Reporter: Despre ritmul lucrărilor de la Centura Mică ce ne puteţi spune?
Costel Fotea: Da, Centura Mică este un obiectiv important pentru Consiliul Judeţean, pentru Galaţi, pentru gălăţeni, pentru toată lumea. Are finanţarea asigurată. Din nefericire avem şi acolo o firmă care din păcate au umblat numai cu minciuni şi tot felul de jonglerii. Discuţii au fost tot timpul. Au fost şedinţe, am rugat casa de avocatură cu care avem contract să vedem ce facem. Vom trece la penalităţi.

R.: Puteţi să apreciaţi cât la sută din lucrări au fost realizate la Centura Mică?
C.F.: În momentul de faţă sunt undeva la 30-35%, cam aşa. Problema este în felul următor. La Centura Mică, 55-60% din lucrare o reprezintă podul hobanat. Să fim serioşi acum, nu se pune problema că orice constructor ştie să facă un drum judeţean, la patru benzi, cu infrastructură de piatră, cu balast, cu asfalt. Piesa de rezistenţă sau cireaşa de pe tort la această investiţie este podul hobanat. Aici este o asociere de firme, cea de la Neamţ cu o firmă din Bulgaria şi una din Italia care au câştigat licitaţia, au adus o parte din componentele metalice. Aţi văzut că pilonii principali au fost construiţi. A fost construit pilonul principal la 35 metri în sol, iar deasupra are 60 m. Au început să aducă o parte din piesele metalice. Din păcate, trebuie să recunoaştem şi aici, a venit nenorocirea asta cu creşterea preţurilor şi la fier şi la motorină şi cam toate investiţiile sunt afectate de majorarea preţurilor, dar am mai avut acolo o problemă delicată pe care am rezolvat-o. O firmă din Bucureşti care trebuia să facă partea de evaluare (n.r. - în vederea exproprierilor) şi ne-au întârziat, iar pentru că ne-au întârziat i-am dat în judecată, am reziliat contractul cu ei, am contractat serviciile cu o asociere de firme din Galaţi. În momentul de faţă este în proporţie de 95% realizată. Cred că în zilele următoare vom aproba raportul de evaluare pentru a fi despăgubiţi oamenii pentru ca din luna mai să începem efectiv plăţile pentru fiecare persoană. Şi ca să vedeţi că nu glumim şi nu ne jucăm, firma care nu a făcut evaluarea şi care trebuia să facă evaluarea a fost dată în judecată. În primă instanţă am câştigat şi le-am cerut daune de peste 3 milioane de lei. Adică nu ne jucăm, dar încă o dată repet, sunt lucruri care nu ţin de noi. Cu toate întâlnirile, cu toate măsurile coercitive pe care le găsim - juridic vorbind - pentru a-i constrânge să-şi facă treaba, din păcate legislaţia încă le permite. La sfârşit, dacă nu-şi fac treaba, vor pleca, aşa cum au plecat şi alţii, cu certificat negativ ca să nu mai poată participa la alte lucrări ca să nu mai încurce şi pe alţii. Eu totuşi sunt optimism că centura va fi finalizată şi nu vor fi probleme.

R.: Când va fi finalizată totuşi?
C.F.: Nu pot să mă hazardez să vă dau o dată certă, dar pot să vă asigur că Centura Mică a Galaţiului va fi făcută.

R.: Privind în trecut, aţi ieşit împreună cu primarul muncipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, şi aţi anunţat un protocol de modernizare a Falezei. Ce s-a mai întâmplat pe această linie?
C.F.: Acolo, în protolul respectiv am acceptat ca, Consiliul Judeţean să vină să rezolve partea de obiecte artă, ce înseamnă acele sculpturi metalice, iar tot pentru acel proiect, Consiliul Judeţean a renunţat la partea de finanţare, cedând finanţarea pe fonduri europene pentru primărie tocmai pentru ca acest obiectiv să se realizeze. Este un obiectiv de interes judeţean, un obiectiv de interes gălăţean şi atunci în loc să facem proiecţele mai mici am hotărât ca noi, Consiliul Judeţean, să renunţăm la partea de finanţare - e un program pe turism - în favoarea primăriei să modernizeze faleza. Să ştiţi că suma nu a fost atât de mare, va trebui să mai găsească şi alte soluţii pentru a realiza proiectul de acolo.

