Efectivele de bovine, porcine, ovine şi caprine au fost în scădere în România, în 2021, faţă de anul anterior, în timp ce numărul total de păsări s-a majorat cu 8,1%, relevă datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Potrivit sursei citate, numărul total de bovine şi efectivul matcă (vaci pentru lapte, bivoliţe pentru reproducţie şi juninci pentru reproducţie), la 1 decembrie 2021 faţă de 1 decembrie 2020, au scăzut cu 3%, respectiv cu 2,8%.
De asemenea, numărul total de porcine şi efectivul matcă (scroafe de prăsilă) s-a diminuat cu 4,4%, respectiv cu 5,4%, iar totalul de ovine şi caprine a scăzut cu 3%, în timp ce efectivul matcă (oi, mioare şi capre) a avut un trend descendent de 1,5%.
Datele INS arată, totodată, că numărul total de păsări şi de păsări ouătoare adulte au crescut cu 8,1%, respectiv cu 14,9%.
În perioada 2006 - 2021, efectivele de bovine au scăzut continuu, până la aproape două milioane de capete. În plus, din anul 2011 până în 2021, efectivele de bovine s-au menţinut la un nivel relativ constant, reprezentând 62% în anul 2021 faţă de anul 2006.
Conform statisticii oficiale, efectivele de porcine au scăzut, la o pondere de 53,1% în 2021 comparativ cu anul 2006, iar efectivele de ovine şi caprine au fost în creştere, atingând în anul 2021 un nivel de 11,536 milioane de capete, respectiv cu 37,2% mai mult faţă de datele din urmă cu 15 ani.
În ceea ce priveşte piaţa europeană, România s-a clasat anul trecut pe locul 10 în UE la efectivele de bovine, după Franţa, Germania, Irlanda, Spania, Polonia, Italia, Olanda, Belgia şi Austria.
În acelaşi timp, ca densitate la 100 de hectare teren, ţara noastră s-a aflat pe locul 20, fiind urmată de Grecia şi Bulgaria.
La efectivele de porcine, România a ocupat locul 9 în UE, după Spania, Germania, Danemarca, Franţa, Olanda, Polonia, Italia şi Belgia. Ca densitate la 100 de hectare de teren, locul ocupat a fost 18, înaintea Greciei, Slovaciei, Lituaniei şi Bulgariei.
Raportat la perioada de referinţă, în cazul efectivelor de ovine şi caprine, România s-a situat pe locul trei în rândul statelor membre, după Spania şi Grecia, iar în privinţa densităţii la 100 de hectare de teren, a ocupat poziţia a treia, după Grecia şi Spania. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Europenii au îndurat anul trecut cea mai călduroasă vară din istoria înregistrărilor, după ce o serie de incendii de vegetaţie, inundaţii şi valurile intense de căldură s-au abătut asupra continentului, potrivit unui raport realizat de oameni de ştiinţă ai Uniunii Europene publicat vineri, informează Reuters.
Temperaturile din timpul verii au fost cu circa 1 grad Celsius peste media ultimelor trei decenii, iar în Italia s-au înregistrat temperaturi de 48,8 grade Celsius - un posibil record pentru întreaga Europă.
Un val de caniculă deosebit de puternică care s-a abătut peste regiunea mediteraneeană a provocat declanşarea unor incendii de vegetaţie severe care au pârjolite peste 800.000 de hectare în ţări precum Grecia, Turcia şi Italia. În acelaşi timp, precipitaţii record au provocat inundaţii devastatoare pe teritoriul Belgiei şi în vestul Germaniei, care au dus la moartea a peste 200 de persoane.
Raportul, publicat anual de Copernicus Climate Change Service (C3S) al UE, este redactat pe baza observaţiilor satelitare, a măsurătorilor de pe teren şi a modelărilor computerizate pentru a oferi o perspectivă asupra climei de pe continent.
''Ne confruntăm cu o mulţime de provocări'', a spus Mauro Facchini, directorul Copernicus Unit din cadrul UE.
El a precizat că temperaturile record din 2021 şi vremea extremă conturează nevoia urgentă ca statele să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră în scopul evitării unei încălziri suplimentare care ar declanşa alte evenimente meteo mai distructive.

