Luni, 19 Septembrie 2022 12:26

ALDE are un nou preşedinte

Preşedintele Alianţei Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) ales în 2019, Daniel Olteanu, şi-a dat demisia din funcţie săptămâna trecută. Se pare că decizia acestuia vine după ce membrii Biroului Politic Naţional (BPN) ALDE au fost revoltaţi că Olteanu a participat la Şcoala de vară a tinerilor din PMP fără a avea mandat din partea conducerii partidului.

Aşadar, joia trecută, s-a desfăşurat o şedinţă a BPN convocată de majoritatea membrilor acestuia în care s-a luat act de demisia lui Daniel Olteanu şi a fost mandat, conform statutului, ca preşedintele Consiliului Naţional ALDE, Cristian Dima, să preia funcţia de preşedinte al partidului.

cristian dima

Acesta va ocupa funcţia de preşedinte interimar până la organizarea congresului partidului a cărui dată urmează să fie stabilită săptămâna aceasta. În cadrul BPN s-a luat şi decizia denunţării protocolului de fuziune cu Partidul Naţional Liberal. De la încheierea acestui protocol, în luna martie, nu s-au făcut niciun fel de paşi concreţi pentru realizarea fuziunii.

Întrebat despre schimbările din partid, noul preşedinte ALDE, Cristian Dima, a declarat pentru Monitorul de Galaţi: "Prefer să nu comentez despre decizia de a demisiona a lui Daniel Olteanu, însă ce vă pot spune este că în acest moment ne concentrăm pe reconfigurarea şi reaşezarea partidului pe scena politică. O parte însemnată din membrii BPN au solicitat într-adevăr denunţarea protocolului pentru fuziunea cu PNL şi, ca urmare, s-a luat această decizie. Acum ne concentrăm pe organizarea congresului naţional şi pe revigorarea partidului".

Publicat în Politica

Culturile agricole sunt pârjolite de secetă. Din ce în ce mai multe localităţi rurale primesc apă potabilă cu porţia pentru că ne seacă râurile. Inflaţia bagă firmele (în special cele mici şi mijlocii) în faliment. Oamenii sunt disperaţi de creşterea preţurilor la alimentele de bază şi nici cu facturile de utilităţi situaţia nu e prea bună chiar dacă au fost plafonate preţurile la energie şi gaze. Zilele trecute a ieşit public ministrul Sănătăţii şi a anunţat că numărul cazurilor de COVID-19 se dublează de la o zi la alta şi în toamnă se preconizează că se va ajunge din nou la 10.000 de cazuri/zi. Un raport recent al BNR trage un semnal de alarmă asupra incertitudinilor şi a riscurilor economice din ţara noastră în perioada imediat următoare. Cu atât mai mult cu cât criza eonomico-financiară provocată de pandemie nu a fost nicidecum eradicată, ci - ghinion - ba chiar continuată şi agravată de războiul dintre Rusia şi Ucraina.
Toate aceste probleme majore nu sunt doar ale ţării noastre şi ale întregii Europe, ci chiar mai mult de atât. Toate guvernele caută soluţii, caută modalităţi să sprijine populaţia şi mediul de afaceri, caută strategii şi planuri pentru a uşura viaţa cetăţenilor care se descurcă din ce în ce mai greu în aceste vremuri extrem de tulburi.
În acest timp, lumea întreaga se lupta cu efectele devastatoare ale crizei și cu incertitudinile întinderii ei, la noi, premierul "decorează" miniştrii pentru merite deosebite, în funcţie de 10 criterii "drastice" şi fireşte că toţi s-au ales cu "magna cum laude". Îl compătimesc pe premierul Nicolae Ciucă că s-a luat dus de val şi a ţinut un discurs-fluviu despre "măreţele realizări" ale membrilor cabinetului în cele 7 luni de guvernare. Prim-ministrul ar trebui să ştie că poporul trebuie "decorat" pentru îngăduinţa cu care suportă deciziile de prea multe ori neprofesioniste ale unora dintre cei omagiaţi în raport. Nu este prima dată când premierul pică în plasa propriilor consilieri şi, fără pic de empatie pentru români, îşi laudă mai mult proprii "conducători de oşti", în loc să aprecieze oamenii, poporul. Românii sunt cei care duc greul acestor vremuri, miniştrii nu ştiu dacă puteau face mult mai mult, dar sigur în condiţiile date nu sunt de laudat, pe suferinţa românilor care nu merg cu maşini de la guvern sau mănâncă la restaurantele din parlament.
Dacă Nicolae Ciucă vrea să rămână în memoria colectivă drept conducătorul care a scos România din criză, atunci ar trebui să fie mai aproape de români, de nevoile şi necazurile lor! Miniştrii şi colegii care astăzi par a vă fi aproape şi "prieteni adevăraţi", nu sunt mai aproape, nici mai prieteni decât i-au fost lui Florin Cîţu, în primul moment în care poporul nu vă va acorda încredere, deznodământ cunoscut de altfel în PNL.

