Deputatul USR de Galaţi, Bogdan Rodeanu, consideră că o nouă mafie ia naştere, în România, după ce săptămâna trecută în Camera Deputaţilor a fost votată majoritar legea care prevede obligaţia ca toţi producătorii agricoli să-şi declare stocurile către Ministerul Agriculturii.
”USR a votat împotrivă, dar, prin votul majorităţii lui Johannis, legea a trecut. Ce prevede, însă, acest proiect? Pe scurt, toţi producătorii agricoli vor trebui să-şi declare stocurile către Ministerul Agriculturii. Doar de atât ar avea nevoie aceşti băieţi deştepţi. Deja controlează Ministerul Agriculturii: au un ministru numit Daea, depăşit şi inofensiv, plus sute de indivizi angajaţi politic în minister. Ce s-ar întâmplă dacă informaţiile în timp real privind stocurile şi mobilitatea lor ar ajunge la cine nu trebuie? În România s-ar instaura Samsăreala Legalizată de PSD şi PNL în Agricultură.
Producătorul agricol român şi-ar pierde puterea de negociere pe propriile produse. Băiatul la costum, cu maşină de lux, care va sosi la poarta fermei, va şti ce cantităţi are agricultorul în silozuri, de când le are şi când trebuie să le vândă. Îi va stabili producătorului preţul şi condiţiile de achiziţie.
Ce s-ar întâmpla dacă doar băieţii deştepţi ar şti câte cereale se consumă în România? Care sunt stocurile de produse şi unde sunt localizate acestea? Cât de vechi sunt?
Practic, aceşti băieţi ar face bani buni pe operaţiuni de import – export, vor manipula preţul la produsele agricole. Vor câştiga enorm de mulţi bani, nemunciţi. De unde aceşti bani? Din preţul jumulit şi de la producător şi din felia de pâine pe care o vor lua de pe masa fiecărei familii de români, dimineaţa, la prânz şi seara”, a declarat deputatul Bogdan Rodeanu.
Despre posibilitatea transformării în realitate a acestui scenariu, parlamentarul gălăţean este convins că aşa va fi.
”Da, este foarte posibil şi plauzibil 150%. Am văzut proiecte de legi cu dedicaţie, trecute prin Parlament de PNL şi PSD şi care făceau monopoluri sau exonerau de răspundere penală anumite persoane. PSD şi PNL au experienţă aici şi au mai făcut-o. Este asta o vulnerabilitate a statului român, prin care grupuri de interese conectate politic la instituţiile statului pot face averi pe mâna PNL şi PSD? Da.
Întrebaţi orice economist, consultant sau specialist în Bursă ce înseamnă să poţi avea aceste informaţii. Va vor spune ei cum poţi să faci bani chiar din birou, prin speculă şi manipularea preţurilor, prin crearea unor cereri şi oferte artificiale.
Este asta o problemă de Siguranţă Naţională? Cu certitudine!
Datele strategice, care ţin de stabilitatea economică naţională vor fi gestionate de nişte funcţionari puşi în ministere de indivizi cu interese propria, ca răsplată politică pentru voturilor acordate”, a subliniat Bogdan Rodeanu.
Acesta a povestit că a doua zi după vot, PSD şi PNL au argumentat că e o urgenţă, iar situaţia războiului din Ucraina generează astfel de măsuri în Parlament.
”Urgenţă?! Proiectul a intrat în circuitul parlamentar în luna martie 2022. Se face anul. Care e urgenţa?
Dacă era aşa urgent, atunci Guvernul României dădea un OUG cu aceste măsuri. Şi mai cerea şi avizul CSAT.
Pentru că, întradevăr, accesul grupurilor de interese politico-financiare la aceste informaţii, prin ministerul condus de Petre Daea, constituie o adevărată problemă de Siguranţă a Statului Român. Noi, cei din USR, mergem până la capăt şi ne împotrivim unor astfel de măsuri. Şi producătorii agricoli, la fel. Am discutat cu mulţi dintre ei. Sunt sideraţi. Şi revoltaţi. PNL şi PSD sunt la un pas de instituirea rechiziţiilor la preţ fix – dar nu pentru stat ci pentru samsari”, a mai spus parlamentarul gălăţean.

