Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, şi-a anunţat vineri demisia în cursul unei conferinţe de presă, anunţă agenţia de presă Moldpres, Newsmaker.md, Deschide.md şi Radio Chişinău.
Demisia şefei guvernului atrage demisia întregului cabinet de miniştri, notează media de peste Prut.
Portalul Unimedia.info notează că şefa cabinetului de miniştri de la Chişinău a demisionat după o şedinţă organizată la preşedinţie.
După un scurt rezumat al vizitei din această săptămână la Bruxelles, premierul Natalia Gavriliţa şi-a anunţat demisia într-o întâlnire cu presa: "Dragi cetăţeni, după un an şi jumătate în fruntea acestui guvern, a venit timpul să-mi anunţ demisia din această funcţie".
"În aceste 18 luni de mandat am guvernat în crize continue. Am preluat guvernarea cu un mandat anticorupţie, prodezvoltare şi proeuropean, într-o perioadă în care schemele de corupţie au acaparat toate instituţiile, iar oligarhii se simţeau de neînvins", a declarat ea.
"Am reuşit să fim în dialog constant cu partenerii strategici ai Moldovei. Am gestionat criza refugiaţilor şi am câştigat simpatia întregii lumi", a mai spus Gavriliţa. "Şi cel mai important am reuşit să obţinem statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană", a menţionat aceasta.
" Am avut onoarea să fiu prim-ministru al acestei ţări. Voi rămâne în slujba poporului alături de echipă. Eu cred în Moldova, eu cred că o să trecem cu bine peste încercările acestor vremuri. Plec de la conducerea guvernului cu inima împăcată", a adăugat Gavriliţa.
Republica Moldova "intră într-o fază nouă în care prioritară va fi securitatea", a subliniat premierul demisionar.
Cabinetul de miniştri condus de premierul Natalia Gavriliţa fusese învestit la 6 august 2021.
Preşedintele Maia Sandu a luat act de demisia şefei guvernului Natalia Gavriliţa, indicând că, potrivit procedurilor legale, urmează să aibă loc consultări cu grupurile parlamentare şi, ulterior, va fi desemnat un candidat la funcţia de premier.
"Îţi mulţumesc mult pentru sacrificiul şi eforturile enorme de a conduce ţara într-o perioadă cu atâtea crize. În pofida unor provocări fără precedent, ţara a fost guvernată responsabil, cu multă atenţie şi muncă dedicată. Avem stabilitate, pace şi dezvoltare - acolo unde alţii doreau război şi faliment. Mulţumim mult, Natalia!", a declarat Maia Sandu.
Conform surselor Deschide.md, la funcţia de prim-ministru ar urma să fie desemnat consilierul prezidenţial Dorin Recean.
Grupul parlamentar al Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) este gata să asigure formarea unui nou guvern, după anunţul privind demisia premierului Natalia Gavriliţa, a declarat liderul formaţiunii cu 63 de mandate în parlament, Igor Grosu.
Demisia guvernului de la Chişinău are loc pe fundalul unor speculaţii despre apariţia unor tabere cu interese divergente în sânul masivului partid de guvernământ PAS, fondat de preşedinta Maia Sandu, notează postul de radio Europa Liberă.
Potrivit acestuia, Gavriliţa şi guvernul ei demisionează în timp ce Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică, economică şi de securitate, provocate de invazia rusă în Ucraina. (sursa Agerpres)

Un pasaj subteran din Chişinău, situat pe strada Ion Creangă, intersecţie cu bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, în preajma Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, a intrat în reparaţie, iar Primăria municipiului Chișinău precizează că valoarea proiectului este de circa 4 milioane de lei, dintre care jumătate din sumă va fi acoperită din bugetul municipal, iar cealaltă jumătate - cu suportul oraşului Galaţi, România.