Ultimii şapte ani au fost cei mai călduroşi din istorie

Pe plan global, ultimii şapte ani au fost cei mai călduroşi din istorie. Cu toate acestea, anul trecut, temperaturile au fost puţin mai mici în comparaţie cu anii recenţi întrucât valorile au fost temperate de fenomenul La Nina, care duce la răcirea apelor mărilor în regiunea de nord a globului.
Deşi statele şi-au luat angajamentul prin Acordul de la Paris din 2015 să limiteze creşterea temperaturilor globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, cele mai multe au eşuat în a înregistra un progres suficient, iar anul trecut emisiile globale de CO2 au revenit în forţă după o scădere temporară indusă de pandemia de COVID-19.
Statele se confruntă deja cu consecinţele inacţiunii.
Anul trecut, oamenii de ştiinţă din domeniul climei au ajuns la concluzia că încălzirea globală a sporit şansele producerii inundaţiilor devastatoare din vestul Europei de vara trecută cu 20% - reflectând un principiu cunoscut de mult timp, potrivit căruia pentru fiecare grad cu care se încălzeşte atmosfera, poate reţine cu 7% mai multă umezeală, sporind şansele precipitaţiilor intense.
''Este una dinte cele mai vizibile şi pronunţate schimbări pe care le constatăm în contextul încălzirii globale'', a declarat pentru Reuters Wim Thiery, un specialist în domeniul climei din cadrul Vrije Universiteit Brussel.
Acesta a spus că guvernele au făcut unele progrese în a se adapta unor astfel de evenimente cum ar fi crearea unor zone naturale de inundaţii, dar că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este cea mai ieftină şi cea mai eficientă opţiune de a limita pericolele climatice.
Potrivit raportului, temperaturile de la suprafaţa mării înregistrate în regiuni din mările Baltică şi Mediteraneană au fost cele mai ridicate de la demararea înregistrărilor satelitare, la începutul anilor 1990. ''Regiuni din Mare Baltică erau cu 5 grade Celsius peste medie, ceea ce înseamnă foarte mult'', a spus Freja Vamborg, cercetător climatolog senior în cadrul C3S. (sursa Agerpres)

Publicat în Mozaic

LIBERTY Galaţi, principalul producător integrat de oţel din România, a anunţat un nivel-record de producţie anuală, cel mai mare din 2010 până în prezent, în timp ce Furnalul nr. 5 a obţinut cele mai mari volume de când a fost pus în funcţiune, în 1978. În urma unui proces de eficientizare operaţională şi de management, compania a raportat în 2021 un volum total de producţie de 2,35 milioane de tone de oţel şi continuă să crească nivelul producţiei pe măsură ce transformă LIBERTY Galaţi într-un producător GREENSTEEL, cu o amprentă redusă de carbon.

LIBERTY Galaţi anunţă rezultate-record la nivelul companiei în anul 2021:
- Furnalul nr. 5 a produs 2,1 milioane de tone de fontă lichidă, cu 13% mai mult faţă de 2020, fiind cel mai înalt nivel atins în ultimii 43 de ani;
- Laminorul de Benzi la Cald a realizat un volum de producţie de 1,6 milioane de tone, în creştere cu aproape 20% faţă de anul precedent şi cel mai bun rezultat din 2017;
- Oţelăria a depăşit toate recordurile din ultimii 12 ani, cu 2,35 de milioane de tone de oţel lichid;
- Volumul de oţel turnat a crescut la 2,3 milioane de tone în 2021;
- Laminorul de Benzi Zincate a obţinut cel mai mare nivel de producţie din anul 2000, cu 222.000 de tone;
- Linia de Acoperire Organică a obţinut, de asemenea, cel mai înalt nivel de producţie înregistrat de la instalarea acesteia, 88.000 de tone, cu 15% în plus faţă de anul precedent.

Volumele mari de producţie au fost susţinute în aceeaşi masură de creşterea calităţii produselor. Performanţele companiei au fost posibile prin eforturile susţinute de echipa LIBERTY Galaţi şi printr-o serie de investiţii operaţionale realizate de grupul LIBERTY din 2019 până în prezent. Acestea includ: un proiect de modernizare a Cawper-ului nr. 1 în valoare de 13,5 milioane de euro, care a condus la creşterea performanţei Furnalului nr. 5; proiecte de automatizare şi de consolidare a operaţiunilor Laminorului de Benzi la Cald, în valoare de 5,5 milioane de euro, care au permis companiei să beneficieze de nivelul ridicat al pieţei din 2021, alături de alte proiecte de digitalizare şi automatizare implementate pe platforma de la Galaţi. Tot în 2021 compania a iniţiat un proiect de investiţii în tehnologie state-of-the-art la noua linie de acoperiri organice pentru produse tubulare, în valoare de 6,3 milioane de euro.

„Acestea sunt rezultate de producţie excelente şi dovada eforturilor depuse de toţi oamenii care lucrează pe platforma siderurgică. Ele demonstrează, de asemenea, implicarea LIBERTY şi resursele pe care le investeşte pentru a moderniza şi îmbunătăţi viitorul companiei şi al echipei. Ne aflăm în plin proces de transformare a LIBERTY Galaţi într-o companie a viitorului, cu scopul de a deveni neutri în emisii de carbon până în 2030. Sunt momente captivante pentru noi toţi, cei care ne propunem să facem parte din viitorul sustenabil al companiei”, a declarat Paramjit Kahlon, CEO LIBERTY Steel Group Primary Steel & Mining.