Deputatul USR Bogdan Rodeanu critică faptul că România plăteşte mai mulţi bani pe dobânzi decât a alocat ministerelor Educaţiei sau al Apărării, afirmând că ”Guvernarea PSD - PNL a mai inventat un minister: Ministerul Dobânzilor”.

„România dobânzilor. România NeEducată. România NeApărată. Guvernarea PSD PNL a mai inventat un minister: Ministerul Dobânzilor. Şi acolo, coaliţia de Guvernare, condusă de Ciucă şi Ciolacu, a alocat un buget mai mare decât cel al Educaţiei sau al Apărării. Nu este un minister pentru români. Este un minister al datoriei care transformă banii românilor în dobânzi externe pentru împrumuturile făcute. Împrumuturi pentru Praful în ochi al creşterii economice şi al iluziei bunăstării românilor”, scrie pe Facebook Bogdan Rodeanu.

Deputatul gălăţean subliniază că realitatea este crudă pentru că avem inflaţie şi deficit bugetar în creştere.

„Măsurile USR de combatere a sărăciei şi de oprire a creşterii preţurilor sunt blocate de o majoritate parlamentară care susţine acest Guvern al Împrumutului Extern. Deficit cât mai mare. Împrumuturi cât mai grozave. Dobânzi extraordinare. Guvernare PSD - PNL”, încheie Rodeanu.

Statul a ajuns să plătească pentru dobânzile la credite peste întreg bugetul Ministerului Apărării şi o sumă egală cu cea pe care o dă Ministerului Educaţiei. Guvernul a alocat Ministerului Educaţiei 2,1% din PIB în 2023 (32 mld. lei), deşi legea educaţiei spune că bugetul e de 6% din PIB. Pe de altă parte, statul a plătit, în 2022, 2% din PIB – 29 mld. lei (5,8 mld. euro) doar pentru plata dobânzilor la credite, mai mult decât a primit Ministerul Apărării (25,9 mld. lei – credite bugetare).

Deficitul bugetar a fost, în 2022, de 81 de miliarde de lei (5,68% din PIB), cu 1,1 miliarde de lei peste cel din 2021. Pentru că PIB-ul a crescut, ajutat şi de inflaţia de 16%, deficitul pe anul trecut este ceva mai mic, raportat la PIB, faţă de 2021 (5,68%). În condiţiile în care deficitul rămâne însă foarte sus, datoria publică se acumulează puternic.

Statul a adăugat datoriei publice 77 de miliarde de lei (15,5 miliarde de euro) în 2022. Unii economişti spun că acest lucru nu ar fi o problemă, atâta vreme cât PIB-ul creşte şi, prin creşterea lui, deficitul rămâne la sub 50% din PIB. Dar nimeni nu poate garanta că PIB-ul va creşte, an de an, cu 4-5%. În plus, dacă PIB-ul ar creşte aşa cum arată statisticile, atunci şi veniturile bugetare ar trebui să crească pe măsură, prin urmare nevoia de îndatorare a statului să scadă.