R.: Aţi adus aminte de obicetele de artă de pe faleză şi inerent trebuie să vă întreb de Muzeul de Artă Vizuală.
C.F.: Exact ce vă spuneam. Firmă de la Bucureşti, a intrat în insolvenţă, am reziliat contractul cu ei, în momentul de faţă suntem în instanţă, suntem în proces cu ei, pentru a ne înscrie la masa credală şi pentru a cere despăgubuiri pentru întârziere, le-am emis certificat constatator negativ să nu mai încurce şi pe alţii şi în momentul de faţă pot să vă spun că este reactualizată diferenţa de executat şi scoasă la licitaţie. În câteva zile va fi scoasă pe SICAP pentru a desemna un constructor sau o asociere de firme care să finalizeze lucrările la Muzeul de Artă Vizuală. Muzeul are asigurată finanţarea din partea Consiliului Judeţean, cu speranţa că va veni o asociere de firme care să se ţină de treabă şi să fie serioşi. După cum vedeţi, nu există niciunul care să fi venit şi să-şi bătut joc de vreo lucrare şi să plece de aici cu zâmbetul pe buze.

R.: Ce investiţii judeţene veţi prioritiza cu bugetele disponibile prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”?
C.F.: Păi avem depuse deja proiecte de 48 milioane de euro şi aici vorbim de drumuri judeţene care vor fi reabilitate şi modernizate. În afară de acestea, pe programul operaţional POR avem proiecte de 60 milioane de euro plus cu cele de finanţare proprie, se ajunge undeva la 125 milioane euro investiţii în infrastructura de drumuri judeţene ale judeţului Galaţi. În paralel, pentru ceea ce înseamnă parteneriatul cu Ministerul Transporturilor, cu CNAIR, pentru prelungirea drumului expres cu încă 8 km ca să facă legătura cu centura ocolitoare a Galaţiului, prin parteneriatul dintre Consiliul Judeţean şi Ministerul Transporturilor - CNAIR modernizarea drumului naţional DN 25 de la Galaţi până la Tudor Vladimirescu pentru că e o problemă. Deja se pregătesc colegii mei să urce în SICAP un spital nou de 375 paturi cu o valoare de peste 200 milioane de euro prin PNRR. Bineînţeles că se lucrează, în momentul de faţă, intens şi în câteva zile poate la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai vom finaliza conceptul pentru aeroportul de la Galaţi şi vom merge la Autoritatea Aeronautică să primim aviz pentru acest concept astfel încât să demarăm proiectarea. Pe partea de cultură, v-am spus că vom căuta să finalizăm Muzeul de Artă Vizuală, Farmacia Ţinc şi Muzeul Cuza, la care se lucrează. Avem pe fonduri europene, pe PNRR avem reabilitare şi eficientizare la Biblioteca V.A. Urechia, un obiectiv foarte important pentru Galaţi şi pentru gălăţeni, modernizarea Spitalului de la Găneşti - partea care a rămas nemodernizată, modernizarea Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi tot prin PNRR şi mai avem Spitalul de la Tecuci care va fi reabilitat, modernizat, consolidat pe Programul Operaţional Regional pe exerciuţiul financiar 2020-2027, iar acolo cred că vor fi peste 25-30 milioane de euro care vor fi investiţi în spitalul de la Tecuci.