„Producţia-record de anul trecut este un pas important în misiunea noastră de a obţine nu doar volume mai mari, ci şi oţel de calitate, cu amprentă redusă de carbon. Dincolo de cifre, avem o calitate mai bună a produselor şi serviciilor noastre, ca urmare a proiectelor de eficientizare managerială şi operaţională derulate în ultimii ani la LIBERTY Galaţi. Continuăm eforturile de a creşte nivelul de producţie până la 3 milioane de tone anual iar, după implementarea planurilor de transformare GREENSTEEL, ne propunem să atingem un nivel mai ambiţios, de 4 milioane de tone”, a adăugat Prasanta Mishra, Executive Director LIBERTY Galaţi.

Planul de transformare GREENSTEEL pentru LIBERTY Galaţi, în valoare de 1 miliard de euro, care are ca scop atingerea neutralităţii de carbon până în 2030, va integra: două cuptoare cu arc electric şi un echipament DRI de reducere directă a fierului, care va utiliza iniţial gaz natural şi apoi va face tranziţia către hidrogen verde, reducând astfel până la 80% emisiile de CO2 pe tona de oţel produs; un mini-laminor integrat MI.DA care va optimiza potenţialul de creştere a producţiei la 4 milioane de tone anual; parcuri solare de 180 MW şi eoliene de 20 MW dezvoltate pe platforma siderurgică, în scopul de a utiliza energie din surse regenerabile şi de a reduce consumul total de energie. Acest proces de transformare va fi sprijinit de Academia GRENSTEEL, care are ca obiectiv perfecţionarea profesională a echipei şi încurajarea tinerilor să se alăture industriei siderurgice, se precizează într-un comunicat al LIBERTY Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

China a raportat mai multe cazuri locale simptomatice de COVID-19 până în prezent în acest an decât a înregistrat pe tot parcursul anului 2021, în contextul în care varianta extrem de transmisibilă Omicron a declanşat focare de la Shanghai la Shenzhen, informează luni Reuters.
În China continentală au fost raportate 1.337 de noi cazuri locale simptomatice de COVID-19 pe 13 martie, a anunţat luni Comisia Naţională de Sănătate (NHC). Astfel, totalul cazurilor de infectare din acest an a ajuns la peste 9.000, comparativ cu 8.378 înregistrate pe tot parcusul anului 2021, conform bilanţului Reuters.
Autorităţile din Shenzhen, supranumit Silicon Valley din China, au suspendat temporar transportul în comun şi au îndemnat locuitorii să lucreze de acasă, în timp ce săptămâna aceasta vor fi efectuate teste în întreg oraşul după o creştere a numărului de cazuri noi de infectare.
Foxconn şi Unimicron Technology Corp, furnizori ai Apple, şi-au suspendat luni operaţiunile în oraşul sudic. Compania Foxconn, cunoscută oficial ca Hon Hai Precision Industry Co, a declarat că operaţiunile vor fi suspendate până la notificări suplimentare, adăugând că va implementa măsuri auxiliare pentru reducerea efectelor întreruperii producţiei.
În oraşul nord-estic Changchun, care se află în prezent în izolare, Toyota a suspendat producţia la un joint venture cu grupul chinez FAW.
China a raportat în total 1.437 de noi cazuri confirmate de COVID pe 13 martie, inclusiv cazuri din afara continentului, a precizat NHC, comparativ cu 1.938 în ziua anterioară.
Au fost înregistrare 906 noi cazuri asimptomatice, pe care China nu le ia în considerare în bilanţurile privind cazuri confirmate, comparativ cu 1.455 în ziua precedentă.
Nu au fost înregistrate noi cazuri de deces, numărul morţilor rămânând neschimbat, 4.636.
Până la 13 martie, China continentală a raportat în total 116.902 de cazuri cu simptome confirmate, inclusiv cazuri locale şi din afara graniţelor. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

În anul 2021, Registrul Auto Român (RAR) a fost în controale la service-uri, în trafic, a verificat practicile din staţiile ITP şi a sporit gradul de vigilenţă în cazul autovehiculelor second hand care solicită obţinerea CIV în România.

