Întreprinderile mici şi mijlocii şi fermierii au nevoie de mare ajutor după ce aproape că au fost doborâte de pandemie şi de criza economică generată de războiul din Ucraina.

Activarea măsurilor de sprijin din cadrul pachetului „Sprijinim România” este de un real folos mediului economic din ţara noastră.

O bună parte din aceste măsuri sunt active, iar antreprenorii încep să nutrească speranţa că nu se vor prăbuşi.

Guvernul a disponibilizat fonduri de la bugetul de stat, dar şi fonduri europene.

Astfel, mediul de afaceri va beneficia de granturi pentru activităţi productive de încă 412 milioane.

Tot în cadrul Programului „Sprijinim România” au fost lansate programe a căror finanţări mai aduc opt miliarde de le în sectorul economic.

Pentru investiţiile cu impact major în economie de peste 1 milion de euro a fost activată o schemă de ajutor de stat de 200 de milioane de euro pentru stimularea proiectelor de dezvoltare regională.

De asemenea, sunt alocate alte 300 milioane de euro pentru a sprijini companiile din domeniul transportului rutier de mărfuri şi persoane în vederea compensării creşterii masive a preţurilor la carburant.

Alte 5,2 miliarde de lei alocate din fonduri naţionale şi europene sunt dedicate investiţiilor aflate în derulare pentru a preîntâmpina eventuale blocaje în derularea proiectelor din cauza creşterii preţurilor la materiale de construcţii.

Nu în ultimul rând, pentru fermieri s-au disponibilizat 300 de milioane de euro ce reprezintă granturi pentru capital de lucru.

Mediul economic românesc avea nevoie ca de aer de acest sprijin pentru că altfel mii de firme riscau să intre în colaps.

Cristian Dima, Preşedinte Consiliul Naţional ALDE

Publicat în Politica

Sărbătoarea Învierii Domnului să ne fie călăuză pentru gândurile şi rugăciunile noastre pentru pace, lumină şi credinţă.
Sărbătoarea Paştelui ne aduce bucuria dată de vestea Învierii Mântuitorului şi este o perioadă în care ar trebui să dăm mai multă importanţă lucrurilor care ne aduc linişte interioară şi binecuvântare.
Vă doresc tuturor multă sănătate şi linişte în case.
Paşte fericit!

Cristian Dima,
Preşedinte Consiliul Naţional ALDE

Publicat în Politica

Războiul din Ucraina se resimte din plin în întreaga lume. Drama umanitară, criza economică şi impactul geopolitic sunt în atenţia tuturor. Un coflict armat ale cărui consecinţe le vom resimţi cu toţii multă vreme, chiar dacă lucrurile s-ar linişti mâine.
Pe lângă impactul umanitar şi economic, se prefigurează şi o reală catastrofă ecologică care nu va fi oprită de graniţe.
Radiaţii, poluarea aerului de bombardamentele care lovesc la întâmplare. Locuinţele oamenilor sunt rase de pe faţa pământului, dar nu nu numai acestea. Întreaga omenire este îngrijorată de creşterea radiaţiilor în zona centralei de la Cernobîl şi de efectele incendiului de la cea mai mare centrală nucleară din Europa, cea de la Zaporojie.
Istoria recentă ne spune că, după conflictul din Donbas au fost distruse 18 rezervaţii naturale şi peste 530.000 hectare de teren şi s-au înregistrat cel puţin 12.000 de incendii forestiere în toate zonele în care s-au dus lupte. Acum ar putea fi mult mai rău dacă acest război va continua pe o perioadă mai lungă.
Pe lângă drama cumplită prin care trec ucrainenii, în afară de criza economică ce va avea un recul internaţional uriaş, este nevoie să ţinem sub observaţie, cu mare atenţie, şi poluarea masivă generată de acest război, care este un atentat la viaţa şi sănătătatea noastră, a tuturor, pe termen lung , pentru că altfel războiul lui Putin nu va ucide doar în Ucraina!

Publicat în Politica

Războiul din Ucraina ne-a bulversat liniştea, ne-a arătat cât de preţioasă este pacea şi ne dovedeşte că marile puteri ale lumii se joacă cu vieţile oamenilor de rând pentru interese economice şi politice, orgolii şi bogăţii.

Cea mai mare întrebare care se ridică după invadarea Ucrainei de către Rusia este de ce? La această întrebare a răspuns preşedintele Consiliului Naţional al ALDE, Cristian Dima.