R.: O ultimă întrebare: În afară de proiectele majore de infrastructură şi cele pe care le-aţi enumerat până acum, ce îi lipseşte judeţului Galaţi să se dezvolte?
C.F.: În momentul de faţă, după 30 de ani, este pentru prima dată când vorbim de o strategie de dezvoltare a regiunii Galaţi-Brăila corectă, coerentă şi palpabilă. Şi aici vorbim de drum expres între Galaţi şi Brăila, de o Centură Mare a Galaţiului de 170 milioane de euro, de un drum expres care să lege Galaţiul de Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, până la Drajna - apropo, acesta este un parteneriat pe care l-am făcut, este cel mai mare ADI din România, unde cele patru judeţe se unesc ca să facem acest drum expres ca să lege cele patru judeţe de autostrada Soarelui şi de bacul de la Chiciu care trece spre Bulgari -, mai vorbim de platforma multimodală care în momentul de faţă se dezvoltă şi sunt şi ultimele două componente scoase la licitaţie, o investiţie de 160 milioane de euro şi bineînţeles Autostrada 7 care va trece pe la Focşani, Autostrada 7 - Autostrada Moldovei de care galaţiul va fi conectat prin acest drum expres de la baldovineşti, la Focşani. Dacă le punem pe toate cap la cap o să vedeţi că sunt proiecte de peste 4 miliarde de euro, investiţii în regiune care vor duce clar la crearea locurilor de muncă şi dezvoltare economică şi dacă ne uităm puţin şi ce s-a întâmplat în cei 4-5 ani, din 2016 când am început să investim în galaţi din fonduri europene veţi vedea o diferenţă foarte mare între ceea ce înseamnă judeţul Galaţi până în 2016 şi după 2016.

Citeşte şi prima parte a interviului AICI!

Publicat în Știrea zilei

Consiliul Judeţean Galaţi derulează multe proiecte de modernizare, extindere şi dotare a unităţilor spitaliceşti aflate în subordine. Gălăţenii, însă, continuă să aibă reproşuri în special cu privire la comportamentul cadrelor medicale, dar şi la lucrările care par să nu se mai termine. Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a răspuns întrebărilor legate de aceste subiecte în cadrul unui amplu interviu acordat cotidianului Monitorul de Galaţi. Totodată, preşedintele CJ Galaţi a răspuns şi întrebărilor referitoare la celelalte proiecte derulate în judeţ.