În trafic

Inspectorii RAR au controlat din punct de vedere tehnic în trafic 75.600 de vehicule (comparativ cu 64.096 în anul 2020), la nivelul întregii ţări. În urma controalelor, s-a constatat că 46,39% dintre acestea aveau deficienţe tehnice majore şi/sau periculoase şi au fost declarate neconforme.
Cele mai multe neconformităţi au fost constatate la:
- instalaţia electrică, de iluminare-semnalizare şi auxiliară (28,64%);
- emisii poluante (25,65%);
- punţi, jante, anvelope şi suspensie (13,81%);
- parbriz, geamuri laterale, lunetă, oglinzi (12,97%).
Neconformităţi la sistemul de frânare au fost depistate la 5,35% dintre vehiculele controlate şi în 1,71% din cazuri au fost constatate probleme la sistemul de direcţie. În urma măsurătorilor efectuate s-a constatat depăşirea nivelului maxim admis de emisii poluante la 2.193 de autovehicule. Inspectorii RAR au depistat în trafic şi vehicule cu defecţiuni periculoase la sistemele de frânare, direcţie sau la punţi şi fuzete. În cazul a 4.941 de vehicule s-a considerat că acestea prezintă pericol iminent de accident.
Aproximativ 2,9% dintre vehiculele verificate prezentau probleme legate de dovada de inspecţie tehnică periodică - ITP fals, expirat sau anulat.
În urma controalelor mixte desfăşurate de RAR şi Poliţia Rutieră pe parcursul anului 2021 au fost aplicate 26.639 de sancţiuni, au fost retrase 21.760 de certificate de înmatriculare, au fost imobilizate 279 vehicule şi 386 ITP-uri au fost anulate.
"ATENŢIE! Vă rugăm să ţineţi cont de faptul că rezultatele controalelor desfăşurate în trafic NU reflectă starea tehnică generală a parcului auto din România, deoarece echipajele mixte RAR-Poliţie opresc pentru verificare doar acele vehicule care sunt susceptibile de a prezenta neconformităţi", precizează RAR.
 
La agenţii economici (staţii ITP şi ateliere de reparaţii)

Departamentul Supraveghere de Piaţă a desfăşurat 4.666 de acţiuni de control finalizate prin întocmirea a 4.036 de procese verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor şi a 630 de invitaţii însoţite de note de constatare. S-au dispus măsuri contravenţionale în valoare de 4.224.100 de lei şi măsuri complementare. În cazul staţiilor ITP controlate, cele mai frecvente abateri constatate au fost folosirea de echipamente neconforme şi nerespectarea procedurilor de efectuare a inspecţiilor tehnice. În urma verificărilor la atelierele de reparaţii, abaterile cele mai frecvente au vizat efectuarea de operaţiuni neautorizate sau neîndeplinirea obligaţiei de a realiza verificările necesare înainte de punerea în circulaţie a autovehiculului.

La staţiile ITP

Pe parcursul anului 2021 au desfăşurat activitate de ITP în România 2.440 de staţii ITP autorizate. În cursul anului 2021 au fost autorizate 370 de staţii ITP noi, în timp ce 67 şi-au încetat activitatea la cerere.
Inspectorii RAR au reinspectat în aceste staţii ITP un număr de 98.208 vehicule şi au efectuat 16.982 de activităţi de monitorizare de fond a activităţii acestor staţii ITP, inclusiv cu verificarea înregistrărilor video realizate.
În urma abaterilor constatate, în cursul anului trecut au fost sancţionaţi 979 de inspectori tehnici prin menţionarea pe verso-ul certificatului de atestare a abaterilor constatate. Dintre aceştia, pentru 171 de inspectori tehnici a fost anulat certificatul de atestare din cauza comiterii de abateri repetate (2 în decurs de 1 an) sau pentru comiterea unor abateri grave.

În reprezentanţele RAR

Reprezentanţele RAR au eliberat în anul 2021 un număr de 687.105 cărţi de identitate pentru vehiculele noi sau utilizate. Dintre acestea, 497.731 au fost pentru autovehicule SH.
O maşină din cinci a fost respinsă la verificarea iniţială efectuată în reprezentanţele Registrului Auto Român în anul 2021. Dintre cele 497.731 de autovehicule utilizate care au solicitat obţinerea CIV, 106.245 (21,35%) au fost respinse la prima prezentare.
Cele mai frecvente motive de respingere au fost:
- neconformităţi ale echipamentelor electrice (24,48% din totalul respingerilor);
- neconformităţi ale sistemului de frânare (12,54% din totalul respingerilor);
- neconformităţi la şasiu/cabină (11,80% din totalul respingerilor).

„În anul 2021, Registrul Auto Român a prioritizat siguranţa în trafic, intensificând acţiunile de control în toate domeniile în care instituţia are atribuţii. Scopul nostru este să ne asigurăm că eliminăm riscurile la care vă supuneţi atunci când aveţi nevoie de o reparaţie a autovehiculului sau atunci când circulaţi pe drumurile publice cu maşini a căror stare tehnică precară poate pune în pericol viaţa dumneavoastră, dar şi pe a celorlalţi participanţi la trafic”, menţionează Alina Niţă, directorul general al Registrului Auto Român.