Publicat în Politica

Unul dintre cele mai mari obstacole cu care se confruntă mediul de afaceri românesc este numărul de licenţe şi autorizaţii pe care trebuie să le obţină şi aici mă refer în special la procedurile greoaie şi durata obţinerii acestora care îngreunează semnificativ activitatea antreprenorilor români.
Ani la rând am atras atenţia că birocraţia omoară din faşă multe iniţiative antreprenoriale, că este necesară sprijinirea investitorilor pentru ca activitatea acestora să nu mai fie îngreunată de maldărele de hârtii pe care trebuie să le facă. Iată că acum, un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) subliniază că este necesară reformarea urgentă a sistemului actual de proceduri pentru deschiderea unei afaceri în România, lucur care au duce, pe termen lung, la  bunăstarea românilor şi chiar dacă productivitatea României a crescut în ultimii ani, pentru mediul de afaceri reprezintă o adevărată provocare care înghite timp şi energie atât timp cât prin legislaţia actuală se cere obţinerea a 111 tipuri de licenţe, emise de 43 de autorităţi diferite.
Partea bună este că în acelaşi raport sunt remarcate demersurile pe care Guvernul României le face şi angajamentul pe care acesta şi l-a asumat prin Programul de Guvernare, prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi prin candidatura la OCDE, pentru diminuarea birocraţiei, implementarea digitalizării şi sprijinirea investitorilor.
Mediul de afaceri românesc, greu încercat în ultimii ani are nevoie de sprijin pentru ca antreprenorii să se concentreze pe dezvoltarea afacerilor şi nu pe procedurile administrative.
Prin PNRR, actualul guvern s-a angajat - iar OCDE a apreciat - să adopte o serie de măsuri care să diminueze semnificativ birocraţia cum ar fi; principiul „o singură dată”, ceea ce ar permite firmelor să li se solicite să furnizeze aceleaşi informaţii sau documente instituţiilor publice o singură dată şi nu ori de câte ori mai vrea câte un funcţionar, implementarea regimului unic de licenţiere industrială care va introduce aprobarea tacită pentru anumite tipuri de licenţe în urma înregistrării acestora pe platforma electronică eliminându-se astfel o bună parte din zecile de licenţe care se cer la momentul actual şi, poate cel mai important, implementarea integrală a unui punct unic de contact electronic.
Susţinerea mediului afaceri înseamnă stabilitate şi creştere economică cu impact imediar asupra bunăstării angajaţilor, a românilor.

Publicat în Politica

Întreprinderile mici şi mijlocii şi fermierii au nevoie de mare ajutor după ce aproape că au fost doborâte de pandemie şi de criza economică generată de războiul din Ucraina.

Activarea măsurilor de sprijin din cadrul pachetului „Sprijinim România” este de un real folos mediului economic din ţara noastră.

O bună parte din aceste măsuri sunt active, iar antreprenorii încep să nutrească speranţa că nu se vor prăbuşi.

Guvernul a disponibilizat fonduri de la bugetul de stat, dar şi fonduri europene.

Astfel, mediul de afaceri va beneficia de granturi pentru activităţi productive de încă 412 milioane.

Tot în cadrul Programului „Sprijinim România” au fost lansate programe a căror finanţări mai aduc opt miliarde de le în sectorul economic.

Pentru investiţiile cu impact major în economie de peste 1 milion de euro a fost activată o schemă de ajutor de stat de 200 de milioane de euro pentru stimularea proiectelor de dezvoltare regională.

