru trucarea unor licitaţii organizate de Societatea Complexul Energetic Oltenia SA şi Centrala Electrică de Termoficare Govora SA pentru achiziţia de role şi ghirlande de role de mină.
Autoritatea de concurenţă menţionează că a finalizat 11 investigaţii privind încălcarea Legii concurenţei. 55% dintre acestea fiind cazuri de înţelegeri de tip cartel. În 2021 au fost declanşate 16 investigaţii privind posibile încălcări ale Legii concurenţei, în domenii precum energie, medicamente, servicii de reparare a autovehiculelor, furnizare de carte, produse electronice şi IT&C, licitaţii etc. Din totalul investigaţiilor declanşate, 38% vizează un posibil abuz de poziţie dominantă.

Primul caz de no poach agreement

Potrivit raportului, au avut loc primul caz de no poach agreement (companiile se înţeleg să nu contacteze, recruteze şi/sau angajeze persoane care lucrează şi/sau care au lucrat la vreuna dintre firmele implicate) declanşat de Consiliul Concurenţei: piaţa forţei de muncă calificată/specializată, asociată activităţilor de producţie autovehicule/componente pentru autovehicule din România.
La sfârşitul anului 2021, Consiliul Concurenţei avea în derulare 37 de investigaţii privind posibila încălcare a Legii concurenţei, din care peste jumătate vizează înţelegeri de tip cartel. 18 anchete sectoriale/studii/analize, dintre care 11 au fost declanşate în 2021 erau în derulare erau în derulare la sfârşitul anului trecut. Anul trecut au fost finalizate 5 anchete sectoriale/studii/analize (deşeuri medicale, servicii de înregistrare/înscriere a avizelor de ipotecă/alte garanţii reale mobiliare, impactul tehnologiilor Big Data asupra concurenţei, servicii medicale şi expertiză contabilă). S-au desfăşurat 19 inspecţii inopinate la 102 de sedii şi puncte de lucru. Au fost autorizate 81 de concentrări economice, cele mai multe din ultimii 15 ani. Din cele 81 de concentrări economice, una a fost autorizată cu condiţii: preluarea Foodpanda de către Glovoappro.
Consiliul Concurenţei precizează că a avut calitatea procesuală în 240 dosare privind concurenţa. 90% a fost procentul hotărârilor Curţii de Apel Bucureşti, favorabile autorităţii de concurenţă, 92% - procentul hotărârilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie favorabile Consiliului Concurenţei. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut 93% din valoarea totală a amenzilor contestate.
Instituţia menţionează că s-a înregistrat o creştere considerabilă a numărului de sesizări primite prin intermediul platformei avertizorilor de concurenţă, respectiv 160, faţă de 124 mesaje primite în 2020. Aspectele semnalate au vizat domenii, precum: piaţa serviciilor de telecomunicaţii, piaţa financiară, piaţa serviciilor de publicitate, comerţul online, piaţa serviciilor medicale, serviciile de asigurare auto, comercializarea de piese auto, combustibili, piaţa energiei electrice şi a gazelor naturale în contextul liberalizării pieţei, serviciile de salubrizare şi altele.