Aproximativ jumătate (49%) dintre programările efectuate pentru serviciile prestate de RAR s-au făcut online, prin intermediul site-ului oficial www.rarom.ro. În anul 2021 au fost validate 706.703 programări la nivel naţional (în creştere faţă de valoarea de 704.595 din 2020), dintre care 346.123 au fost obţinute online (creştere cu 13,6% faţă de cele 304.663 din 2020), respectiv am ajuns la un procent de 49% de utilizare a sistemului WEB de programări, la nivelul anului 2020 valoarea fiind de 43,2%, se arată într-un comunicat al RAR.

Publicat în National

Activitatea Serviciului Judeţean Anticorupţie Galaţi, din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, în cursul anului 2021, s-a desfăşurat pe trei domenii principale: prevenire, cercetare penală şi investigaţii.

În anul 2021, la nivelul Serviciului Judeţean Anticorupţie Galaţi au fost înregistrate 30 lucrări penale din sesizare proprie. Unităţile de parchet au dispus efectuarea unor activităţi procedurale de către poliţiştii anticorupţie ai Serviciului Judeţean Anticorupţie Galaţi prin emiterea unui număr de 141 de ordonanţe de delegare.

Din punct de vedere al repartiţiei pe fapte, din cele 30 de lucrări penale din sesizare proprie, 10 au vizat infracţiuni de luare de mită, 4 infracţiuni de dare de mită, 4 infracţiuni prevăzute şi pedepsite de Legea 78/2000, 2 infracţiuni de trafic de influenţă şi 10 alte infracţiuni prevăzute de Codul Penal, se arată într-o analiză a principalelor activităţi, din anul 2021, desfăşurate de Serviciul Judeţean Anticorupţie Galaţi.

Anul trecut, lucrătorii Serviciului Judeţean Anticorupţie Galaţi au participat la organizarea a două activităţi de prindere în flagrant. Au fost efectuate cercetări faţă de 45 de persoane suspecte, dintre care 41 au devenit şi inculpaţi. Dintre cei 45 de suspecţi, 5 sunt lucrători M.A.I., 2 fiind cercetaţi pentru fapte de corupţie (pentru săvârşirea infracţiunii de ”trafic de influenţă” şi ”abuz în serviciu” raportat la Legea nr.78/2000).

În urma finalizării cercetărilor în dosare penale în care poliţiştii Serviciului Judeţean Anticorupţie Galaţi au efectuat acte procedurale, au fost emise 8 rechizitorii, iar la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Galaţi au fost încheiate 3 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, cu tot atâtea persoane, fără calitate specială.

În domeniul preventiv, au fost organizate şi desfăşurate la nivelul structurilor M.A.I. din judeţului Galaţi,  156 de activităţi de prevenire (84 de instruiri şi 72 de informări), la care au participat 1.580 cadre M.A.I., ocazie cu care au fost dezbătute interactiv aspecte ale problematicii profesionale. Din totalul acestora, 237 au fost cu funcţii de conducere, iar 1.343 cu funcţii de execuţie.

Ofiţerii anticorupţie au organizat şi desfăşurat un număr de 39 de activităţi de educaţie pentru promovarea integrităţii, în colaborare cu alte instituţii, la care au participat 1390 de persoane din cadrul Poliţiei Locale Galaţi, candidaţi la proba de traseu pentru obţinerea permisului de conducere, instructori auto, manageri ai şcolilor de şoferi de pe raza judeţului Galaţi, poliţişti din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Galaţi şi din cadrul Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Sud-Est Galaţi.

În cadrul programului „sChOOL RURAL – Şcoala de vară”, organizat de Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” din Galaţi, cu finanţare asigurată de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi Consiliul Judeţean Galaţi, ofiţerii de prevenire din cadrul D.G.A. – Serviciul Judeţean Anticorupţie Galaţi au desfăşurat o serie de activităţi de educaţie pentru promovarea atitudinii civice şi educaţie anticorupţie în rândul copiilor din mediul rural care provin din medii defavorizate.

Publicat în Știrea zilei

13 proiecte comunitare desfăşurate în judeţul Galaţi au fost finanţate în 2021 prin programul Start ONG, lansat de Kaufland România, implementat de asociaţia Act for Tomorrow, cu 37.320 euro. Acestea au fost implementate de 6 organizaţii neguvernamentale mici sau aflate la început de drum şi 6 instituţii de învăţământ în domeniile educaţie şi social.

Organizat în perioada martie - decembrie 2021, Start ONG este cel mai simplificat mecanism de finanţare destinat organizaţiilor mici sau la început de drum, iar în acest an a reuşit să aibă un impact pozitiv asupra comunităţilor locale, dar şi la nivel naţional.