Reporter: În 2016, la primul interviu acordat cotidianului Monitorul de Galaţi, în primul an de mandat ca preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi, spuneaţi că aveţi un defect: Nu priviţi înapoi, ci doar înainte. Eu aş vrea să profit de acest defect al dvs. şi să privim înapoi. În perioada 2016 până în prezent să vedem ce v-aţi propus şi ce aţi reuşit. În acelaşi interviu spuneaţi că vă propuneţi să oferiţi gălăţenilor servicii de calitatea şi vă refereaţi în special la Sănătate. Aţi făcut investiţii multe în sănătate, unele s-au terminat, unele sunt în derulare, dar există o problemă, pe care bănuiesc că o ştiţi, cu comportamentul cadrelor medicale faţă de bolnavi şi faţă de aparţinători.
Costel Fotea: Din fericire, pentru că trebuie să privim lucrurile, aşa cum aţi spus, din prisma celor două lucruri. 1 - vizavi de investiţii. Într-adevăr, din 2016 până în momentul de faţă s-au făcut investiţii în sănătate cum nu s-au mai făcut niciodată în judeţul Galaţi. Spitalele au beneficiat de investiţii în infrastructura clădirilor, dar, în acelaşi timp, şi în ceea ce înseamnă investiţii în aparatura medicală de ultima generaţie, aparatură care concurează cu aparatura din multe spitale universitare din România, începând de la aparatură profesională pentru tratarea cancerului, pentru infarctul miocardic, pentru imagistică şi aici mă refer la CT-uri de înaltă performanţă. Şi aici fac o comparaţie. Spitalul Judeţean avea un CT cu 6 slice-uri şi acum are CT-uri de 128 de slice-uri, ca să vedeţi ce face diferenţa între aparatura de atunci şi aparatura de acum. Vorbeam de un cobalto-theratron pentru tratarea cancerului din 1960 şi acum vorbim de acceleratorul linear de particule din 2020 şi vorbim de un PET-CT care la ora actuală are rolul de a diagnostica cancerul în stare incipientă, dar şi după, ca să poţi vedea cum evoluează cancerul, care se găseşte în câteva centre universitare din ţară. Patru astfel de aparate mai sunt în România. Într-adevăr, din cauza lipsei de investiţii în aparatură medicală din ultimii 30 de ani, mai avem încă de investit. S-a investit în clădiri noi, s-a investit la Unitatea medico-socială Găneşti, la Spitalul de Boli Infecţioase, la Spitalul Judeţean, consolidarea spitalului şi eficienţă energetică, clădire nouă pentru UPU, extindererea unităţii de primiri urgenţe, extinderea ambulatoriului de specialitate cu încă 24 de cabinete medicale, clădire nouă pentru secţia de prosectură unde va funcţiona medicina legală şi anatomia patologică, clădire nouă pentru spitalul TBC - ambulatoiu de specialitate, parcare nouă cu 325 de locuri şi urmează acum procedura de licitaţia pentru a extinde la 450 de locuri şi heliport. S-a făcut unul dintre cele mai frumoase proiecte pentru a fi finanţat prin PNRR pentru un spital nou de 375 de paturi, în valoare de 200 milioane de euro, cu o suprafaţă desfăşurată de 90.000 mp. Sunt lucuri care s-au întâmplat şi sunt vizibile cu ochiul liber.
Din nefericire, lucrul pe care l-aţi semnalat dvs. şi l-au semnalat mai mulţi beneficiari ai serviciilor medicale, adică pacienţi, comportmentul unor cadre medicale lasă de dorit. Să nu stigmatizăm toate cadrele medicale din judeţul Galaţi sau din spitalele din Galaţi pentru că sunt şi oameni care fac bine. Vă dau un exemplu, Spitalul Judeţean are 1.250 de paturi, dintre care 1.000 de paturi sunt ocupate zilnic. Sunt 1.000 de oameni. Prin Spitalul Judeţean mai sunt 200 de oameni care trec zilnic, timp de 24 de ore, prin unitatea de primiri urgenţe, sunt la ambulatoriile de specialitate cei care vin pentru specializare de zi sau pentru un consult, sunt câteva sute de oameni care trec pe acolo. Dacă facem un calcul, pentru un an de zile sunt peste 130.000-140.000 de oameni care trec prin Spitalul Judeţean. Gândiţi-vă că nu există unitate sau întreprindere care să aibă un rulaj atât de mare de persoane. Într-adevăr sunt de acord, comportamentul unor cadre medicale lasă de dorit. Dar acolo, peste 2.500 de angajaţi numai la Spitalul Judeţean, sunt oameni care fac bine, sunt oameni care sunt dăruiţi.

R.: Aşa este, dar aceste elemente negative...
C.F.: Aceste elemente negative într-adevăr ar trebui să fie înlăturate de acolo. Cu ceea ce sunt eu de acord şi nu fac pacienţii, cred că ar trebui să facă anumite sesizări pentru că eu ca şi preşedinte al Consiliului Judeţean, din punct de vedere administrativ, nu pot să dau o sancţiune unui cadru medical. Nefiind de specialitate, Consiliul Judeţean neverificând calitatea serviciilor medicale, nu avem dreptul şi posibilitatea să dăm sancţiuni sau să verificăm această calitate a actului medical. Sunt instituţii abilitate, cum ar fi Colegiul Medicilor, există un comitet director unde există şi un director medical care în urma sesizărilor ar putea şi ar trebui să ia nişte măsuri, nişte sancţiuni. De aceea vă spun că eu, ca şi om, sunt în asentimentul şi empatizez cu oamenii care poate nu au beneficiat de un tratament corect, dar în acelaşi timp nu am specializarea, nu am profesia sau nu sunt în măsură să mă exprim vizavi de calitatea actului medical. Dacă aş avea pârghii să-i sancţionez, aş face-o fără nicio rezervă.