”Ce nu se spune despre Ucraina şi despre motivele pentru care a început războiul este că această ţară, pe lângă faptul că este una dintre cele mai mari ţări din Europa după teritoriu, cu o populaţie de peste 41 de milioane de oameni, are resurse uriaşe pe care şi le-ar dori orice alt stat. Dacă avem în vedere bogăţiile Ucrainei, scopul războiului este lesne de înţeles.

Pe scurt, Ucraina se poziţionează foarte bine în privinţa resurselor, atât la nivel european, cât şi mondial:
- Locul 1 în Europa în rezerve recuperabile dovedite de minereuri de uraniu-vital pentru energia nucleara;
- Locul 2 în Europa şi locul 10 în lume în ceea ce priveşte rezervele de minereu de titan;
- Locul 2 în lume în ceea ce priveşte rezervele explorate de minereuri de mangan (2,3 miliarde de tone, sau 12% din rezervele mondiale);
- A 2-a cea mai mare rezervă de minereu de fier din lume (30 de miliarde de tone);
- Locul 2 în Europa în ceea ce priveşte rezervele de minereu de mercur;
- Locul 3 în Europa (locul 13 în lume) în ceea ce priveşte rezervele de gaze de şist (22 de trilioane de metri cubi);
- Locul 4 în lume după valoarea totală a resurselor naturale;
- Locul 7 în lume în rezervele de cărbune (33,9 miliarde tone).

Din punct de vedere agricol, Ucraina poate asigura nevoile alimentare a 600 de milioane de oameni. Şi din acest punct de vedere, ţara vecină este fruntaşă:
- Locul 1 în Europa în ceea ce priveşte suprafaţa de teren arabil;
- Locul 3 în lume după suprafaţa solului negru (25% din volumul lumii);
- Locul 1 în lume la exporturile de ulei de floarea-soarelui şi floarea-soarelui;
- Locul 2 în lume în producţia de orz şi locul 4 la exporturile de orz;
- Al 3-lea cel mai mare producător şi al 4-lea cel mai mare exportator de porumb din lume;
- Al 4-lea cel mai mare producător de cartofi din lume;
- Al 5-lea cel mai mare producător de secară din lume;
- Locul 5 în lume în producţia de albine (75.000 tone);
- Locul 8 în lume la exporturile de grâu.

Ucraina este o ţară puternic industrializată şi nu în orice domeniu, ci în industria strategică. Este ştiut că Ucraina ocupă:
- Locul 1 în Europa în producţia de amoniac;
- Locul 2 în Europa şi al 4-lea cel mai mare sistem de conducte de gaze naturale din lume (142,5 miliarde de metri cubi de capacitate de transfer de gaze în UE);
- Locul 3 ca mărime din Europa şi al 8-lea ca mărime din lume în ceea ce priveşte capacitatea instalată a centralelor nucleare;
- Locul 3 în Europa şi locul 11 în lume în ceea ce priveşte lungimea reţelei feroviare (21.700 km);
- Locul 3 în lume (după SUA şi Franţa) în producţia de localizatoare şi echipamente de localizare.

Ucraina este şi un mare exportator:
- Al 3-lea cel mai mare exportator de fier din lume;
- Al 4-lea cel mai mare exportator de turbine pentru centrale nucleare din lume;
- Al 4-lea cel mai mare producător mondial de lansatoare de rachete;
- Locul 4 în lume la exporturile de argilă;
- Locul 4 în lume la exporturile de titan;
- Locul 8 în lume la exporturile de minereuri şi concentrate;
- Locul 9 în lume în exporturile de produse din industria de apărare.

Ei bine, toate aceste bogăţii din toate domeniile, de la agricultură, mâncare, până la metale rare şi lansatoare de rachete, sunt miza pentru care se bat puterile lumii. Este inacceptabil că resursele care ar trebui să le aducă bunăstare şi linişte, le aduc exod, război şi sărăcie”, a declarat Cristian Dima.

