Klaus Iohannis a fost întrebat, marţi, 27 aprilie 2021, în cadrul unei conferinţe de presă, despre criteriile de integritate anunţate în campanie, în contextul în care şeful CJ Iaşi, Costel Alexe, şi primarul din Iaşi, Mihai Chirica, ambii de la PNL, sunt cercetaţi penal.
Răspunsul şefului statului a fost: "Ar fi cazul să reacţioneze politic şi PNL, dacă nu o va face în următoarele zile, voi avea o discuţie pe această speţă", a replicat Iohannis.
Întrebat dacă vocea sa mai contează pentru PNL, în contextul în care şeful statului le-a cerut liberalilor să ia o decizie şi după apariţia acuzaţiilor la adresa lui Costel Alexe, Iohannis a răspuns: "Vom vedea".
Întrebările jurnaliştilor au venit ca urmare a faptului că patru persoane au fost reţinute la Iaşi, iar alte şapte au fost puse sub control judiciar în dosarul DIICOT în care sunt cercetaţi mai mulţi funcţionari din cadrul Primăriei Iaşi în legătură cu concesionarea unui teren al primăriei. Surse judiciare au precizat că primarul Iaşiului Mihai Chirica are calitatea de inculpat în acest dosar, după ce a fost audiat la DIICOT în cursul zilei de luni. El este acuzat de omisiunea sesizării, infracţiune pentru care Codul Penal prevede o pedeapsă cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau amendă.
Fostul ministru al Mediului Costel Alexe este urmărit penal de Direcţia Naţională Anticorupţie pentru luare de mită şi instigare la delapidare, după ce a solicitat şi primit tablă şi alte produse siderurgice de la combinatul siderurgic Liberty Galaţi.

Citeşte şi Costel Alexe şi Bogdan Grecu, fostul director al combinatului siderurgic din Galaţi, plasaţi sub control judiciar de către DNA

Publicat în Politica

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi măsura controlului judiciar pe o durată de 60 de zile începând de la data de 27 aprilie 2021, până la data de 25 iunie 2021 faţă de inculpaţii:
- Alexe Costel, la data faptelor ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi instigare la delapidare,
- Persoană fizică având funcţie de conducere în cadrul unei societăţi comerciale cu activitate în siderurgie, pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită şi delapidare. Este vorba de Bogdan Grecu, fostul director general al combinatului siderurgic din Galaţi.

Între obligaţiile impuse prin controlul judiciar faţă de cei doi inculpaţi se află interdicţia de a părăsi ţara şi aceea de a nu comunica, direct sau indirect, pe nicio cale cu anumite persoane, menţionate în ordonanţă.

În ordonanţele de luare a măsurii controlului judiciar se arată că în cauză există date şi probe care conturează următoarea stare de fapt:

La data de 6 aprilie 2020, inculpatul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, inculpat în cauză, mai multe produse din tablă (tablă cutată, ţeavă pătrată, ţeavă rectangulară şi rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deşeuri neconforme (haldă de zgură). Depozitul respectiv este unul dintre cele 68 depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligaţiei asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situaţia depozitelor menţionate în cuprinsul hotărârii CJUE.

Foloasele respective, în cantitate de 22 tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 şi 07 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăţi comerciale administrată de o rudă a ministrului.

Valoarea foloaselor ce ar fi fost primite ca mită de fostul ministru este de 99.956 lei şi constă în contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei şi a transportului.

Produsele din tablă ar fi fost scoase din patrimoniul combinatului siderurgic din dispoziţia persoanei din conducerea fabricii, inculpat în cauză, iar remiterea lor ar fi fost disimulată sub forma unor contracte de sponsorizare fictivă.

Celor doi inculpaţi li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie, precizează DNA.

Articole similare:
- Sanjeev Gupta vrea audit financiar la sânge la combinatul de la Galaţi

- Halda de zgură de la Galaţi a adus fostului ministru Costel Alexe tone de tablă, ţeavă şi un dosar penal

- Klaus Iohannis a dat undă verde DNA pentru urmărirea penală a lui Costel Alexe

- DNA: Costel Alexe, fostul ministru al Mediului, suspectat de luare de mită

Publicat în Știrea zilei

Limba engleză l-a cam încurcat pe şeful Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe (PNL), la o şedinţă. Şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Iaşi a avut loc miercuri, iar Alexe nu a reuşit să pronunţe numele unei asociaţii în engleză.