R.: Revenind la investiţii. Sunt investiţii întârziate vorbind acum strict de cele de la spitale.
C.F.: Da, o singură investiţie este întârziată şi aceea este consolidarea Spitalului Judeţean. Este o investiţie pe care o facem prin Compania Naţională de Investiţii. Este o lucrare pe care o gestionează, o administrează - şi în acelaşi timp suntem într-o relaţie de colaborare -, dar cel care gestionează direct este Compania Naţională de Investiţii. Nu vă imaginaţi câte discuţii în contradictoriu sau chiar contondente la nivel verbal am avut cu constructorul respectiv. Au mai fost şi câteva situaţii care nu sunt imputabile constructorului şi anume pandemia, când cei din spital au trebuit să facă trei circuite, un circuit pentru bolnavii non-Covid, unul pentru bolnavii Covid şi al treilea circuit pentru constructorii care trebuiau să intre în Spitalul Judeţean cu materiale de construcţii şi să lucreze. Gândiţi-vă cât de greu a fost să faci consolidare cu pacienţii în saloane sau culoar Covid şi non-Covid. A fost groaznic în ultimii doi ani de zile de pandemie şi chiar în momentul de faţă când încă mai avem secţie specială pentru Covid. Iar la celelalte spitale, aceeaşi situaţie. Nu există spital în care să nu fie câte 2-3 persoane sau poate mai multe cadre medicale care nu au comportmentul adecvat, dar sunt oameni care au intrat în combinezon, cu măşti, cu materiale de protecţie ca să salveze oameni. Ştim foarte bine ce frică, ce panică era în 2020 din cauza acestei pandemii.

R.: Cu clădirea nouă de la Spitalul de Boli Infecţioase ce se mai aude?
C.F.: Clădirea nouă de la Infecţioase funcţionează. Funcţionează secţia nouă de dermato-venerice şi laboratorul. La ora actuală este funcţională. Dar aşa cum spuneam, în România, nu ducem lipsă de «Dorei». Avem foarte mulţi «Dorei». Că un inginer sau un constructor a pus un cămin de canalizare mai sus decât cota care era prevăzută în proiect sau mai jos şi a apărut o situaţie delicată când ne-am confruntat cu 180 l/mp, ceea ce n-a mai fost niciodată, şi a ieşit apa afară acolo. Ăsta este un adevăr, nu trebuie să negăm.

R.: Nu trebuia să fi fost văzut la recepţia lucrărilor?
C.F.: Recepţia lucrărilor este făcută de specialişti şi în momentul ăla cantitatea de apă pe care o suportau conductele respective nu a creat probleme. Acum să fim obiectivi, când aţi mai văzut dvs. cantităţi de 170-180 litri/mp?

R.: Ultima întrebare legată de domeniul "Sănătate". Hangarul pentru elicopterul SMURD?
C.F.: La hangar avem o situaţie inedită, pentru că suntem în România şi legislaţia ne dă mari bătăi de cap. Este realizat în proporţie de 95%. A fost un constructor neserios cu care suntem în momentul de faţă într-un conflict şi suntem în instanţă. Nu pot nici eu să investesc diferenţa care a rămas acolo, ăia 5%, până la hotărârea judecătorească definitivă.

R.: Poate dura ani de zile un astfel de proces...
C.F.: Eu acum vă întreb, cine îşi asumă să facă o cheltuială şi să nu aibă cadru legal? Din punct de vedere financiar, Consiliul Judeţean nu are probleme, din punct de vedere al lucrării, este realizată în proporţie de 95%. Acum să nu credeţi că elicopterul a stat în această iarnă afară. A stat în hangar. Instalaţiile funcţionează, toate sunt acolo. Mai sunt câteva mici retuşuri care trebuiesc făcute şi ne-am împotmolit deoarece constructorul... Gândiţi-vă că am avut atâtea meciuri cu constructorul încât inclusiv i-am dat majorări şi penalităţi pentru neexecutarea unor lucrări şi asta pentru că nu acceptăm şi nu tolerăm ca cineva să vină să-şi bată joc de o asemenea lucrare.