În urma informaţiilor furnizate de către avertizori, au fost declanşate: investigaţia privind posibile înţelegeri şi/sau practici concertate de fixare a preţurilor de vânzare în cadrul politicii comerciale implementate de un operator economic pe piaţa produselor electronice şi IT&C din România; investigaţia privind un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa furnizării de carte din România; investigaţia ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii pe piaţa forţei de muncă calificată/specializată din domeniul producţiei autovehicule şi/sau altor activităţi conexe din România; Platforma avertizorilor, instrument folosit atât de Consiliul Concurenţei, cât şi de Comisia Europeană, protejează anonimatul persoanelor care denunţă nereguli prin intermediul unui sistem de mesagerie criptat, special conceput, ce permite comunicarea în ambele sensuri.
Anul trecut au fost finalizate 20 de măsuri de sprijin care au ajutat economia să funcţioneze în condiţii dificile în contextul pandemiei COVID-19, printre care susţinerea Complexului Energetic Oltenia, şi a Companiei Naţionale a Uraniului (în contextul prelurării de către SN Nuclearelectrica), schema de ajutor de stat pentru companiile din domeniul HoReCa, susţinerea activităţii operatorilor aerieni, modernizarea sistemului de termoficare a municipiului Bucureşti din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM), sprijin pentru IMM-uri, schema cadru sub formă de credite cu dobândă subvenţionată şi garanţii la credite gestionată de către Eximbank.
De asemenea, a fost emis aviz din punct de vedere al conformităţii cu reglementările europene în domeniu pentru de măsuri de ajutor de stat şi de minimis, ce implică fonduri europene şi naţionale în valoare totală de 58,43 miliarde lei. Au fost transmise 380 opinii şi puncte de vedere, avize şi clarificări privind incidenţa cu reglementările din domeniul ajutorului de stat. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Fondul forestier naţional a înregistrat, în 2021, o creştere de aproximativ 0,04% faţă de anul precedent, în timp ce volumul de masă lemnoasă recoltată s-a majorat cu 1,7%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
La 31 decembrie 2021, suprafaţa fondului forestier era de 6.606.618 hectare (+2.412 hectare faţă de 2020), din care suprafaţa pădurilor totaliza 6.449.456 hectare. Aceasta a înregistrat anul trecut o creştere de numai 39 de hectare, suprafaţa pădurilor reprezentând 97,6% din fondul forestier naţional.
Conform statisticii oficiale, creşterea de 0,04% a fondului forestier naţional se datorează în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate şi a terenurilor neîmpădurite, stabilite în condiţiile legii a fi împădurite (Legea nr. 133/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul Silvic).
Pe de altă parte, suprafaţa regenerată a scăzut anul trecut cu 4,8%, respectiv cu 1.208 hectare, totalizând 23.981 hectare.
În ceea ce priveşte volumul de masă lemnoasă recoltată, acesta a ajuns la 19,994 milioane metri cubi (mc), înregistrând un salt de 342.000 hectare (+1,7%) faţă de 2020, când a totalizat 19,652 milioane de mc.
Suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare a pădurilor a fost în 2021 de 177.620 hectare, mai puţin cu 7.719 hectare faţă de 2020, din care tăierile rase reprezintă 4.190 hectare, în creştere cu 1.471 hectare. În 2020 a fost consemnată o suprafaţă de 2.773 hectare cu tăieri rase de pădure.
Distribuţia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare într-o proporţie însemnată a acestuia în regiunile de dezvoltare Centru (19,2% din totalul fondului forestier) şi Nord-Est (18,2%), urmate de regiunile de dezvoltare Vest (16,2%), Nord-Vest (15,3%), Sud-Vest-Oltenia (12,3%), Sud-Muntenia (10,0%), Sud-Est (8,4%) şi de Bucureşti-Ilfov (0,4%).