Potrivit municipalității din Chișinău, lucrările de reparaţie vor fi organizate pe porţiuni, fără a limita deplasarea cetăţenilor. Reabilitarea subteranei presupune următoarele lucrări: reparaţia scărilor, cu amenajarea rampelor pentru utilizatorii de scaun rulant; tencuirea pereţilor şi a tavanului, curăţarea sistemului de canalizare pluvială, modernizarea iluminatului precum şi instalarea sistemului de supraveghere video. Lucrările de reparaţie a subteranei sunt prevăzute pentru o perioadă de 10 luni. *sursa foto: facebook - Ion Ceban, primar general al municipiului Chișinău

Contactat de reporterii noștri, primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, a declarat: "Nu. Nu au fost alocaţi bani pentru aşa ceva. Dacă ar fi nişte bani în plus, i-am investi în reparaţiile unor străzi din Galaţi. Nu ştiu cum s-a ajuns la concluzia asta. De altfel se poate vedea şi în bugetul municipiului Galaţi că nu au fost prevăzute sume în acest scop", ne-a declarat edilul.

În schimb, primarul general al municipiului Chişinău, Ion Ceban, a scris ieri pe contul său oficial de facebook (FOTO ↓) şi a publicat un comunicat de presă pe site-ul Primăriei Chişinău cu referire la aceste lucrări şi la sursele de finanţare (VEZI GALERIA DE IMAGINI DE MAI JOS! ↓).

"O nouă subterană a început a fi reparată! Una dintre cele mai mari treceri subterane din capitală a intrat în reparaţie. Este vorba despre pasajul subteran din str. Ion Creangă 2, intersecţie cu bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, în preajma Universităţii Pedagogice.

Aceasta nu a mai fost reabilitată anterior niciodată, iar în ultimii ani prezenta pericol pentru persoanele care trec pe acolo: murdară, cu scări avariate şi fără lumină. Costul total al lucrărilor de reparaţie sunt de circa 4 mil. de lei, jumătate din sumă este contribuţia Primăriei Chişinău, cealaltă jumătate este suportul din partea oraşului Galaţi, România.

Contractul de executare este pe 10 luni.

Pentru că fluxul de persoane care trec zilnic prin această subterană este mare, lucrările de reparaţie vor fi efectuate treptat, fără a limita accesul oamenilor.  Lucrările sunt complexe şi presupun:
- Reconstrucţia scărilor de acces şi a rampelor pentru persoanele cu necesităţi speciale
- Reparaţia tavanului
- Modernizarea sistemului de iluminat
- Reparaţia pereţilor şi a spaţiilor comerciale
- Curăţarea sistemului de canalizare pluvială
- Instalarea camerelor de supraveghere video

Până la sfârşitul mandatului, îmi propun ca toate trecerile subterane din capitală să fie reparate", se arată în postarea edilului de la Chișinău.

Care dintre cei doi primari îşi dezinformează cetăţenii, vom încerca să desluşim în zilele următoare.

Președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului, Igor Grosu au semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Evenimentul a avut loc la Reședința de Stat, notează Publika.md.

„Suntem gata să ne asumăm responsabilitatea pentru viitorul nostru. Vrem să trăim pașnic în democrație”, a declarat Maia Sandu. 

„Astăzi semnăm cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Ea este adresată domnului Emmanuel Macron, Președintele Franței, țara care astăzi deține Președinția Consiliului Uniunii Europene. Cererea o depunem în următoarele zile la Bruxelles. Republica Moldova trebuie să aibă un parcurs european clar. Suntem pregătiți să facem totul pentru realizarea acestui obiectiv național fundamental. Cetățenii au ales această opțiune. Ei văd viitorul țării noastre în Uniunea Europeană. Știm care sunt pașii pe care trebuie să-i urmăm și suntem pregătiți de lucru. Pas cu pas, hotărât, vom parcurge toate etapele pentru a construi viitorul prosper și pașnic al cetățenilor din Moldova”, a declarat Maia Sandu.