R.: Cum a reuşit să facă 95% din lucrare şi exact la sfârşit să se împotmolească?
C.F.: Din păcate sunt astfel de firme. Mai avem două lucrări care au fost făcute în proporţie de 60-70% şi a intrat firma în incapacitate de lucru. Au intrat în insolvenţă, au intrat în faliment. Ce pot să vă spun este că singurul lucru pe care mi-l doresc este ca lucrările să fie finalizate şi că ele au şi finanţarea asigurată. Nu am dreptul legal să spun cine să vină la o licitaţie şi cine să nu vină. Ca drept dovadă, dacă o să vă uitaţi la câştigarea licitaţiilor o să vedeţi şi firme din Bucureşti şi din Neamţ, din Botoşani, din Craiova, din Galaţi. Din păcate, problemele pe care le-am avut tot timpul au fost cu firme care nu au fost din Galaţi. Firmele gălăţene au fost cele care au reuşit să-şi ducă toate lucrările la bun sfârşit. Cu sincope, cu certuri, cu discuţii mai aprinse, dar am reuşit să ducem lucrările la bun sfârşit şi în termenele de execuţi, cu mici diferenţe, o lună două de întârziere, dar nu mai mult.

Răspunsurile cu privire la alte subiecte legate de activitatea Consiliului Judeţean le puteţi citi în partea a doua acestui interviu ce urmează a fi publicată în următoarea ediţie a cotidianului Monitorul de Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Consiliul Judeţean a aprobat, în cadrul ultimei şedinţe, un proiect de modernizare a actualului sediu al bibliotecii, o clădire de patrimoniu construită acum peste 120 de ani. Investiţia, în valoare de 7.616.119 lei, presupune ample lucrări de reabilitare şi eficientizare energetică.

„Fostul sediu al Comisiei Europene a Dunării este un reper cultural al întregii naţii, nu doar al Galaţiului. Este o clădire care respiră istorie şi în jurul căreia s-au scris pagini întregi din poveştile de altădată ale portului Galaţi. De mai bine de jumătate de secol, această bijuterie arhitecturală este sediul Bibliotecii «V.A. Urechia». Am pregătit, împreună cu echipa Consiliului Judeţean şi cu cei de la bibliotecă, o amplă investiţie de reabilitare, modernizare şi eficientizare energetică a clădirii, în cadrul unui proiect de peste 1,5 milioane de euro, totul cu respectarea regulilor impuse de către Direcţia Judeţeană de Cultură Galaţi. Pe lângă lucrările de reabilitare, de înlocuire a instalaţiilor degradate şi de montare a unor sisteme moderne de climatizare, vom instala centrale de tratare a aerului pentru zona colecţiilor speciale, sisteme inteligente de gestionare a consumului de energie, recuperatoare de căldură cu performanţă ridicată şi sisteme de producere a energiei verzi, inclusiv pompe de căldură aer-apă pentru primăvară şi toamnă, astfel încât să fie redus consumul de gaz natural”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

De asemenea, au fost aprobate proiecte de investiţii şi pentru două clădiri administrative care aparţin Consiliului Judeţean, în valoare de 5.925.028 de lei. Proiectele au fost depuse deja spre finanţare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Publicat în Eveniment

Centrul "Respiro" pentru persoanele adulte cu handicap grav de la Galaţi este aproape gata. Spaţiul a fost deja amenajat şi mobilat, astfel că în perioada următoare pot fi realizate ultimele amenajări interioare şi poate demara partea de obţinere a tuturor avizelor şi autorizaţiilor necesare, informează preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