De asemenea, sunt alocate alte 300 milioane de euro pentru a sprijini companiile din domeniul transportului rutier de mărfuri şi persoane în vederea compensării creşterii masive a preţurilor la carburant.

Alte 5,2 miliarde de lei alocate din fonduri naţionale şi europene sunt dedicate investiţiilor aflate în derulare pentru a preîntâmpina eventuale blocaje în derularea proiectelor din cauza creşterii preţurilor la materiale de construcţii.

Nu în ultimul rând, pentru fermieri s-au disponibilizat 300 de milioane de euro ce reprezintă granturi pentru capital de lucru.

Mediul economic românesc avea nevoie ca de aer de acest sprijin pentru că altfel mii de firme riscau să intre în colaps.

Cristian Dima, Preşedinte Consiliul Naţional ALDE

Publicat în Politica

Sărbătoarea Învierii Domnului să ne fie călăuză pentru gândurile şi rugăciunile noastre pentru pace, lumină şi credinţă.
Sărbătoarea Paştelui ne aduce bucuria dată de vestea Învierii Mântuitorului şi este o perioadă în care ar trebui să dăm mai multă importanţă lucrurilor care ne aduc linişte interioară şi binecuvântare.
Vă doresc tuturor multă sănătate şi linişte în case.
Paşte fericit!

Cristian Dima,
Preşedinte Consiliul Naţional ALDE

Publicat în Politica

Războiul din Ucraina se resimte din plin în întreaga lume. Drama umanitară, criza economică şi impactul geopolitic sunt în atenţia tuturor. Un coflict armat ale cărui consecinţe le vom resimţi cu toţii multă vreme, chiar dacă lucrurile s-ar linişti mâine.
Pe lângă impactul umanitar şi economic, se prefigurează şi o reală catastrofă ecologică care nu va fi oprită de graniţe.
Radiaţii, poluarea aerului de bombardamentele care lovesc la întâmplare. Locuinţele oamenilor sunt rase de pe faţa pământului, dar nu nu numai acestea. Întreaga omenire este îngrijorată de creşterea radiaţiilor în zona centralei de la Cernobîl şi de efectele incendiului de la cea mai mare centrală nucleară din Europa, cea de la Zaporojie.
Istoria recentă ne spune că, după conflictul din Donbas au fost distruse 18 rezervaţii naturale şi peste 530.000 hectare de teren şi s-au înregistrat cel puţin 12.000 de incendii forestiere în toate zonele în care s-au dus lupte. Acum ar putea fi mult mai rău dacă acest război va continua pe o perioadă mai lungă.
Pe lângă drama cumplită prin care trec ucrainenii, în afară de criza economică ce va avea un recul internaţional uriaş, este nevoie să ţinem sub observaţie, cu mare atenţie, şi poluarea masivă generată de acest război, care este un atentat la viaţa şi sănătătatea noastră, a tuturor, pe termen lung , pentru că altfel războiul lui Putin nu va ucide doar în Ucraina!

Publicat în Politica

Războiul din Ucraina ne-a bulversat liniştea, ne-a arătat cât de preţioasă este pacea şi ne dovedeşte că marile puteri ale lumii se joacă cu vieţile oamenilor de rând pentru interese economice şi politice, orgolii şi bogăţii.

Cea mai mare întrebare care se ridică după invadarea Ucrainei de către Rusia este de ce? La această întrebare a răspuns preşedintele Consiliului Naţional al ALDE, Cristian Dima.

”Ce nu se spune despre Ucraina şi despre motivele pentru care a început războiul este că această ţară, pe lângă faptul că este una dintre cele mai mari ţări din Europa după teritoriu, cu o populaţie de peste 41 de milioane de oameni, are resurse uriaşe pe care şi le-ar dori orice alt stat. Dacă avem în vedere bogăţiile Ucrainei, scopul războiului este lesne de înţeles.