„Acum, în zilele războiului din Ucraina, rămânem maturi și oferim ajutor vecinilor noștri. Ne păstrăm neutralitate și rămânem calmi, generoși. Maturizarea ne-a luat 30 de ani. Acum cu lecțiile învățate suntem gata să ne asumăm viitorul”, a mai spus președinta Republicii Moldova, citată de Ziardul de Gară din Chișinău.   

Ieri, Maia Sandu a declarat că va semna o astfel de cerere, dar nu a spus când ar urma să facă asta.

De altfel, pe 28 februarie, șefa statului din Republica Moldova declara: „În aceste momente, accelerarea procesului de integrare europeană este mai importantă ca niciodată pentru noi. Noi vom continua eforturile de a ancora Republica Moldova în spațiul valoric european”.

De asemenea, premierul georgian Irakli Garibaşvili a semnat tot joi cererea pentru demararea procedurii speciale de recunoaştere a ţării sale drept candidat la aderarea la Uniunea Europeană.

„Este o zi istorică. Semnez cererea în numele ţării”, a declarat şeful guvernului înainte de a-şi pune semnătura pe document în cadrul unei ceremonii transmise în direct la televiziune. „Pentru noi, un viitor în Europa este singura opţiune. Este obiectivul nostru strategic”, a subliniat Garibaşvili.

Totodată, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat luni cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană chiar în timpul negocierilor ruso-ucrainene din Belarus. Zelenski a declarat luni că țara ar trebui să fie primită în Uniunea Europeană în procedură de urgență.

Începând din 28 aprilie 2014 a fost liberalizat regimul de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. 

Ţările care au oficial statutul de candidate la aderare sunt Albania, Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru şi Turcia. Cu toate acestea, negocierile de aderare sunt blocate sau trenează de mai mulţi ani.

Statutul de candidat la aderarea la UE poate oferi unei ţări beneficii concrete, ca de exemplu datorită faptului că aceasta devine mai atractivă pentru investiţii, fluxurile comerciale sunt mai uşoare şi stabilitatea este mai mare, conform UE. (sursa digi24.ro)

Experţii în securitate sunt de părere că Chişinăul trebuie să fie pregătit de o eventuală invazie a armatei ruse în Ucraina, lucru care va afecta nemijlocit Republica Moldova. Această posibilitate a apărut ca urmare a faptului că militarii ruşi au organizat exerciţii şi aplicaţii cu lansatoare de grenade, în regiunea transnistreană, potrivit unui anunţ făcut de Ministerul rus al Apărării. Între timp, autorităţile de la Kiev trag un semnal de alarmă privind noi ameninţări la adresa securităţii Ucrainei venite din stânga Nistrului, transmite Ştiri.md citând TVR Moldova.

Săptămâna trecut, pe site-ul guvernamental de la Moscova a fost publica un articol, în care se spunea că: "Militarii au tras din lansatoare de grenade asupra unor ţinte care imitau infanteria şi vehiculele blindate ale inamicului. Au fost utilizate grenade antitanc RPG-7 şi lansatoare de grenade automate AGS-17. (...) În timpul exerciţiilor, s-a acordat o atenţie deosebită utilizării fortificaţiilor de apărare împotriva atacurilor avioanelor şi elicopterelor unui inamic simulat".

Analiştii spun că aceste exerciţii sunt strâns legate cu tensiunile dintre Rusia şi Ucraina din ultima vreme, care par să fie din ce în ce mai mari.

"Chişinăul trebuie să se pregătească ca, în într-un moment, ar putea să devină teatru de război, pe teritoriul Republicii Moldova. Cel puţin în acea parte care se referă la Transnistria. Dacă în Ucraina se va începe o intervenţie militară rusă de proporţii, este foarte probabil că Republica Moldova nu va putea rămâne la o parte şi va fi afectată nemijlocit", a declarat analistul politic Anatol Ţăranu.

TVR Moldova a solicitat de câteva zile serviciului de presă al Biroului Politici de Reintegrare să comenteze situaţia, însă până acum nu a primit vreun răspuns.