Cel mai mare volum de masă lemnoasă s-a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord-Est

Potrivit sursei citate, cel mai mare volum de masă lemnoasă s-a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord-Est (25,5% din totalul volumului de masă lemnoasă recoltată), urmată de regiunea de dezvoltare Centru (24,3%) şi într-o proporţie mai mică de regiunile de dezvoltare Nord-Vest (12,9%), Vest (12,2%), Sud-Muntenia (10,7%), Sud-Vest Oltenia (7,3%), Sud-Est (6,9%) şi Bucureşti-Ilfov (0,2%).
La nivelul anului 2021, cele mai mari suprafeţe pe care s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (26,3 % din suprafaţa totală regenerată), Centru (17,5 %), respectiv Nord-Vest (14,3%), urmate de regiunile de dezvoltare Sud-Est (13,6 %), Vest (10,4%), Sud-Vest Oltenia (8,7%), Sud-Muntenia (8,5%) şi Bucureşti-Ilfov (0,7%).
Fondul forestier reprezintă totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră, inclusiv cele neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafaţă, conform operaţiunilor de intrări-ieşiri efectuate în condiţiile legii, indiferent de forma de proprietate.
De asemenea, suprafaţa pădurilor reprezintă terenurile de cel puţin 0,25 hectare, acoperite cu arbori; arborii trebuie să atingă o înălţime minimă de 5 metri la maturitate în condiţii normale de vegetaţie.
Masa lemnoasă recoltată reprezintă volumul brut de masă lemnoasă pe picior din partizile aferente anului de producţie pentru care se întocmeşte cercetarea statistică, recoltat până la data de 31 decembrie a anului respectiv. Nu constituie masă lemnoasă recoltată, masa lemnoasă rămasă pe picior.
Potrivit normelor metodologice publicate de INS, suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare reprezintă suprafaţa pe care s-au executat tăieri de masă lemnoasă, efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea pădurii de la o generaţie la alta, prin care se urmăreşte în principal asigurarea regenerării acestora pe cale naturală şi realizarea unor structuri optime sub raport funcţional.
Tăierile rase reprezintă extragerea integrală a arboretului bătrân printr-o singură tăiere, regenerarea pădurii realizându-se pe cale artificială, prin împăduriri. Regenerarea reprezintă procesul prin care se instalează o nouă generaţie de arbori forestieri, ce înlocuieşte generaţia vârstnică, proces care se poate realiza pe cale naturală sau artificială. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Efectivele de bovine, porcine, ovine şi caprine au fost în scădere în România, în 2021, faţă de anul anterior, în timp ce numărul total de păsări s-a majorat cu 8,1%, relevă datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Potrivit sursei citate, numărul total de bovine şi efectivul matcă (vaci pentru lapte, bivoliţe pentru reproducţie şi juninci pentru reproducţie), la 1 decembrie 2021 faţă de 1 decembrie 2020, au scăzut cu 3%, respectiv cu 2,8%.
De asemenea, numărul total de porcine şi efectivul matcă (scroafe de prăsilă) s-a diminuat cu 4,4%, respectiv cu 5,4%, iar totalul de ovine şi caprine a scăzut cu 3%, în timp ce efectivul matcă (oi, mioare şi capre) a avut un trend descendent de 1,5%.
Datele INS arată, totodată, că numărul total de păsări şi de păsări ouătoare adulte au crescut cu 8,1%, respectiv cu 14,9%.
În perioada 2006 - 2021, efectivele de bovine au scăzut continuu, până la aproape două milioane de capete. În plus, din anul 2011 până în 2021, efectivele de bovine s-au menţinut la un nivel relativ constant, reprezentând 62% în anul 2021 faţă de anul 2006.
Conform statisticii oficiale, efectivele de porcine au scăzut, la o pondere de 53,1% în 2021 comparativ cu anul 2006, iar efectivele de ovine şi caprine au fost în creştere, atingând în anul 2021 un nivel de 11,536 milioane de capete, respectiv cu 37,2% mai mult faţă de datele din urmă cu 15 ani.
În ceea ce priveşte piaţa europeană, România s-a clasat anul trecut pe locul 10 în UE la efectivele de bovine, după Franţa, Germania, Irlanda, Spania, Polonia, Italia, Olanda, Belgia şi Austria.
În acelaşi timp, ca densitate la 100 de hectare teren, ţara noastră s-a aflat pe locul 20, fiind urmată de Grecia şi Bulgaria.
La efectivele de porcine, România a ocupat locul 9 în UE, după Spania, Germania, Danemarca, Franţa, Olanda, Polonia, Italia şi Belgia. Ca densitate la 100 de hectare de teren, locul ocupat a fost 18, înaintea Greciei, Slovaciei, Lituaniei şi Bulgariei.
Raportat la perioada de referinţă, în cazul efectivelor de ovine şi caprine, România s-a situat pe locul trei în rândul statelor membre, după Spania şi Grecia, iar în privinţa densităţii la 100 de hectare de teren, a ocupat poziţia a treia, după Grecia şi Spania. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Europenii au îndurat anul trecut cea mai călduroasă vară din istoria înregistrărilor, după ce o serie de incendii de vegetaţie, inundaţii şi valurile intense de căldură s-au abătut asupra continentului, potrivit unui raport realizat de oameni de ştiinţă ai Uniunii Europene publicat vineri, informează Reuters.
Temperaturile din timpul verii au fost cu circa 1 grad Celsius peste media ultimelor trei decenii, iar în Italia s-au înregistrat temperaturi de 48,8 grade Celsius - un posibil record pentru întreaga Europă.
Un val de caniculă deosebit de puternică care s-a abătut peste regiunea mediteraneeană a provocat declanşarea unor incendii de vegetaţie severe care au pârjolite peste 800.000 de hectare în ţări precum Grecia, Turcia şi Italia. În acelaşi timp, precipitaţii record au provocat inundaţii devastatoare pe teritoriul Belgiei şi în vestul Germaniei, care au dus la moartea a peste 200 de persoane.
Raportul, publicat anual de Copernicus Climate Change Service (C3S) al UE, este redactat pe baza observaţiilor satelitare, a măsurătorilor de pe teren şi a modelărilor computerizate pentru a oferi o perspectivă asupra climei de pe continent.
''Ne confruntăm cu o mulţime de provocări'', a spus Mauro Facchini, directorul Copernicus Unit din cadrul UE.
El a precizat că temperaturile record din 2021 şi vremea extremă conturează nevoia urgentă ca statele să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră în scopul evitării unei încălziri suplimentare care ar declanşa alte evenimente meteo mai distructive.