"Un spaţiu ca acasă, în care să facem tot ceea ce putem să mai alinăm din suferinţă, în care să le oferim celor de acolo atenţia, mângâierea şi grija de care au nevoie. Aceasta a fost deviza de la care am plecat în amenajarea pentru prima oară în judeţul nostru a unui centru „Respiro”. Ne-am dorit să realizăm un spaţiu familial, în care adulţii cu handicap grav să fie cazaţi şi îngrijiţi o perioadă de timp, atunci când aparţinătorii acestora au diverse probleme medicale, personale sau au nevoie de o perioadă de odihnă şi răgaz. Astfel, familiile beneficiarilor vor şti că cei pe care îi iubesc şi pentru care fac atât de multe sacrificii sunt bine îngrijiţi, nu sunt singuri, au parte de asistenţă medicală, consiliere psihologică şi programe de recuperare medicală. Spaţiul a fost deja amenajat şi mobilat, astfel că în perioada următoare pot fi realizate ultimele amenajări interioare şi poate demara partea de obţinere a tuturor avizelor şi autorizaţiilor necesare. Investiţia este de peste 600 de mii de lei, cu finanţare prin Programul de Interes Naţional în Domeniul Protecţiei şi Promovării Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi", spune Costel Fotea.

Despre acest proiect, Monitorul de Galaţi a relatat în articolul "Galaţi: Primul centru de tip Respiro pentru persoane adulte cu handicap grav".

Publicat în Comunitate

În cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi de miercuri, 30 martie 2022, a fost aprobat proiectul de modernizare a vechilor pavilioane de la Unitatea Medico-Socială Găneşti. Valoarea proiectului este de 5.765.339 lei (TVA inclus).

„După ce în 2020 am inaugurat un spital nou la Găneşti, cu toate dotările necesare pentru pacienţii cu boli psihice grave care sunt îngrijiţi acolo, am lucrat, alături de echipa Consiliului Judeţean şi de angajaţii centrului de la Găneşti, la un nou proiect pentru zecile de bolnavi pentru care această unitate medico-socială înseamnă acasă. Vom moderniza şi vom transforma radical şi vechile pavilioane ale acestui centru, în care zi de zi sunt îngrijiţi zeci de oameni cu boli psihice grave, mulţi fiind din păcate abandonaţi aici de familiilor lor. Astfel, vom eficientiza energetic şi vom consolida trei pavilioane din cadrul UMS Găneşti. Investiţia presupune ample lucrări de consolidare, reabilitare termică, de înlocuire a instalaţiilor degradate, de montare a unor sisteme moderne de climatizare şi de iluminat, precum şi de instalare a unor sisteme de producere a energiei verzi. Alături de angajaţii de la UMS Găneşti, facem tot ceea ce putem pentru a le face viaţa mai bună acestor pacienţi. Investiţia este de aproape 1,2 milioane de euro şi ne vom zbate până la capăt pentru realizarea acesteia”, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

Proiectul va fi depus spre finanţare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Publicat în Știrea zilei

Pe mai multe tronsoane de drum judeţean se montează, în aceste zile, indicatoare rutiere noi, acolo unde acestea lipsesc sau sunt deteriorate. S-a intervenit deja pe mai multe porţiuni de drum - DJ251, DJ 251F, DJ 242B, DJ 242H, DJ 253 sau DJ255, anunţă preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.
"Continuăm şi anul acesta amplul program demarat în 2021 de montare a peste 2.000 de indicatoare rutiere. Mai mult, ne pregătim să mai achiziţionăm alte aproape 500 de indicatoare, astfel încât să creştem şi mai mult siguranţa în trafic. În unele zone s-a intervenit şi la remedierea parapetului metalic, zilele trecute fiind realizată o astfel de lucrare la Cudalbi. De asemenea, în curând vom demara o nouă etapă de refacere a bornelor kilometrice. A început şi curăţenia pe marginea drumurilor, iar zilele acestea utilajele au lucrat pe DJ242E, urmând să intervină de acum înainte şi pe celelalte drumuri judeţene. În intravilanul localităţilor, este nevoie de implicarea autorităţilor locale, care, potrivit normelor legislative, trebuie să intervină pentru îndepărtarea vegetaţiei de pe marginea drumurilor", spune Costel Fotea.