United Galaţi, vicecampioana României la futsal, a susţinut două meciuri amicale în deplasare cu Dinamo Plus Chişinău, campioana Moldovei. Moldovenii, care în perioada 22-25 august vor juca în Elveţia în turul preliminar din UEFA Futsal Champions League într-o grupă din care mai fac parte: Futsal Minerva - Elveţia, Varna City - Bulgaria şi Fiorentino - San Marino, au câştigat ambele meciuri: 2-1 şi 4-1, golurile tigrilor fiind marcate de: Araujo respectiv Crişan. Lotul United prezent la Chişinău: Toniţă, Cârdei, Păduraru - Crişan, Burdujel, Petică, Oană, Arhire, Tacot, Araujo, Boşneagă, Crăciun, Cireş, Ignat. Cel mai important transfer din această vară, brazilianul Coquinho va ajunge la Galaţi peste câteva zile.
Liga 1 va avea doar şapte echipe în ediţia 2021-2022: United Galaţi, FK Odorheiu Secuiesc, Autobergamo Deva, Luceafărul Buzău, Clujana Cluj, CFR 1933 Timişoara şi CSL Sportul Ciorăşti. Se vor disputa 21 de etape în sezonul regular: după 14 runde tur-retur, va urma un alt tur de 7 etape, jocuri care vor fi stabilite în urma unei noi trageri la sorţi (numărul alocat fiecărei echipe în cadrul tabelei Berger va fi dat de locul ocupat în clasament la încheierea primelor 2 faze). Conform caietului de sarcini al FRF, după încheierea sezonului regular (21 etape), echipa clasată pe locul 7 va disputa barajul de menţinere/promovare cu cele 3 câştigătoare ale seriilor din Liga 2.
Pentru calificarea în semifinale, acolo unde vor merge direct primele două clasate, se vor înfrunta, după sistemul "cel mai bun din 3 meciuri", locurile 3 şi 6, respectiv 4 şi 5. Semifinalele, programate după acelaşi sistem, vor opune locul 1 şi învingătoarea din meciul locurilor 4 şi 5, respectiv locul 2 cu cea mai bună dintre formaţiile de pe poziţiile 3 şi 6. Finala campionatului se va desfăşura după sistemul "cel mai bun din 5 meciuri". Prima etapă se va disputa pe 5 septembrie, programul urmând să fie stabilit în cel mai scurt timp.

Sursa foto: Sportul Ilustrat

„Tigrii” gălăţeni pregătiţi de Florin Ignat ajutat de Viorel Cojoc şi Alexandru Tănăsilă transpiră mult în această perioadă fierbinte dinaintea startului noului sezon 2021-2022. Aşa cum s-a întâmplat mereu, antrenamentele vicecampioanei României s-au desfăşurat după programul stabilit la sala şi stadionul Siderurgistul şi continuă la sala Polivalentă Dunărea. După două săptămâni, s-a trecut la etapa de omogenizare, una extrem de importantă, şi United şi-a stabilit pentru 17 şi 18 august o dublă amicală la Chişinău cu Dinamo Plus Futsal, campioana Moldovei.
În această vară, lotul a fost completat cu portarii Toniţă, reîntors, şi Cîrdei, transferat de la Imperial WET Miercurea Ciuc, campioana României en-titre, echipă desfiinţată între timp din cauza problemelor financiare. Cel de-al treilea transfer, unul de marcă, brazilianul Coquinho, care a marcat în ultimul sezon 14 goluri pentru Team Lebork - Polonia, urmează să ajungă la Galaţi în cel mai scurt timp după ce se vor rezolva toate actele cu viza şi permisul de muncă. Au plecat: Dinicuţă şi Cojocaru, ambii la Autobergamo Deva.
Liga 1 la futsal va debuta pe 5 septembrie, programul urmând să fie stabilit cel mai probabil în această săptămână. Echipa gălăţeană va reprezenta România, pentru a doua oară consecutiv, în UEFA Futsal Champions League şi îşi va afla adversarele din Main Round pe 30 august.