Ultimii şapte ani au fost cei mai călduroşi din istorie

Pe plan global, ultimii şapte ani au fost cei mai călduroşi din istorie. Cu toate acestea, anul trecut, temperaturile au fost puţin mai mici în comparaţie cu anii recenţi întrucât valorile au fost temperate de fenomenul La Nina, care duce la răcirea apelor mărilor în regiunea de nord a globului.
Deşi statele şi-au luat angajamentul prin Acordul de la Paris din 2015 să limiteze creşterea temperaturilor globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, cele mai multe au eşuat în a înregistra un progres suficient, iar anul trecut emisiile globale de CO2 au revenit în forţă după o scădere temporară indusă de pandemia de COVID-19.
Statele se confruntă deja cu consecinţele inacţiunii.
Anul trecut, oamenii de ştiinţă din domeniul climei au ajuns la concluzia că încălzirea globală a sporit şansele producerii inundaţiilor devastatoare din vestul Europei de vara trecută cu 20% - reflectând un principiu cunoscut de mult timp, potrivit căruia pentru fiecare grad cu care se încălzeşte atmosfera, poate reţine cu 7% mai multă umezeală, sporind şansele precipitaţiilor intense.
''Este una dinte cele mai vizibile şi pronunţate schimbări pe care le constatăm în contextul încălzirii globale'', a declarat pentru Reuters Wim Thiery, un specialist în domeniul climei din cadrul Vrije Universiteit Brussel.
Acesta a spus că guvernele au făcut unele progrese în a se adapta unor astfel de evenimente cum ar fi crearea unor zone naturale de inundaţii, dar că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este cea mai ieftină şi cea mai eficientă opţiune de a limita pericolele climatice.
Potrivit raportului, temperaturile de la suprafaţa mării înregistrate în regiuni din mările Baltică şi Mediteraneană au fost cele mai ridicate de la demararea înregistrărilor satelitare, la începutul anilor 1990. ''Regiuni din Mare Baltică erau cu 5 grade Celsius peste medie, ceea ce înseamnă foarte mult'', a spus Freja Vamborg, cercetător climatolog senior în cadrul C3S. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic

LIBERTY Galaţi, principalul producător integrat de oţel din România, a anunţat un nivel-record de producţie anuală, cel mai mare din 2010 până în prezent, în timp ce Furnalul nr. 5 a obţinut cele mai mari volume de când a fost pus în funcţiune, în 1978. În urma unui proces de eficientizare operaţională şi de management, compania a raportat în 2021 un volum total de producţie de 2,35 milioane de tone de oţel şi continuă să crească nivelul producţiei pe măsură ce transformă LIBERTY Galaţi într-un producător GREENSTEEL, cu o amprentă redusă de carbon.