Publicat în Politica

În ultima jumătate de an, preţurile la energie electrică, gaze şi, mai nou, şi la carburanţi au pus în genunchi România. Totul a pornit de la liberalizarea pieţei de energie, la începutul anului 2021. Atunci guvernanţii se lăudau că această măsură va aduce numai avantaje şi preţuri mici, din ce în ce mai mici. În doar 1 an de zile, mulţi dintre români au ajuns să dea pe facturi mai mult de jumătate din veniturile lor lunare.
„Spre deosebire de cum se întâmplă în România, statele lumii civilizate îşi protejează economia şi cetăţenii cu intervenţii inteligente şi preventive! Nu repară şi intervin agresiv în economie după ce aceasta o ia razna cu 10-11% inflaţie! Avem exemple multiple ale ţărilor, economiilor civilizate care au anticipat sau au reacţionat la primele semne şi dezechilibre în sistemul financiar energetic. România, reacţionând târziu, trebuie să aplice corecţii încurcate, care amplifică dezechilibrele şi mecanismele pieţei libere insuficient aşezată. La noi, s-a liberalizat exact în pragul crizei o piaţă neorganizată corect, acaparată de jucători lacomi, asistată de un mecanism de stat incoerent, cu producători cu diferenţe semnificative ale preţului de producţie, aiuriţi şi de reglementările politicii energetice europene. S-a pierdut momentul de a interveni eficient fără a stresa consumatorii privaţi şi persoane fizice, în schimb a fost câştigat din plin momentul de a se face de râs cu o putere incredibilă. Dacă o putere ar fi intervenit să îi ajute să se ridiculizeze în asemenea hal, nu le-ar fi reuşit. Aşa cum spuneam, alte state europene au gândit în perspectivă. De exemplu, Spania a avut grijă să plafoneze preţurile la energie încă din luna septembrie, iar Franţa a implementat un set de măsuri care limitează creşterile preţurilor la 4%. La noi, totul s-a făcut anapoda!”, a afirmat preşedintele Consiliului Naţional ALDE, Cristian Dima.

Publicat în Politica
Miercuri, 12 Ianuarie 2022 11:06

ALDE şi PNL, negocieri pentru fuziune

Partidul Naţional Liberal a anunţat că începe negocierile cu ALDE în vederea fuziunii şi că a fost stabilită comisia de negociere ce va fi condusă de secretarul general al partidului, Dan Vîlceanu, alături de care vor fi Rareş Bogdan, Iulian Dumitrescu, Toma Petcu, Hubert Thuima şi Gheorghe Falcă”.
Întrebat despre anunţul făcut de PNL, preşedintele Consiliului Naţional ALDE, Cristian Dima, a confirmat informaţia.
„Aşa cum am mai declarat, în această perioadă deosebit de critică, în care România se luptă cu criza provocată de pandemie, trebuie să lăsăm deoparte orice alte interese politice şi să ne unim forţele ca să găsim soluţii pentru ieşirea din criză. PNL şi-a asumat rolul de partid coagulator al zonei liberale. Noi am raliat la această idee şi cred ca am găsit puncte comune în viziunea şi doctrina celor două partide pe care, cu înţelepciune, le putem pune în valoare având ca obiective diminuarea crizei economice provocate de pandemie, reducerea tendinţelor inflaţioniste, reasigurarea confortului şi stabilităţii energetice, etc. Sunt convins că viziunea politică în beneficiul cetăţenilor va depăşi orice orgolii politice care uneori sunt mai puternice pe plan local, decât la nivel naţional. Prioritatea noastră trebuie să rămână bunăstarea românilor”, a declarat Cristian Dima.
Echipa de negociere ALDE validată de Biroul Politic Naţional este formată din preşedintele ALDE, Daniel Olteanu, preşedintele Consiliului Naţional, Cristian Dima, secretarul general Luiza Marian, prim-vicepreşedinţii Roxana Ţurcanu şi Ionel Cel-Mare.

Publicat în Politica

Astăzi, 22 decembrie 2022, se marchează 32 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, ziua în care România s-a eliberat de jugul comunist.
"Sunt 32 de ani de când dictatura comunistă din România s-a prăbuşit! 32 de ani de când s-a strigat «Libertate!». Am valorificat această perioadă aşa cum trebuie? Am transformat România în ţara pe care ne doream să o avem? Cu siguranţă sunt multe lucruri pe care am fi putut să le facem altfel, altele care se pot îmbunătăţi. Dar să nu uităm că, în cei 32 de ani care au trecut de la Revoluţie, am reuşit să devenim membri ai Uniunii Europene şi ai NATO, ne-am recăpătat libertatea şi drepturile. Desigur, s-au făcut şi greşeli pentru care încă sper ca cei responsabili să plătească. Totuşi, zilele din acel decembrie din urmă cu 32 de ani trebuie să fie o învăţătură, atât pentru noi, cei care astăzi trăim într-un stat democratic, cât şi pentru generaţiile viitoare, pentru a împiedica repetarea istoriei şi a unor perioade cumplite. Amintirea victimelor Revoluţiei din 1989 trebuie să fie elementul care, în momente grele, să ne unească şi să soluţioneze orice divergenţă, care ar putea pune în pericol funcţionarea statului român", a declarat preşedintele Consiliului Naţional ALDE, Cristian Dima.