Weekendul trecut, Partidul Acasă Construim Europa (PACE) a plantat parcul PACE în Sîngera, Chişinău, Moldova, un parc în memoria celor care şi-au pierdut viaţa în lupta cu noul coronavirus. „În Republica Moldova, au decedat 4.111 oameni din cauza COVID-19, timp de un an de la începutul pandemiei, astfel plantăm un arbore de tei pentru fiecare victimă. Un parc în memoria celor care şi-au pierdut viaţa în lupta cu nemilosul virus. Plantăm şi aleea lucrătorilor medicali în acest parc, unde fiecare copac va avea o plăcuţă comemorativă cu numele acestor oameni. În prima etapă vom instala câteva plăcuţe. Instalarea masivă a plăcuţelor va avea loc în etape succesive, odată cu creşterea copacilor. La eveniment sunt prezenţi medici, care plantează pentru colegii lor decedaţi, membrii familiilor îndurerate, care plantează câte un pom pentru cei dragi şi o mulţime de oameni care au venit să susţină acest proiect şi să contribuie la plantarea parcului. Plantând un parc, vom contribui la perpetuarea memoriei victimelor COVID-19 şi vom oferi planetei o sursă de oxigen. Oxigenul care nu le-a ajuns celor ce şi-au pierdut viaţa. Îndemnăm toate ţările lumii să preia acest exemplu de plantare a unui arbore pentru fiecare victimă COVID-19, în acest mod vom îmbunătăţi calitatea aerului, vom înverzi planeta, şi vom demonstra solidarietate, uniune şi cooperare“, se arată într-un comunicat al Partidului PACE.

La Chişinău a avut loc, marţi, 16 martie 2021, şedinţa premergătoare întâlnirii comitetului de coordonare al proiectului „Reabilitarea şi modernizarea birourilor vamale de frontieră de pe graniţa România-Moldova, respectiv birourile vamale Albiţa-Leuşeni, Sculeni-Sculeni şi Giurgiuleşti-Giurgiuleşti“, organizată în scopul de a asigura comunicarea efectivă între beneficiari, de a prezenta participanţilor informaţiile relevante despre stadiul proiectului, de a analiza riscurile identificate, măsurile de remediere a acestora şi de stabilire a calendarului activităţilor viitoare, informează Direcţia Generală a Vămilor.

„Proiectul îşi propune creşterea eficienţei structurilor de control care asigură siguranţa şi securitatea cetăţenilor, respectiv a structurilor vamale, poliţiei, poliţiei de frontieră şi serviciilor cu atribuţii de combatere a criminalităţii organizate transfrontaliere. Birourile vamale Albiţa, Sculeni şi Giurgiuleşti reprezintă puncte strategice de trecere a frontierei România-Moldova, îndeplinind un rol important în ceea ce priveşte politica de securitate a UE. Proiectul are o perioadă de implementare de 36 de luni (începând cu luna iunie 2019), cu o valoare totală de 10.000.000 euro şi este finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Operaţional Comun România-Republica Moldova. În acest proiect sunt implicate structuri centrale şi locale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi din cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, beneficiarii finali fiind 347 de lucrători vamali ce vor fi instruiţi pentru utilizarea echipamentului de control nedistructiv care îşi desfăşoară activitatea în cele trei puncte vamale ce vor fi modernizate în urma implementării proiectului (Albiţa - Leuşeni, Sculeni - Sculeni, Giurgiuleşti – Giurgiuleşti), echipament absolut necesar, ţinând cont de faptul că peste 2 milioane de autovehicule trec anual frontiera prin cele trei puncte vamale“, precizează sursa citată.

La reuniune au participat reprezentanţi ai Serviciului Vamal al Republicii Moldova, ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală din România, precum şi ai Direcţiilor Generale Regionale ai Finanţelor Publice Iaşi şi Galaţi.