LIBERTY Galaţi anunţă rezultate-record la nivelul companiei în anul 2021:
- Furnalul nr. 5 a produs 2,1 milioane de tone de fontă lichidă, cu 13% mai mult faţă de 2020, fiind cel mai înalt nivel atins în ultimii 43 de ani;
- Laminorul de Benzi la Cald a realizat un volum de producţie de 1,6 milioane de tone, în creştere cu aproape 20% faţă de anul precedent şi cel mai bun rezultat din 2017;
- Oţelăria a depăşit toate recordurile din ultimii 12 ani, cu 2,35 de milioane de tone de oţel lichid;
- Volumul de oţel turnat a crescut la 2,3 milioane de tone în 2021;
- Laminorul de Benzi Zincate a obţinut cel mai mare nivel de producţie din anul 2000, cu 222.000 de tone;
- Linia de Acoperire Organică a obţinut, de asemenea, cel mai înalt nivel de producţie înregistrat de la instalarea acesteia, 88.000 de tone, cu 15% în plus faţă de anul precedent.

Volumele mari de producţie au fost susţinute în aceeaşi masură de creşterea calităţii produselor. Performanţele companiei au fost posibile prin eforturile susţinute de echipa LIBERTY Galaţi şi printr-o serie de investiţii operaţionale realizate de grupul LIBERTY din 2019 până în prezent. Acestea includ: un proiect de modernizare a Cawper-ului nr. 1 în valoare de 13,5 milioane de euro, care a condus la creşterea performanţei Furnalului nr. 5; proiecte de automatizare şi de consolidare a operaţiunilor Laminorului de Benzi la Cald, în valoare de 5,5 milioane de euro, care au permis companiei să beneficieze de nivelul ridicat al pieţei din 2021, alături de alte proiecte de digitalizare şi automatizare implementate pe platforma de la Galaţi. Tot în 2021 compania a iniţiat un proiect de investiţii în tehnologie state-of-the-art la noua linie de acoperiri organice pentru produse tubulare, în valoare de 6,3 milioane de euro.

„Acestea sunt rezultate de producţie excelente şi dovada eforturilor depuse de toţi oamenii care lucrează pe platforma siderurgică. Ele demonstrează, de asemenea, implicarea LIBERTY şi resursele pe care le investeşte pentru a moderniza şi îmbunătăţi viitorul companiei şi al echipei. Ne aflăm în plin proces de transformare a LIBERTY Galaţi într-o companie a viitorului, cu scopul de a deveni neutri în emisii de carbon până în 2030. Sunt momente captivante pentru noi toţi, cei care ne propunem să facem parte din viitorul sustenabil al companiei”, a declarat Paramjit Kahlon, CEO LIBERTY Steel Group Primary Steel & Mining.

„Producţia-record de anul trecut este un pas important în misiunea noastră de a obţine nu doar volume mai mari, ci şi oţel de calitate, cu amprentă redusă de carbon. Dincolo de cifre, avem o calitate mai bună a produselor şi serviciilor noastre, ca urmare a proiectelor de eficientizare managerială şi operaţională derulate în ultimii ani la LIBERTY Galaţi. Continuăm eforturile de a creşte nivelul de producţie până la 3 milioane de tone anual iar, după implementarea planurilor de transformare GREENSTEEL, ne propunem să atingem un nivel mai ambiţios, de 4 milioane de tone”, a adăugat Prasanta Mishra, Executive Director LIBERTY Galaţi.

Planul de transformare GREENSTEEL pentru LIBERTY Galaţi, în valoare de 1 miliard de euro, care are ca scop atingerea neutralităţii de carbon până în 2030, va integra: două cuptoare cu arc electric şi un echipament DRI de reducere directă a fierului, care va utiliza iniţial gaz natural şi apoi va face tranziţia către hidrogen verde, reducând astfel până la 80% emisiile de CO2 pe tona de oţel produs; un mini-laminor integrat MI.DA care va optimiza potenţialul de creştere a producţiei la 4 milioane de tone anual; parcuri solare de 180 MW şi eoliene de 20 MW dezvoltate pe platforma siderurgică, în scopul de a utiliza energie din surse regenerabile şi de a reduce consumul total de energie. Acest proces de transformare va fi sprijinit de Academia GRENSTEEL, care are ca obiectiv perfecţionarea profesională a echipei şi încurajarea tinerilor să se alăture industriei siderurgice, se precizează într-un comunicat al LIBERTY Galaţi.

Publicat în Știrea zilei
Pagina 1 din 7