Câinii fără stăpân din comunele şi satele din România reprezintă o problemă a ultimilor 30 de ani care şi-a găsit rezolvarea, spune deputatul USR Galaţi, Bogdan Rodeanu: "Legea actuală este nefuncţională. Şi aici e marea minciună acoperită de toate partidele până acum: le-a convenit situaţia pentru că au avut sprijin politic şi nu s-au ferit să folosească metode improvizate la limita legii, şi în afară ei, pentru a acoperi provizoriu problema. Dar ce se întâmplă când vrei să rezolvi problema corect, legal şi pentru totdeauna? Pentru că USR astfel lucrează. Din fericire, există oameni care nu stau deoparte şi, este cazul Echipei Primăria Comunei Smârdan - Jud. Galaţi, condusă de Primarul USR Zinica Silviu, care este un exemplu grozav pentru a ilustra colaborarea dintre aleşii cetăţenilor din comunitate şi cei din Parlamentul României. Da, şi Primăria Smârdan, ca toate celelalte primării din România se confruntă cu problema câinilor fără stăpân dar, aici, regăsim oameni cu iniţiativă care sub coordonarea Administratorului Public, Ionel ZLATE, au găsit o soluţie. Numai că, această soluţie trebuia pusă în lege pentru a putea funcţiona. Şi, aici, totul intră în sarcina parlamentarului. Am construit împreună amendamentele de rigoare şi le-am adaptat împreună cu ai noştri colegi din USR care fac parte din Comisia de Administraţie Publică. Am negociat şi convins celelalte partide că ideea e funcţională şi rezolvă multe. După discuţiile pe care le-am avut cu Preşedinta Comisiei dar şi cu lideri ai grupurilor parlamentare, amendamentele au fost asumate de toţi membrii comisiilor raportoare. Au intrat în Raport şi apoi în Plen. USR a votat Pentru. Deci, o problema a UAT-urilor din România şi-a găsit soluţia la Smârdan. Ideea unei echipe de oameni corecţi din Primărie a fost transformată, de parlamentari, în proceduri legislative şi a devenit parte dintr-o lege. Acum, primăriile din România pot achiziţiona servicii de ecarisaj pentru termenul necesar în care îşi pot rezolva problema. O soluţie infinit mai ieftină faţă de înfiinţarea propriului padoc şi serviciu de ecarisaj. Grijă faţă de oameni. Respect pentru comunitate. Cooperare, colaborare şi iniţiativă".

«Imposibil de rezolvat cu o astfel de metodă veche problemele reale ale comunităţilor»

"Situaţia legislativă actuală: Un UAT din România care se confruntă cu un astfel de fenomen, dar NU poate înfiinţa un padoc şi serviciu propriu specializat, pentru că bugetul nu îi permite, trebuie să CONCESIONEZE către un operator autorizat acest serviciu. Dacă primăriile nu îşi permit acest serviciu, care va deveni rapid o gaură neagră a bugetului local, normele de aplicare precizează că: „Serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân, desfăşoară activitatea de gestionare a câinilor fără stăpân pe raza unităţilor administrativ - teritoriale, respectiv a subdiviziunilor acestora, la nivelul cărora au fost înfiinţate, şi, în funcţie de posibilităţi, pot încheia protocoale de colaborare cu unităţile administrativ - teritoriale cu care se învecinează, precum şi cu orice altă unitate administrativ - teritorială de pe rază judeţului”. La prima vedere pare că legea ar oferi cel puţin o alternativă pentru primăriile care nu îşi permit să cheltuiască banii pentru a construi un padoc. Dar tot normele de aplicare prevăd că „Este interzisă mutarea câinilor fără stăpân din zona în care se află în altă zonă”. Două articole ce oferă puncte de vedere diferite. În acelaşi timp, legea prevede că serviciul poate fi delegat doar prin concesionare numai către persoane juridice, asociaţii sau fundaţii care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei animalelor. Asta presupune că cel care vine să se ocupe de problema câinilor trebuie să plătească conform legii o redevenţă. Adică tot ei să plătească către Primărie pentru serviciile pe care tot ei le prestează. IMPOSIBIL. Da, imposibil de rezolvat cu o astfel de metodă veche problemele reale ale comunităţilor", a mai spus Bogdan Rodeanu, deputat USR de Galaţi şi vicepreşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Aşa cum Monitorul de Galaţi a relatat AICI, în seara în care preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a adresat Parlamentului României, deputatul gălăţean Bogdan Rodeanu a avut un schimb de replici tăios cu deputatul AUR, George Simion.
Bogdan Rodeanu l-a lăsat fără replică pe Simion, deşi se ştie că acesta din urmă este deosebit de vehement. Deputatul USR de Galaţi a reacţionat dur fără a fi agresiv, iar George Simion a tăcut, deşi replicile lui Rodeanu au avut ca scop combaterea propagandei pe care parlamentarii AUR o popularizează în parlamentul ţării.
Cum a reuşit Bogdan Rodeanu această "performanţă" ne explică chiar el: „În primul mandat de parlamentar am fost co-preşedintele Comisiei pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova. Această comisie are o configuraţie foarte specială, care are la bază un tratat bilateral şi care a avut rezultate notabile în zona de diplomaţie parlamentară. Şi în actualul mandat de parlamentar lucrez tot pe apărare şi în comisia românilor de pretutindeni. Sunt în măsură să afirm că România a susţinut tot timpul o orientare pro-occidentală, pro UE a Republicii Moldova şi dacă este vorba despre viitorul Moldovei, atunci cu siguranţă viitorul Republicii Moldova este împreună cu toate statele UE. De aceea, eu, personal, nu accept altă perspectivă pentru viitorul fraţilor noştri decât într-o manieră de integrare în UE, alături de România şi toate statele membre”, a declarat Bogdan Rodeanu.