Publicat în Politica

Consiliul Naţional al IMM-urilor din România trage un semnal de alarmă cu privire la implementarea noii măsuri 3 - Acţiunii 4.1.1 - „Investiţii în activităţi productive”, care are un potenţial ridicat de fraudare. Reprezentanţii CNIPMM sunt de părere că se pregăteşte o fraudă de proporţii în implementarea Măsurii 3 deoarece nu se poate ca în lipsa unui guvern deplin, să fie lansată o măsură vitală pentru mediul de afaceri în regim de „primul venit, primul servit”! În condiţiile în care istoria a demonstrat că acest sistem a contribuit la fraude în ceea ce priveşte blocajul platformelor şi aplicarea cu ajutorul „roboţilor” de proiecte.

„În calitate de fost secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, funcţie din care m-am ocupat şi de domeniul IMM-urilor, consider că implementarea noii Măsuri 3 ar trebui să reprezinte un sprijin real pentru firmele româneşti afectate de pandemie. Doar că, aşa cum a fost ea concepută, generează mai multe probleme, existând chiar şi posibilitatea de fraudă, lucru semnalat şi de CNIPMMR. Unul dintre motivele de îngrijorare ţine de criteriul care stă la baza acestei măsuri, cel al primului venit - primul servit. Acesta, mai mult ca sigur, nu va asigura calitatea proiectelor depuse. Apoi, cei care au gândit documentaţia pentru această măsură nu au luat în considerare corelarea între cifra de afaceri şi valoarea grantului solicitat. Mi se pare nefiresc ca beneficiarii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, dar au o cifră de afaceri în 2019 de 100 de lei şi în 2020 de 50 de lei să poată aplica pentru un grant de 1 milion de euro. Este absurd şi nu sprijină firmele care chiar au nevoie de acest sprijin”, a afirmat Cristian Dima, preşedintele Consiliului Naţional ALDE.

Mai este şi problema valorii maxime a ajutorului de stat de 1.000.000 euro. Acest plafon reduce numărul de beneficiari. La această valoare ar beneficia doar 358 de IMM-uri, spune Cristian Dima. „Trebuie să avem în vedere că pandemia a afectat un număr foarte mare de firme. De aceea, mi s-ar fi părut normal ca valoarea maximă ajutorului nerambursabil să fie în jurul cifrei de 200.000 euro. În acest mod ar fi putut fi sprijinite minimum 1.792 de IMM-uri. Noul guvern, în frunte cu premierul, ministrul Fondurilor Europene şi ministrul Economiei ar trebui să oprească aplicarea acestei măsuri şi să o regândească, în aşa fel încât să sprijine în mod real IMM-urile. Banii destinaţi firmelor ar trebui să ajute un număr cât mai mare, nu doar câteva!”, a declarat Cristian Dima.