Pe scurt, Ucraina se poziţionează foarte bine în privinţa resurselor, atât la nivel european, cât şi mondial:
- Locul 1 în Europa în rezerve recuperabile dovedite de minereuri de uraniu-vital pentru energia nucleara;
- Locul 2 în Europa şi locul 10 în lume în ceea ce priveşte rezervele de minereu de titan;
- Locul 2 în lume în ceea ce priveşte rezervele explorate de minereuri de mangan (2,3 miliarde de tone, sau 12% din rezervele mondiale);
- A 2-a cea mai mare rezervă de minereu de fier din lume (30 de miliarde de tone);
- Locul 2 în Europa în ceea ce priveşte rezervele de minereu de mercur;
- Locul 3 în Europa (locul 13 în lume) în ceea ce priveşte rezervele de gaze de şist (22 de trilioane de metri cubi);
- Locul 4 în lume după valoarea totală a resurselor naturale;
- Locul 7 în lume în rezervele de cărbune (33,9 miliarde tone).

Din punct de vedere agricol, Ucraina poate asigura nevoile alimentare a 600 de milioane de oameni. Şi din acest punct de vedere, ţara vecină este fruntaşă:
- Locul 1 în Europa în ceea ce priveşte suprafaţa de teren arabil;
- Locul 3 în lume după suprafaţa solului negru (25% din volumul lumii);
- Locul 1 în lume la exporturile de ulei de floarea-soarelui şi floarea-soarelui;
- Locul 2 în lume în producţia de orz şi locul 4 la exporturile de orz;
- Al 3-lea cel mai mare producător şi al 4-lea cel mai mare exportator de porumb din lume;
- Al 4-lea cel mai mare producător de cartofi din lume;
- Al 5-lea cel mai mare producător de secară din lume;
- Locul 5 în lume în producţia de albine (75.000 tone);
- Locul 8 în lume la exporturile de grâu.

Ucraina este o ţară puternic industrializată şi nu în orice domeniu, ci în industria strategică. Este ştiut că Ucraina ocupă:
- Locul 1 în Europa în producţia de amoniac;
- Locul 2 în Europa şi al 4-lea cel mai mare sistem de conducte de gaze naturale din lume (142,5 miliarde de metri cubi de capacitate de transfer de gaze în UE);
- Locul 3 ca mărime din Europa şi al 8-lea ca mărime din lume în ceea ce priveşte capacitatea instalată a centralelor nucleare;
- Locul 3 în Europa şi locul 11 în lume în ceea ce priveşte lungimea reţelei feroviare (21.700 km);
- Locul 3 în lume (după SUA şi Franţa) în producţia de localizatoare şi echipamente de localizare.

Ucraina este şi un mare exportator:
- Al 3-lea cel mai mare exportator de fier din lume;
- Al 4-lea cel mai mare exportator de turbine pentru centrale nucleare din lume;
- Al 4-lea cel mai mare producător mondial de lansatoare de rachete;
- Locul 4 în lume la exporturile de argilă;
- Locul 4 în lume la exporturile de titan;
- Locul 8 în lume la exporturile de minereuri şi concentrate;
- Locul 9 în lume în exporturile de produse din industria de apărare.

Ei bine, toate aceste bogăţii din toate domeniile, de la agricultură, mâncare, până la metale rare şi lansatoare de rachete, sunt miza pentru care se bat puterile lumii. Este inacceptabil că resursele care ar trebui să le aducă bunăstare şi linişte, le aduc exod, război şi sărăcie”, a declarat Cristian Dima.

Publicat în Politica

În ultima jumătate de an, preţurile la energie electrică, gaze şi, mai nou, şi la carburanţi au pus în genunchi România. Totul a pornit de la liberalizarea pieţei de energie, la începutul anului 2021. Atunci guvernanţii se lăudau că această măsură va aduce numai avantaje şi preţuri mici, din ce în ce mai mici. În doar 1 an de zile, mulţi dintre români au ajuns să dea pe facturi mai mult de jumătate din veniturile lor lunare.
„Spre deosebire de cum se întâmplă în România, statele lumii civilizate îşi protejează economia şi cetăţenii cu intervenţii inteligente şi preventive! Nu repară şi intervin agresiv în economie după ce aceasta o ia razna cu 10-11% inflaţie! Avem exemple multiple ale ţărilor, economiilor civilizate care au anticipat sau au reacţionat la primele semne şi dezechilibre în sistemul financiar energetic. România, reacţionând târziu, trebuie să aplice corecţii încurcate, care amplifică dezechilibrele şi mecanismele pieţei libere insuficient aşezată. La noi, s-a liberalizat exact în pragul crizei o piaţă neorganizată corect, acaparată de jucători lacomi, asistată de un mecanism de stat incoerent, cu producători cu diferenţe semnificative ale preţului de producţie, aiuriţi şi de reglementările politicii energetice europene. S-a pierdut momentul de a interveni eficient fără a stresa consumatorii privaţi şi persoane fizice, în schimb a fost câştigat din plin momentul de a se face de râs cu o putere incredibilă. Dacă o putere ar fi intervenit să îi ajute să se ridiculizeze în asemenea hal, nu le-ar fi reuşit. Aşa cum spuneam, alte state europene au gândit în perspectivă. De exemplu, Spania a avut grijă să plafoneze preţurile la energie încă din luna septembrie, iar Franţa a implementat un set de măsuri care limitează creşterile preţurilor la 4%. La noi, totul s-a făcut anapoda!”, a afirmat preşedintele Consiliului Naţional ALDE, Cristian Dima.

