Ministerul Finanţelor şi ANAF vor să oblige aproximativ 600.000 de PFA-uri şi circa 1 milion de firme să se înroleze pe platforma Spaţiu Privat Virtual (SPV) şi să transmită doar online documente către ANAF. Proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care vor să introducă această obligativitate a fost deja suspus dezbaterii publice.
Deşi pare o iniţiativă care ar trebui să uşureze relaţia dintre contribuabili şi stat, această intenţie nu face decât să fie o impunere agresivă a unei facilităţi care ar trebui să vină firesc, după ce sistemele informatice ale statului devin facile şi funcţionale în integritatea lor.
Este greu de înţeles de ce vor să oblige sute de mii de persoane fizice autorizate şi aproape un milion de firme, în mare parte IMM-uri, având în vedere că marii contribuabili sunt deja înrolaţi în SPV, fără o minimă investiţie în propriul sistem informatic care, se ştie, merge greu şi cu sincope. Astfel, Guvernul nu face decât - aşa cum se spune în popor - să pună căruţa înaintea boilor în graba de a desfiinţa dosarul cu şină. Deşi pare gratuită, înrolarea în SPV necesită certificat digital calificat de semnătură electronică ceea ce înseamnă o nouă cheltuială pentru micii întreprinzători, pentru persoanele fizice autorizate care şi aşa trec printr-o perioadă de criză economică acută din cauza pandemiei.
Să nu uităm că s-a mai procedat aşa atunci când a fost instituită obligativitatea achiziţionării caselor de marcat electronice fiscale, obligaţie care a pus sute de mii de mici întreprinzători sau PFA-uri să facă o cheltuială care s-a dovedit inutilă o bună perioadă de timp pentru că nu se putea realiza conectarea la sistemul informatic al ANAF.
La fel se poate întâmpla şi acum. Spaţiul Privat Virtual (SPV) acum este funcţional - când şi când cu sincope aşa cum ne-am obişnuit - însă vor rezista serverele unui aflux de aproape 2 milioane de noi utilizatori?

Publicat în Politica

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), program de maximă importanţă pentru reconstrucţia României şubrezită la propriu şi la figurat de criza provocată de pandemie, şi nu numai, ar trebui să fie colacul de salvare pentru ţara noastră. Uniunea Europeană ne pune la dispoziţie 30 de miliarde de euro, însă riscăm să-i pierdem din cauza incompetenţei Ministerului Investiţiilor şi Fondurilor Europene, ministerul responsabil de elaborarea acestui plan.
S-au perindat pe la conducerea ministerului şi USR, şi PNL. Indiferent cine a fost în fruntea acestui portofoliu, capacitatea de a întocmi un plan naţional bine pus la punct nu s-a numărat printre calităţile acestor miniştri. S-au dus la Comisia Europeană cu un simulacru de plan încercând să ducă cu preşul oficialii europeni, dar nu le-a mers. Au venit înapoi cu 100 de pagini de observaţii din partea Comisiei! Ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, s-a făcut de ruşine deja de vreo două ori cand a prezentat nişte "schiţe" ale PNRR.
Termenul limită de prezentare a Programelor Naţionale de către statele membre este stabilit de Uniunea Europeană ca fiind 30 aprilie. Ai noştri au anunţat că vor transmite o nouă variantă până pe 31 mai 2021 dând dovadă de iresponsabilitate şi indiferenţă faţă de români şi de necazurile lor.
Nimeni nu mai poate avea încredere că ministrul Ghinea va fi capabil să elaboreze o variantă viabilă a PNRR! Ministrul Ghinea ar trebui să aibă decenţa de a lăsa pe cineva competent să-i ia locul!