Publicat în Politica

În contextul negocierilor pentru formarea unui nou guvern s-a readus în discuţie povestea privind eliminarea cotei unice şi introducerea cotei progresive. Dacă ar merge până la capăt cu această propunere, atunci s-ar face o mare greşeală.
Ca să fac un scurt istoric: cota unică a fost introdusă de guvernarea liberală a lui Călin Popescu-Tăriceanu, iar în perioada în care a fost activă la nivelul de 16% a adus un aport bugetar de 3,6% - 3,8% din PIB.
În ceea ce priveşte această măsură, ideea liberală (pe care ALDE o susţine aşa cum a făcut-o şi la guvernare) este aceea de a avea un sistem de impozitare cu o fiscalitate redusă, suportabilă de contribuabili, cu un sistem de administrare cât mai suplu şi eficient, care să nu împovăreze contribuabilul, ci, dimpotrivă, să îi dea posibilitatea de a se bucura de roadele muncii sale.
Scopul din spatele introducerii cotei unice de impozitare în România a fost unul cât se poate de evident: stimularea economiei!
Şi acest lucru a reuşit să îl facă. Să înţelegem exact situaţia: am avut cote progresive (18% - 40%) până în anul 2004, iar aceste cote aduceau la buget doar 2,6% din PIB. În perioada 2005 - 2018 (când cota a fost de 16%), aşa cum am spus aportul la buget a fost de 3,6% - 3,8% din PIB (adică, o creştere cu 40% mai mare faţă de cotele progresive).
Însă, azi aportul adus de cota unică este mult mai mic faţă de perioada 2005 - 2018. Motivul? PSD a susţinut la guvernare reducerea cotei unice la 10%, ca o compensaţie faţă de creşterea CAS la salarii. Acest lucru a dus la o scădere a veniturilor la buget până la 2,1% PIB. În contextul unei performanţe economice în acea perioadă, această măsură a putut fi de înţeles.
La ora actuală nu cred că revenirea la cota progresivă este soluţia! Nu cred că trebuie să ne întoarcem înapoi în epoca pedepsirii prin taxe a muncii şi a iniţiativei private. Eventuala introducere a unei cote progresive ar însemna un fel de pedeapsă pentru clasa de mijloc şi nu cred că aceasta este soluţia.
Acum, totul depinde de PNL, dacă va susţine măsura cotei unice, introdusă de un guvern liberal, sau va merge pe mâna propunerii făcută de PSD! Avem şansa de a vedea dacă a mai rămas ceva liberal în PNL. Desigur sunt societăţi care cu foarte puţini angajaţi fac profit de sute de milioane de lei din contractele cu consultanţă sau de studii finanţate cu bani europeni sau din împrumuturile nemăsurate luate fără discernământ. Veniturile acestora ar trebui "studiate" mai atent şi găsită o cale de impozitare, dar probabil nu se va atinge nimeni de ele, căci de obicei acestea sunt firme "de casă" sau "puşculiţe de partid" şi atunci povara cade tot pe cei mulţi care cu adevărat susţin cea mai grea povara bugetară.
Cel mai important aspect nu este tocmai procentul de impozitare, ci gradul de colectare şi digitalizarea ANAF. O impozitare progresivă pe un grad dezechilibrat de colectare ar crea un haos şi pentru operatori, şi grave dificultăţi în cadrul ANAF care s-ar răsfrânge tot pe umerii IMM-urilor, acestea fiind categoria cea mai slab reprezentată şi apărată de abuzul statului!

Publicat în Politica

Pandemia, schimbările climatice, determină toate ţările să ia măsuri majore pentru adaptarea economiei mondiale la problemele cu care se confruntă omenirea. Noi avem Dunărea, cea mai ieftină şi mai puţin poluantă rută de transport pentru că se ştie că transportul naval este mai "sărac" în emisii de carbon decât cel rutier.
Dunărea Maritimă este una dintre principalele rute de transport European. Canalul Sulina, căruia transportatorii navali îi spun "autostrada" Dunării este inclus în Coridorul European Rin-Dunăre, a cărui axă principală este formată de căile navigabile interioare Main şi Dunăre, care leagă regiunile centrale din jurul oraşelor Strasbourg şi Frankfurt, trecând prin sudul Germaniei spre Viena, Bratislava, Budapesta şi, în fine, Marea Neagră, de o ramură importantă ce porneşte de la Munchen spre Praga, Zilina, Kosice şi frontiera cu Ucraina.
Un coridor între estul şi vestul Europei, care leagă portul Rotterdam, la Marea Nordului, de portul Constanţa, la Marea Neagră, traversând unsprezece ţări.
De această imensă magistrală de transport, România nu face decât să-şi bată joc!
În loc să încurajeze transportul maritim şi fluvial, prin impunerea unor taxe de căi navigabile imense toţi transportatorii fug către porturile ţărilor vecine care practică tarife mult mai mici. De exemplu, o navă de transport mărfuri ajunge să plătească, în total, la Odessa  - 9.395 euro, la Bourgas, Bulgaria - 6.809 euro, la Varna 10.477 euro şi la Galaţi 13.748 euro.
Taxele de căi navigabile foarte mari au fost reclamate în repetate rânduri de operatorii portuari care au explicat că nu este în joc doar soarta lor economică, ci şi economia ţării care are de pierdut enorm din cauză că transportul naval pe Dunăre este foarte redus.
Este evident că autorităţile româneşti îşi fundamentează tarifele practicate pe căile navigabile pe orice, numai pe concurenţă şi  interesul economic al ţării - NU.
Transportul pe Dunăre trebuie urgent revitalizat pentru că fluviul rămâne una dintre principalele rute de transport, esenţială pentru economia ţării şi teoretic aducătoare de bani la bugeti. Doar teoretic!

Preşedintele Consiliului Naţional al ALDE,
Cristian Dima

Publicat în Politica
Pagina 1 din 3