Publicat în Politica
Miercuri, 12 Ianuarie 2022 11:06

ALDE şi PNL, negocieri pentru fuziune

Partidul Naţional Liberal a anunţat că începe negocierile cu ALDE în vederea fuziunii şi că a fost stabilită comisia de negociere ce va fi condusă de secretarul general al partidului, Dan Vîlceanu, alături de care vor fi Rareş Bogdan, Iulian Dumitrescu, Toma Petcu, Hubert Thuima şi Gheorghe Falcă”.
Întrebat despre anunţul făcut de PNL, preşedintele Consiliului Naţional ALDE, Cristian Dima, a confirmat informaţia.
„Aşa cum am mai declarat, în această perioadă deosebit de critică, în care România se luptă cu criza provocată de pandemie, trebuie să lăsăm deoparte orice alte interese politice şi să ne unim forţele ca să găsim soluţii pentru ieşirea din criză. PNL şi-a asumat rolul de partid coagulator al zonei liberale. Noi am raliat la această idee şi cred ca am găsit puncte comune în viziunea şi doctrina celor două partide pe care, cu înţelepciune, le putem pune în valoare având ca obiective diminuarea crizei economice provocate de pandemie, reducerea tendinţelor inflaţioniste, reasigurarea confortului şi stabilităţii energetice, etc. Sunt convins că viziunea politică în beneficiul cetăţenilor va depăşi orice orgolii politice care uneori sunt mai puternice pe plan local, decât la nivel naţional. Prioritatea noastră trebuie să rămână bunăstarea românilor”, a declarat Cristian Dima.
Echipa de negociere ALDE validată de Biroul Politic Naţional este formată din preşedintele ALDE, Daniel Olteanu, preşedintele Consiliului Naţional, Cristian Dima, secretarul general Luiza Marian, prim-vicepreşedinţii Roxana Ţurcanu şi Ionel Cel-Mare.

Publicat în Politica

Astăzi, 22 decembrie 2022, se marchează 32 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, ziua în care România s-a eliberat de jugul comunist.
"Sunt 32 de ani de când dictatura comunistă din România s-a prăbuşit! 32 de ani de când s-a strigat «Libertate!». Am valorificat această perioadă aşa cum trebuie? Am transformat România în ţara pe care ne doream să o avem? Cu siguranţă sunt multe lucruri pe care am fi putut să le facem altfel, altele care se pot îmbunătăţi. Dar să nu uităm că, în cei 32 de ani care au trecut de la Revoluţie, am reuşit să devenim membri ai Uniunii Europene şi ai NATO, ne-am recăpătat libertatea şi drepturile. Desigur, s-au făcut şi greşeli pentru care încă sper ca cei responsabili să plătească. Totuşi, zilele din acel decembrie din urmă cu 32 de ani trebuie să fie o învăţătură, atât pentru noi, cei care astăzi trăim într-un stat democratic, cât şi pentru generaţiile viitoare, pentru a împiedica repetarea istoriei şi a unor perioade cumplite. Amintirea victimelor Revoluţiei din 1989 trebuie să fie elementul care, în momente grele, să ne unească şi să soluţioneze orice divergenţă, care ar putea pune în pericol funcţionarea statului român", a declarat preşedintele Consiliului Naţional ALDE, Cristian Dima.

Publicat în Politica
Pagina 1 din 4