Programul a ajuns şi în a treia ediţie la organizaţiile neguvernamentale mici, instituţiile şcolare şi grupurile informale, fiind solicitat în total, la nivel naţional, un buget de 2.506.985 euro pentru 485 de proiecte comunitare.

1.980 de persoane au beneficat în mod direct de proiectele finanţate în judeţul Galaţi, dintre care 1.610 elevi/studenţi, 195 copii/elevi din grupuri defavorizate, 100 de adulţi, 30 de seniori şi 45 cadre didactice, în cadrul proiectelor care s-au axat pe a desfăşura activităţi ca: amenajarea unui spaţiu educaţional, workshopuri de robotică, instalarea de sistem radio-TV, implementarea de programe educaţionale nonformale, ateliere de pictură cu seniori, reamenajare spaţii verzi şi altele. Poveştile fiecărui proiect desfăşurat în Galaţi, în ediţia care tocmai s-a încheiat, se regăsesc aici: https://startong.ro/blog/start/proiecte-2021/.

Câteva dintre proiectele implementate la nivel local în Galaţi sunt: Clasa Eco(Si)Stem - Şcoala Gimnazială Elena Doamna, Robotica la Sat - Asociaţia Galatzi 2020, În siguranţă la şcoala viitorului - Şcoala Gimnazială Sf. Stelian Umbrăreşti-Deal, Centrul de activităţi recreative în sat - Asociaţia Rădeşteanca şi altele. VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Programul Start ONG a fost lansat în 2019 din dorinţa de a echilibra şi a optimiza procesul de micro-finanţare a ONG-urilor tinere, a instituţiilor publice non-administrative şi a grupurilor informale/de iniţiativă, iar pe perioada aceasta de 3 ani a finanţat cu 1.488.725 de euro 470 de proiecte comunitare pe direcţiile educaţie, social, sănătate, mediu şi cultură, implementate în comunităţi locale pentru 2.783.955 de beneficiari direcţi.