«Cred că unul dintre pilonii de combatere a acestui mecanism manipulator este şi Parlamentul României»

Despre propaganda rusă care îşi face simţită prezenţa atât în Republica Moldova şi chiar şi în România, deputatul USR afirmă că România are mecanisme instituţionale, care rejectează şi combat o mare parte a acestor efecte: „În Republica Moldova se poate vorbi despre un câmp de bătălie al conceptului hibrid. Federaţia Rusă are tot interesul de a menţine o zonă de instabilitate de jur împrejurul ei şi, dacă discutăm despre acest context, trebuie să-l punem într-o perspectivă curentă NATO. Adică, am construit acest flanc estic al Europei, format din Polonia şi România, iar pe partea cealaltă aveam Kalinigradul, Belarusul, Ucraina, Donbas, Transnistria, Crimeea şi Georgia. În toate aceste zone se proiectează această instabilitate, o instabilitate pe care noi o rejectăm, iar Federaţia Rusă o promovează. Şi de aici putem să discutăm despre ştiri false, despre mecanisme economice care condiţionează o relaţionare şi o stabilitate statală, dar principala cale de acţiune al Federaţiei Ruse în tot acest concept de război hibrid este, din punctul meu de vedere şi îmi asum acest punct de vedere, deturnarea actului politic. România are norocul apartenenţei la UE şi NATO, norocul de a avea un sistem de protecţie internă cât de cât funcţional şi am avut marele noroc să vedem şi în jurul nostru ce se întâmplă dacă se accentuează nişte tendinţe. Nu, nu s-a făcut destul. În momentul de faţă suntem conştienţi de acest pericol şi, dacă privim din perspectiva Ucrainei şi a tot ce se întâmplă în momentul de faţă, trebuie să apăsăm piciorul pe acceleraţie. Trebuie să sancţionăm Federaţia Rusă oficial, aşa cum fac toate statele UE şi NATO şi chestia asta o facem acum. Au fost excluşi 10 diplomaţi ai Federaţiei Ruse, deja relaţiile comerciale sunt îngheţate, spaţiul aerian este închis, deja se discută despre sancţiuni care ne arată nouă că am luat o poziţie şi că trebuie să acţionăm pe toate planurile pentru a  contracara efectul manipulator al conceptului hibrid. Cred că unul dintre pilonii de combatere a acestui mecanism manipulator este şi Parlamentul României, pentru că acolo sunt demnitari ai statului român, persoane alese, care sunt purtători de opinie şi pot arăta oamenilor ameninţările şi implicaţiile unor astfel de penetrări externe”.

«Deci eu nu accept tonul asta! Nu pot să accept aşa ceva. Eu i-am spus lucruri sincere, pe care i le-am zis din suflet»