Publicat în Comunitate

Doi bărbaţi, în vârstă de 35 şi 46 de ani, cu infarct masiv, au fost salvaţi de urgenţă, zilele trecute, la Galaţi, de către echipa medicală specializată în cardiologie intervenţională. "Au fost realizate proceduri medicale complexe, care au necesitat coronarografii, tromboaspiraţii pentru deblocarea vasului principal al inimii şi montarea de stenturi. Riscul de deces era foarte mare, iar echipa medicală a reacţionat prompt, astfel încât, astăzi, cei doi bărbaţi sunt în viaţă, alături de familiile lor. Acesta este motivul pentru care am luptat ca şi la Galaţi să fie făcute astfel de proceduri, pentru că, în cazul unui infarct, timpul face diferenţa între viaţă şi moarte. În urmă cu nici doi ani, la Galaţi se montau primele stenturi, apoi acum aproape un an au fost implantate şi primele stimulatoare cardiace. Între timp, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean s-au făcut sute de astfel de proceduri - coronarografii, stenturi şi stimulatoare cardiace. Mulţumesc întregii echipe medicale!", a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Publicat în Comunitate

În secţia de Radioterapie a Spitalului Judeţean Galaţi a fost instalat cel de-al doilea accelerator liniar de particule pentru tratarea cancerului, anunţă preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea. „Echipamentul de fabricaţie americană este unul dintre cele mai moderne aparate medicale din lume, dotat cu tehnologii de ultimă generaţie pentru a trata această cumplită maladie - cancerul. Aparatul a fost instalat deja şi s-a realizat şi verificarea cerinţelor tehnice şi de calitate. Urmează ca specialiştii să demareze partea de calibrare şi de testare a acestui echipament medical ultramodern, precum şi de obţinere a autorizaţiei Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare. De asemenea, personalul medical va urma o serie de sesiuni de pregătire cu acest nou echipament medical. La Spitalul Judeţean, în cadrul secţiei de Radioterapie, funcţionează deja, de mai bine de doi ani, un accelerator liniar de particule, perioadă în care peste 2.000 de pacienţi din cel puţin cinci judeţe au fost trataţi aici“, a declarat Costel Fotea.

Publicat în Știrea zilei

De astăzi, într-o lună, va începe implementarea unei investiții uriașe și extrem de importantă pentru dezvoltarea Galațiului și nu numai, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, după ce, astăzi, a fost emis ordinul de începere a proiectării și realizării Drumului Mare de Centură al Galațiului.

Este vorba despre realizarea de la zero a unei Variante Ocolitoare a Galațiului, care să unească vama de la Giurgiulești cu DN25. Totul printr-o investiție de aproape 840 de milioane de lei, adică aproximativ 170 de milioane de euro.

"Astăzi, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a emis ordinul pentru demararea proiectării și execuției acestei lucrări. Astfel, peste o lună, va începe partea de proiectare tehnică, urmând ca după realizarea studiilor și analizelor tehnice să fie demarate lucrările, constructorul fiind deja desemnat", spune Costel Fotea.

Reamintim că noua variantă de ocolire a Galațiului are 33,6 kilometri, 34 de poduri, pasaje și viaducte și două noduri rutiere, la intersecția cu DN26 (în zona localității Vânători) și DN25 (în zona localității Traian).

Publicat în Știrea zilei

Noaptea trecută a fost nevoie de toate utilajele de deszăpezire pe drumurile judeţene, anunţă preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea. „S-a intervenit cu material antiderapant, mai ales că în anumite zone din judeţ temperaturile au scăzut sub zero grade. A fost nevoie şi de înlăturarea sulurilor de zăpadă formate pe anumite porţiuni, acolo unde vântul a suflat cu putere. Şi la această oră se intervine acolo unde, din cauza vântului, zăpada este viscolită de pe câmp şi adusă pe partea carosabilă“, precizează Costel Fotea.

Publicat în Regional
Pagina 1 din 3