Publicat în Comunitate

Piaţa asigurărilor de sănătate private a ajuns, în 2021, la 500 de milioane de lei, faţă de 380 de milioane de lei în 2019, a anunţat joi preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Nicu Marcu, menţionând că acest nivel scăzut este cauzat de educaţia financiară precară.
"Legat de asigurările de sănătate private, vreau să vă spun un lucru. În comparaţie cu alt ţări, România este într-un stadiu destul de incipient în ce priveşte evoluţia asigurărilor sociale de sănătate. Aş vrea să vă dau câteva comparaţii simple. În anul 2019 total prime subscrise ale asigurărilor de sănătate private erau în jur de 380 de milioane de lei. În 2021 au ajuns la 500 de milioane de lei. O să ziceţi că s-au dublat, ar trebui să fim mulţumiţi. S-au dublat dar ca şi procent din toate asigurările este un procent mic. Procentul asigurărilor în general ca parte din PIB-ul României este un procent destul de mic. Întrebarea pe care ne-o punem noi şi dumneavoastră şi cei care lucrăm în domeniu este de ce lucrurile sunt la un nivel atât de redus? Eu cred, după aproape 2 ani de mandat şi din dezbaterile pe care l-am avut şi analizele pe care le-am făcut la nivelul Autorităţii, că acest lucru se datorează sau este din cauza faptul că educaţia financiară este precară", a precizat Nicu Marcu, la conferinţa "Quo Vadis 2022! - Ediţia a IV-a, Asigurările private de sănătate - soluţie pentru finanţarea sănătăţii", organizată de Fundaţia Institutul de Studii Financiare şi trustul de presă DC Media Group.
El a afirmat că, prin Institut, prin ASF şi prin mass media, trebuie să fie făcute mai multe lucruri astfel încât să fie educată populaţia pe diverse niveluri de vârstă pentru a conştientiza că, la un moment dat, este nevoie de această asigurare de sănătate, nu numai ca o variantă la finanţarea sănătăţii în România ci şi ca un necesar pentru a-şi asigura un serviciu medical de calitate.
La rândul său, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Cristian Roşu, a spus că există o creştere de aproape 200% în procente, dar în valoare absolută sumele sunt insignifiante la nivel de piaţă precum şi la nivel de acoperire a populaţiei ţării.
"Vă pot spune că indemnizaţiile brute plătite anul trecut pe asigurările de sănătate au fost în euro de aproximativ 60 de milioane de euro. Întrebarea este simplă. Dacă aceşti 60 de milioane de euro s-ar fi dus în sistemul public de sănătate să ajute la finanţarea sau la completarea finanţării care vine din partea Casei Naţionale de Asigurări. Sunt bani, sunt puţini, dar sunt şi cum apetitul pe care îl sesizăm de câţiva ani de zile prin procentele de creştere se menţine în continuare în acelaşi trend putem să facem o prognoză pentru anii care urmează. Şi putem să avem în vedere faptul că vor fi sute de milioane de euro care vor intra în jocul economic şi comercial al sistemului de sănătate, sistem de sănătate care în permanenţă va avea nevoie de surse suplimentare de finanţare atât pentru dotări cât şi pentru calitatea serviciilor", a spus Cristian Roşu. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Sporul natural pentru populaţia României fost negativ în luna decembrie 2021, respectiv minus 11.090 de persoane, dar mai redus faţă de aceeaşi lună din 2020, când valoarea a fost de minus 19.508 de persoane, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Raportat la luna noiembrie a anului trecut, în decembrie 2021 s-a înregistrat naşterea a 16.550 de copii, cu 1.731 mai mulţi, în timp ce numărul deceselor a fost de 27.640 (14.298 bărbaţi şi 13.342 femei), cu 11.013 decese (5.185 bărbaţi şi 5.828 femei) mai puţine.
De asemenea, numărul deceselor copiilor cu vârstă sub un an, înregistrate în luna decembrie 2021, a fost de 96 copii, în creştere cu 18 faţă de luna noiembrie 2021.
"În anul 2020, numărul deceselor a crescut semnificativ în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie faţă de aceleaşi luni din anul 2019, iar în lunile ianuarie - februarie 2021 se observă un trend descrescător al numărului de decese faţă de ultimele luni ale anului 2020, numărul acestora rămânând în continuare mai ridicat decât cel înregistrat în aceleaşi luni ale anului precedent. În contextul pandemiei COVID-19, în luna octombrie 2021 s-a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de decese din întreaga perioadă de pandemie, după o perioadă de descreştere de 5 luni a numărului total de decese (aprilie - august). În ultimele două luni din 2021 s-a înregistrat, de asemenea, un trend descrescător al numărului de decese", menţionează INS.
Potrivit sursei citate, în ultima lună a anului trecut, două treimi din totalul numărului de decese s-a consemnat la persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani, astfel: 11.316 decese (40,9%) la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste; 6.870 decese (24,9%) la persoanele de 70 - 79 ani; 5.346 decese (19,3%) la persoanele în vârstă de 60 - 69 ani. La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 5 - 19 ani (62 decese), 20 - 29 ani (104 decese) şi 0 - 4 ani (115 decese).
În funcţie de cauza principală a deceselor, în decembrie 2021, cele mai multe au fost raportate pentru: bolile aparatului circulator (15.185 persoane, 54,9%), tumori (4.049 persoane, 14,6%) şi boli ale aparatului respirator (3.954 persoane, 14,3%).
La nivel general, sporul natural al populaţiei s-a menţinut negativ (-11.090) în luna decembrie 2021, numărul persoanelor decedate fiind de 1,7 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.

Căsătorii vs divorţuri

Datele INS relevă, totodată, că, în luna decembrie a anului trecut, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 5.104 de căsătorii, cu 681 mai multe decât în luna noiembrie 2021. În acelaşi timp, numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive a fost de 2.424, cu 190 mai multe raportat la perioada de referinţă.
Numărul persoanelor care au decedat, în decembrie 2021, a fost cu 7.169 mai mic faţă de luna aceeaşi perioadă din 2020, iar primele trei cauze de deces s-au înregistrat cu 3.713 decese mai puţine din cauza bolilor aparatului respirator, cu 3.340 mai puţine decese din cauza bolilor aparatului circulator şi cu 54 mai multe decese având cauză principală tumorile.
În plus, numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 17 mai mare în luna decembrie 2021 decât cel înregistrat în luna decembrie 2020.
În luna decembrie 2021, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 13.285 persoane (6.873 bărbaţi şi 6.412 femei), iar în mediul rural decesul a 14.355 persoane (7.425 bărbaţi şi 6.930 femei). Faţă de aceeaşi lună a anului 2020, numărul persoanelor care au decedat a scăzut cu 4.350 persoane (2.723 bărbaţi şi 1.627 femei) în mediul urban, respectiv cu 2.819 persoane (1.639 bărbaţi şi 1.180 femei) în mediul rural.
Totodată, numărul căsătoriilor consemnat în perioada analizată a fost cu 1.082 mai mare decât cel înregistrat în luna decembrie 2020, iar prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 s-au pronunţat cu 549 divorţuri mai multe, în decembrie 2021.
"Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, în special în cazul deceselor care, din luna iunie 2020, au înregistrat un trend crescător faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent, lunile iulie şi august 2021 fiind primele luni de scădere a numărului de decese faţă de aceleaşi luni din anul precedent, dar în lunile septembrie-noiembrie creşterile faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent sunt semnificative, luna octombrie înregistrând cea mai mare creştere a numărului de decese. Luna decembrie 2021 a înregistrat o scădere a numărului de decese faţă de luna decembrie 2020. În 2020 numai lunile februarie, septembrie, octombrie şi noiembrie au înregistrat creşteri ale numărului de născuţi-vii faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent", notează INS.
Conform statisticii oficiale, în 2021, lunar, s-a înregistrat o scădere a numărului de născuţi-vii faţă de aceeaşi lună din anul precedent, cu excepţia lunilor august şi decembrie. În cazul căsătoriilor, începând cu luna martie 2020, s-au înregistrat scăderi ale numărului de evenimente faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent timp de 12 luni consecutiv, luna martie 2021 fiind prima lună de creştere a numărului de căsătorii faţă de aceeaşi lună din anul 2020, situaţie care s-a menţinut în perioada martie - decembrie 2021, mai puţin în luna noiembrie, faţă de aceeaşi lună a anului precedent. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Galaţi anunţă că, în cursul anului 2021, inspectorii de muncă din cadrul compartimentului control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au efectuat  1.349 de controale şi au constatat abateri de la respectarea legislaţiei în vigoare pentru care s-au aplicat un număr de 1.544 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 79 de amenzi în valoare de 316.500 lei.