Despre schimbul dur de replici cu George Simion, Bogdan Rodeanu explică: „În ziua în care preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a susţinut discursul în Parlamentul României, au fost minute întregi, zeci de minute de discurs parlamentar. Am văzut atitudinea aceea zeflemitoare în raport cu ce spunea preşedintele unei ţări agresate. Şi mă uitam la Zelenski, şi mă uitam în stânga mea, pentru că stăm pe acelaşi rând şi vedeam disonanţa asta. Acolo era un om care îşi reprezintă poporul, care suferă pentru el şi vine în faţa unui parlament al unui stat prieten şi cere ajutorul, pentru că oamenii lui sunt ucişi şi ţara lui este bombardată. Iar în partea cealaltă vedeam mai mulţi care se hlizeau când erau prezentate imaginile masacrului de la Bucha. Şi duceau în derizoriu această tragedie, destinul pierdut al unor oameni. Şi reacţia a fost firească. Nu m-am dus eu peste Simion, a venit el peste mine, exagerând în această atitudine de forţare a bunului simţ. Şi nu am inventat nimic, i-am transmis exact ce simţeam. Şi m-a deranjat foarte tare elementul Moldova. Am lucrat, după cum am zis, ani de zile acolo, am prieteni, am participat la tot efortul ăsta al României şi al UE pentru a sprijini Republica Moldova. Iar, când vii tu, care te construieşti politic pe un filon unionist şi te dai cu cărămida în piept cât de mult îşi pasă ţie de Moldova, dar nu eşti atent la poziţia oficială a unui preşedinte al unei ţări cu destinul strâns de al României şi Republicii Moldova, vii şi zici că Republica Moldova o să fie următoarea. Deci eu nu accept tonul asta! Nu pot să accept aşa ceva. Eu i-am spus lucruri sincere, pe care i le-am zis din suflet. Şi dacă trebuie să nu mai fim atât de diplomaţi în Parlamentul României, atunci vom reacţiona. Şi eu nu am nicio problemă să o mai fac”.

Dispută puternică în Parlamentul României, luni seară, după discursul preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. Protagonişti, deputatul USR Galaţi, Bogdan Rodeanu, şi liderul AUR, George Simion. Acesta din urmă i-a acuzat pe cei de la USR că au purtat steagul Ucrainei la piept, în loc să poarte tricolorul românesc. În replică, Bogdan Rodeanu i-a spus că poartă degeaba tricolorul românesc, dacă tot pentru Moscova lucrează.
"Bogdan Rodeanu: Lasă, mă, George, că degeaba ai tu tricolorul acolo (n.r. - la piept), dacă tot pentru Moscova lucrezi!/ George Simion: Lucrez pentru Moscova, domnule Rodeanu?/ Bogdan Rodeanu: Da, da! Tot alte interese reprezinţi!", a fost dialogul dintre cei doi. Discuţia completă, în video AICI!

Luni, 22 noiembrie 2021, partidele au mers la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis pentru formarea guvernului. De altfel, în scurt timp după încheierea consultărilor, preşedintele României a ieşit public şi a anunţat că l-a desemnat ca şi candidat pentru funcţia de premier pe Nicolae Ciucă de la PNL.
Întrebat de ce nu a mers USR la consultări, deputatul USR Bogdan Rodeanu a explicat: "USR a luat decizia de a nu merge la consultările pentru formarea guvernului, convocate pentru astăzi de preşedintele Klaus Iohannis deoarece considerăm că nu sunt consultări reale, ci doar un simulacru cu rezultatul dinainte cunoscut. Klaus Iohannis a devenit naşul guvernării PNL – PSD – UDMR. Nu vom vota guvernul capturat de PSD, partidul care a masacrat legile justiţiei şi care i-a gazat pe români, pe 10 august. Pentru Klaus Ionannis, protestele din 2017 şi 2018 nu mai contează".
Bogdan Rodeanu susţine că USR este acum principalul partid de opoziţie. "Suntem singurii care apărăm valorile democratice, europene şi autentic liberale. PNL a abandonat reformele obligatorii pentru modernizarea României. PNL susţine măsurile populiste pe care le doreşte PSD şi care costă peste 30 de miliarde de lei în plus. De unde vor veni aceşti bani? Fie din împrumuturi, fie din tăierea investiţiilor. USR va folosi toate pârghiile din Parlamentul României şi Parlamentul European pentru a ne asigura că această coaliţie PSD-PNL nu derapează de la reformele votate în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Obiectivul nostru este ca cele 30 de miliarde câştigate de România în timpul mandatului USR sa fie folosite pentru români şi să nu ajungă în conturile clientelei PSD şi PNL", a mai spus Bogdan Rodeanu.