A încercat de două-trei ori, dar apoi a cedat şi a spus "bam, bam, bam". "Proiect de hotărâre privind aprobarea valorii cotizaţiei judeţului Iaşi ca membru fondator al Asociaţiei ATRIUM, Arhitectur To-ta-litarian Regims of... bam, bam, bam pe anul 2021. Cine este pentru?", a spus Costel Alexe (vezi video AICI). *sursa video: YouTube - Ziarul de Iaşi

Conform Digi24, este vorba despre Asociaţia ATRIUM - Arhitecture of Totalitarian Regimes of the 20th Century in Europe and Urban Memory. (sursa spotmedia.ro)

Situaţia ne reaminteşte de Bamm Bamm Rubble, personaj fictiv din seria de desene animate Familia Flintstone (vezi video AICI).

Publicat în Politica

Halda de zgură de la Galaţi va fi închisă după mulţi ani în care s-au făcut tot felul de matrapazlâcuri pentru a o menţine în exploatare. Ultimul care a încercat să treacă cu vederea ce se întâmplă acolo, fostul ministru al Mediului, Costel Alexe, a fost acuzat de procurorii anticorupţie de luare de mită. Monitorul de Galaţi a relatatpe larg acuzaţiile în articolul Halda de zgură de la Galaţi a adus fostului ministru Costel Alexe tone de tablă, ţeavă şi un dosar penal.

Combinatul siderurgic Liberty Galaţi s-a văzut nevoit să continue procedurile de închidere acestui depozit de deşeuri şi a solicitat Agenţiei pentru Protecţia Mediului Galaţi emiterea acordului de mediu pentru ”Închidere depozit de deşeuri nepericuloase Halda de zgură din cadrul Liberty Galaţi SA” şi ”Stabilizare mal drept curs de apă Mălina”. Potrvit procedurilor a fost în dezbatere publică rapoartele privind impactul asupra mediului pentru cele două proiecte.

Halda de zhură de la Galaţi este unul dintre cele 68 depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligaţiei asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. 

În 2020, s-a emis Autorizaţia Integrată de Mediu nr.1/2015 revizuită în care se prevede că programul de  procesare a zgurii existente pe  amplasament este eşalonat până inclusiv anul 2022, în anul 2023 urmând a se executa lucrările de închidere şi ecologizare a Haldei de zgură. În  prezent, pe halda de zgură se desfăşoară activităţi accelerate de procesare a zgurii rămase, de către două firme subcontractate  de LIBERTY GALAŢI  S.A., respectiv Phoenix Slag Services Galaţi şi GSWI Galaţi.

Instabilităţile taluzelor datorate amplasării şi exploatării haldei de zgură au condus în timp la modificarea şi strangularea canalului Mălina  către versanţii vestici şi de asemenea la înmuierea zonelor amonte ale versanţilor alcătuiţi din loess, la activarea alunecărilor vechi, cât şi la scăderea stabilităţii zonei vestice.

Suprafaţa haldei este de circa 110 hectare şi are o capacitate de 54 milioane de tone.

 

Publicat în Știrea zilei

După ce preşedintele Klaus Iohannis a încuviinţat cererea de începere a urmăririi penale a fostului ministru al Mediului, Costel Alexe, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere corupţiei au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de suspecţii Alexe Costel, la data faptelor exercitând funcţia de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi instigare la delapidare, dar şi faţă de directorul Liberty Galaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită şi delapidare.

În ordonanţa de efectuare a urmăririi penale se arată că în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În perioada martie-aprilie 2020, suspectul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, suspect în cauză, mai multe produse din tablă (tablă cutată, ţeavă pătrată, ţeavă rectangulară şi rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deşeuri neconforme (haldă de zgură).

Depozitul respectiv este unul dintre cele 68 depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligaţiei asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situaţia depozitelor menţionate în cuprinsul hotărârii CJUE.

Foloasele respective, în cantitate de 22 tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 şi 07 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăţi comerciale administrată de o rudă a ministrului.

Valoarea foloaselor ce ar fi fost primite ca mită de fostul ministru este de aproximativ 103.000 lei şi reprezintă contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei şi a transportului.

Produsele din tablă ar fi fost scoase din patrimoniul combinatului siderurgic din dispoziţia persoanei din conducerea fabricii, suspect în cauză, iar remiterea lor ar fi fost disimulată sub forma unor contracte de sponsorizare fictivă.

Suspecţilor li s-a adus la cunoştinţă calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Citește și DNA: Costel Alexe, fostul ministru al Mediului, suspectat de luare de mită

Publicat în Politica