Publicat în Politica

Creşterea atractivităţii Regiunii Sud-Est prin valorificarea potenţialului turistic şi al patrimoniului cultural şi natural este unul dintre obiectivele strategice ale Programului Operaţional Regional. Adică fonduri europene cu care regiunea noastră s-ar putea dezvolta. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a infrastructurii şi serviciilor, integrate într-o strategie care să valorifice potenţialul turistic al regiunii ar atrage milioane de euro din fonduri europene.
Autorităţile adminsitrativ-teritoriale trebuie să acorde prioritate pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural antropic şi aici mă refer la monumente şi vestigii istorice, elemente arhitectonice de patrimoniu ca fiind un important factor de atractivitate turistică, dar şi la produsele de nişă, organizate şi comercializate în mod integrat, adică turismul gastronomic şi oenologic, itinerar şi de croazieră. Avem toate aceste elemente, însă prea des uitate ori neglijate.
Amenajarea falezei cu elemente specifice din toate zonele ţării, cu promovarea identităţii regionale şi naţionale, ar aduce beneficii pentru gălăţeni şi pentru turiştii interni şi externi, ar transforma zona, care ar deveni incomparabil mai atractivă din punct de vedere turistic.
Finanţările acordate pentru infrastructuri turistice şi restaurarea obiectivelor de patrimoniu au reprezentat şi reprezintă obiective ce pot fi finanţate prin intermediul programelor europene, însă autorităţile locale, trebuie să meargă pe proiecte corelate, unitar tratată zona. Proiectele fragmentate, fără o abordare coerentă şi integrată reduc dramatic şansa eligibilităţii şi a finanţării. Potenţialul turistic al Galaţiului trebuie valorizat, trebuie să-l generăm cu viziune, de frica staţionării sub spectrul subdezvoltării.

Publicat în Politica
Vineri, 05 Martie 2021 00:00

COMUNICAT DE PRESĂ 05.03.2021

Municipiul Galaţi este partener în proiectul BLUACT – Blue Growth Cities in Action, care a fost aprobat spre finanțare în cadrul programului URBACT III.

BluAct este o rețea de șapte orașe portuare europene, printre care se numără Piraeus (Grecia), Matosinhos (Portugalia), Burgas (Bulgaria), Mataro (Spania), Ostend (Belgia), Galati și Salerno cu scopul de a împărtăși bunele practici privind antreprenoriatul din economia albastră. Partenerul lider al proiectului este orașul Pireu din Grecia.

În cadrul proiectului, Municipiul Galați a organizat competiția de idei de afaceri în domeniul Economiei Albastre, inititulată Danube Growth Intiative.

In perioada noiembrie – decembrie 2020 s-a desfășurat  Programul de Incubare BluAct, program ce a cuprins 72 ore de pregătire realizate prin întâlniri între echipele câștigătoare și experți ai ULG. Programul de Incubare a avut drept scop realizarea de activități de consiliere, asistență, mentorat, instruire, acordată de experții ULG (Urban Local Group) în domeniul antreprenoriatului și al dezvoltării unei afaceri.

În data de 25 februarie 2021 a avut loc evenimentul Final Pitch, întâlnire în cadrul căreia echipa câștigătoare a competiției - Danube Eco Soap, a prezentat planul de afaceri elaborat în cadrul Programului de Incubare.

Echipa coordonată de dna. Prof univ. Abilitat Dr. Chimist Rodica Dinică a prezentat publicului prezent la eveniment un produs inovator dezvoltat de către tinerele antreprenoare Drd. Farmacist Anna Busuioc, Drd. Chimist Andreea Veronica Botezatu, Drd. Chimist Maria Daniela Mihăilă.

Danube Soap este un săpun prietenos cu mediul, obținut din grăsimi alimentare reziduale fiind un exemplu de bună practică în economia circulară locală și o oportunitate de promovare în cadrul economiei albastre. Inițiativa tinerelor antreprenoare din Galați a fost încurajată de către reprezentanții mediului de afaceri local pentru dezvoltarea afacerii nu doar în zona Dunării, ci pentru a deveni în timp o marcă emblematică la nivel european.

Publicat în De interes public