În anul 2020, Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României pentru că ţara noastră nu a adoptat măsuri pentru protejarea pădurilor. De anul trecut şi până în prezent, nu s-au făcut prea multe. Ba mai mult de atât, situaţia se înrăutăţeşte de la o zi la alta. Este edificator cazul celor doi jurnalişti care filmau un documentar despre tăierile ilegale de lemn din Suceava şi un activist care au fost bătuţi de un grup de 20 de indivizi înarmaţi cu bâte şi topoare.

Ce se întâmplă în Parlament şi cum decurg lucrurile în privinţa legislaţiei care ar stopa tăierile ilegale şi agresiunile am aflat de la vicepreşedintele Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, Bogdan Rodeanu.

„Tăierile ilegale înseamnă transporturi ilegale. Opreşti transporturile ilegale, opreşti şi tăierile ilegale. Avem nevoie de DNA-ul Pădurilor. Avem nevoie şi de o lege care blochează mascarea furtului. În luna mai, am depus alături de mai mulţi colegi proiectul de lege prin care Jandarmeria Română, alături de echipajele Gărzii Forestiere sau ale Poliţiei Rutiere ar putea opri şi controla transporturile de lemn. Proiectul este acum în comisiile parlamentare. Punctul de vedere al Guvernului trebuie să ajungă în câteva zile. Am încredere că proiectul pe care l-am iniţiat va avea susţinere în Parlament şi legea va fi promulgată rapid“, a declarat Bogdan Rodeanu.

Acesta a mai explicat că hoţii de lemn sunt dependenţi de un mijloc de transport. Nu pot scoate arborii din pădure fără tractoare şi camioane. Nu ar mai exista defrişări ilegale dacă transportul lemnului furat ar fi blocat şi de către jandarmi. Aceştia ar putea să compare şi să verifice actele încărcăturii şi ale transportatorului. Să blocheze transporturile, iar hoţii de lemne să ajungă în faţa instanţelor de judecată.

„Jandarmii, în acest moment, nu au aceste atribuţii legale. Jandarmeria Montană are efective bine instruite cu care poate interveni direct în zonele greu accesibile cu exploatari forestiere. Au nevoie doar de cadrul legal pentru a opri şi verifica transporturile de lemne. În faţa răngilor şi a topoarelor trebuie să stea Legea“, a mai spus deputatul USR, Bogdan Rodeanu.

Toţi copiii din Smârdan care au absolvit anul acesta clasa a VIII-a au vizitat, miercuri, 14 iulie 2021, Parlamentul României. Cu această ocazie, elevii au avut oportunitatea de a cunoaşte istoria instituţiei şi rolul ei legislativ, şi au făcut turul Palatului Parlamentului ghidaţi de deputatul USR Bogdan Rodeanu.
„Pentru ei, noi reprezentăm oamenii politici, oamenii care fac legile, oamenii care apar mereu la televizor şi oamenii pentru care părinţii lor votează. Pentru noi, ei sunt viitorul. Iar viitorul se construieşte atât prin fuziunea dintre generaţii, cât şi prin încredere: avem încredere în ei, în cei ce au zâmbit de la pupitru, natural, degajat, calm, aşa cu ar trebui să facă orice politician. Şi avem multe de învăţat de la ei. O vizită în Parlament a însemnat emoţie, dar şi aprofundarea faptului că, o încăpere mare, somptuoasă, nu este decât un spaţiu unde politicienii lucrează. Transparenţa este esenţială şi nu se transmite prin programe televizate. O zi în Parlament a făcut delimitarea între politician şi om. Copiii au învăţat că, dincolo de costume, dincolo de declaraţii de presă şi de dezbateri, dincolo de divergenţe şi de lupte politice, noi suntem umani şi suntem oamenii care au fost, cândva, copii. Mulţi politicieni şi-au uitat copilăria, în momentul în care au păşit în Parlament. Au fost forţaţi sau şi-au autoimpus. Prezenţa copiilor din Smârdan la pupitrul Camerei Deputaţilor ne-a făcut pe noi, ca politicieni, să ne reamintim că «România e casa noastră» şi că avem încredere în viitor. Alături de primarul Zinica Silviu, voi repeta că «România e casa noastră». Este casa celor mari, celor mici, celor care au votat, celor care vor vota, poate pentru prima dată în viaţă. Pentru că împreună alegem viitorul României. Indiferent de vârstă”, a declarat deputatul Bogdan Rodeanu.