Totodată, s-a dispus oprirea din funcţionare a 5 echipamente de muncă care nu erau în conformitate cu cerinţele legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi nu prezenta siguranţă în exploatare, precum şi 5 sistări activitate.

„Măsurile stabilite prin actele de control şi prin procesele verbale de cercetare a accidentelor sunt consemnate în baza de date existenta la nivelul inspectoratului şi sunt urmărite permanent prin raportările şi informările pe care unităţile le transmit la termenele stabilite cât şi prin verificările efectuate la agenţii economici“, precizează Laurențiu Asaftei, inspector șef ITM Galați.

În domeniul supravegherii pieţei au fost efectuate 71 de controale. Au fost verificate 802 produse din următoarele categorii: măşti protecţie respiratorie, trotinete electrice, motoferăstraie, maşini de deszăpezit, mănuşi pentru protecţie chimică, maşini de tăiat piatră, asfalt şi beton, maşini agricole, articole pirotehnice, dar şi alte categorii de produse reglementate de directivele şi regulamentele din domeniul de competenţă al Inspecţiei Muncii.

În timpul controalelor au fost verificate: conţinutul declaraţiei de conformitate, instrucţiunile de întreţinere şi utilizare în limba română, conţinutul documentaţiei tehnice (unde a fost cazul), aplicarea corectă a marcajului de conformitate CE precum şi limitarea la zgomot şi limitarea emisiilor de noxe.

Potrivit ITM, în anul 2021:
- au fost eliberate 53 de certificate constatatoare (autorizare funcţionare SSM);
- au fost înregistrate 5 autorizaţii, 4 pentru utilizare de produse pentru protecţia plantelor din categoriile T si T+ şi 1 certificat de înregistrare pentru comercializarea produselor de protecţie a plantelor din categoriile T şi T+;
- s-au acordat 5 reînnoiri de avize pentru spaţii de depozitare a muniţiilor şi s-au eliberat 6 avize noi;
- s-au eliberat autorizaţii şi acordat vize anuale pentru 23 de autorizaţii pentru deţinerea şi prepararea de materii explozive din grupele II, III şi IV, pentru transportul de materii explozive din grupele I, II, III şi IV şi de articole pirotehnice din categoria F1, F2, F3, F4, T1 şi T2, pentru folosirea de materii explozive din grupele I, II, III şi IV şi de articole pirotehnice din categoria F1, F2, F3, F4, T1, T2, P1 şi P2, pentru deţinere şi comercializare articole pirotehnice categoria F1 şi P1;
- s-a eliberat 1 autorizaţie pentru transport şi folosire materii explozive (rachete antigrindină);
- s-a eliberat 1 autorizaţie depozitare pentru 2 depozite de materii explozive (rachete antigrindină);
- au fost înregistrate 97 de notificări pentru substanţe şi preparate chimice periculoase;
- a fost înregistrate 13 notificări pentru agenţi biologici;
- au fost înregistrate 575 de înştiinţări conform OUG nr. 96/2003 actualizată privind protecţia maternităţii la locurile de muncă;
- au fost comunicate 34 de declaraţii prealabile privind şantierele temporare sau mobile de pe raza judeţului Galaţi.

În unităţile din judeţul Galaţi s-au înregistrat un număr de 67 de accidente în urma cărora au rezultat 70 de accidentaţi, din care 5 au decedat.

Publicat în Eveniment
Pagina 1 din 6