Camera Deputaţilor a ratificat, săptămâna trecută, Acordul între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi semnat la Bucureşti în luna septembrie 2020. Acesta vine ca urmare a schimbărilor intervenite în contextul regional de securitate din ultimii ani.

”Acordul vizează, printre altele, cooperarea în achiziţiile de armament şi de tehnică militară în cadrul proiectelor comune de apărare, reparaţia şi modernizarea armamentului şi tehnicii militare sau vânzarea de licenţe de producţie a armamentului şi tehnicii militare şi nu contravine nici legislaţiei româneşti, şi nici obligaţiilor şi angajamentelor internaţionale ale României. Acest Tratat a avut rolul iniţial de a da posibilitatea României să cumpere piese de schimb pentru tehnica militară de origine sovietică, aflată atunci în dotarea Armatei. Dar asta s-a întâmplat mult înainte de intrarea României în NATO şi mult înainte ca acţiunile Federaţiei Ruse să ameninţe stabilitatea la Marea Neagră. Acum situaţia s-a schimbat. Prin acest tratat, România devine furnizor de  echipament militar pentru Ucraina. Nu este un tratat militar, ci unul comercial, care dă posibilitatea capacităţilor de producţie româneşti să exporte echipamente militare în Ucraina. Trebuie spus că acest acord nu blochează, nu exclude şi, mai ales, nu eludează procesul de negocieri bilaterale dintre cele două ţări în privinţa statutului minorităţii româneşti din Ucraina. Aşteptările României sunt bine înţelese la Kiev şi partenerii noştri cunosc faptul că România nu va renunţa la protecţia drepturilor românilor, indiferent de ce alte acorduri bilaterale vom semna”, a explicat deputatul USR, Bogdan Rodeanu.

”Proiectul de lege de ratificare a acestui Acord, al cărui raportor am fost în Comisia pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, consolidează profilul României ca stat promotor al stabilităţii regionale şi se circumscrie obiectivului politicii de apărare şi de dezvoltare a relaţiilor de cooperare în plan bilateral şi regional. Interesul României este de a susţine parcursul şi integrarea euro-atlantica a Ucrainei, prin dezvoltarea unui parteneriat funcţional, acceptat şi sprijinit şi de statele din flancul estic al NATO, pentru obţinerea stabilităţii prin întărirea capacităţii de apărare a partenerilor NATO de la Marea Neagră”, a mai declarat Bogdan Rodeanu.

Obiectivul general de securitate la Marea Neagră a fost asumat şi în cadrul Summitului Formatului Bucureşti găzduit de preşedintele României, Klaus Iohannis, alături de Andrzej Duda, preşedintele Poloniei, şi la care au participat şi Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO şi Joe Biden, preşedintele Statelor Unite ale Americii.

Fuziunea prin absorbţie dintre USR şi PLUS a fost validată, vineri, 16 aprilie 2021, de către Curtea de Apel Bucureşti. Decizia instanţei este definitivă. Pe data 15 august 2020, delegaţii Uniunii Salvaţi Românie şi PLUS au aprobat, în cadrul unui congres desfăşurat online, un protocol ce prevede fuziunea celor două partide, copreşedinţi până la Congres fiind Dan Barna şi Dacian Cioloş.

"Fuziunea USR – PLUS rămâne definitivă! Astăzi (n.r. - 16 aprilie 2021), instanţa a constatat deplina legalitate a fuziunii prin absorbţie, procedura de trecere de la Alianţa USR PLUS la USRPLUS. Este un mare pas înainte pentru crearea şi de jure a partidului care uneşte forţele politice reformatoare ale României. De facto, colaborarea a început dinaintea alegerilor europarlamentare. Suntem împreună şi mergem cât se poate de hotărâţi pe calea reformelor de care România are atât de mare nevoie!", a declarat preşedintele USRPLUS Galaţi, Bogdan Rodeanu.