Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, Costel Fotea, a semnat contractul privind realizarea studiului de fezabilitate, inclusiv a tuturor studiilor de teren, pentru construirea unui drum de legătură între Drumul Expres Galaţi - Brăila şi viitoarea Centură Mare a Galaţiului. Întreaga documentaţie va fi realizată de către SC Like Consulting SRL, iar valoarea contractului este de 1.914.000 lei (fără TVA).

„În cadrul strategiei de conectare a Galaţiului la infrastructura mare de transport a României, va fi construit un drum de legătură între DX Galaţi - Brăila şi viitoarea Centură Mare a Galaţiului. Este vorba despre un drum de aproximativ 8 kilometri, cu patru benzi de circulaţie, prin care vom asigura conectarea între vama Giurgiuleşti şi podul de peste Dunăre, iar mai departe cu viitoarea autostradă a Moldovei. Firma care a câştigat licitaţia are mai puţin de jumătate de an să configureze traseul noului drum, inclusiv eventualele pasaje sau poduri necesare. După realizarea documentaţiei, proiectul va fi depus spre finanţare de către CNAIR, cei cu care avem un parteneriat în acest sens, în cadrul Programului Operaţional de Transport. În ceea ce priveşte Drumul Expres Galaţi - Brăila, în acest moment, după ce s-a lucrat pe o lungime de aproximativ 9 kilometri la partea de fundaţie, constructorul este în procedură de obţinere a avizelor de mediu pentru a demara lucrările la podul peste Siret şi la pasajul peste triajul Barboşi. În plus, în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară, pe care am înfiinţat-o alături de colegii noştri de la CJ Brăila, CJ Ialomiţa şi CJ Călăraşi, lucrăm şi la varianta unui drum Transregio pe ruta Galaţi - Brăila - Drajna (Slobozia) - Autostrada Soarelui - Chiciu (Călăraşi), procedurile pentru realizarea studiului de fezabilitate fiind deja demarate”, a declarat Costel Fotea.

Contractul privind realizarea unui drum de legătură între DX Galaţi - Brăila şi viitoarea Centură Mare a Galaţiului prevede realizarea studiului de fezabilitate, inclusiv studiul geotehnic, ridicările topografice, studiul hidrologic, studiul de trafic, studiul hidraulic, studiile de coexistenţă, studiul arheologic, toate studiile specifice solicitate de instituţiile avizatoare, documentaţiile suport pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii, documentaţia necesară obţinerii avizului de oportunitate, studiul de evaluare a emisiilor CO2, analiza cost - beneficiu, analiza instituţională, raportul privind evaluarea impactului asupra mediului, harta cu datele de geolocalizare ale investiţiei, raportul privind utilităţile (unde este cazul) şi documentaţia tehnică aferentă stabilirii culoarului de expropriere (dacă este cazul), potrivit CJ Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a semnat contractul de lucrări pentru construirea unui heliport medical şi extinderea parcării supraetajate de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” cu încă un etaj. Licitaţia a fost adjudecată de către Asocierea S.C. Rbx Electric Flash Led S.R.L.&S.C. Edlex Pro Consulting SRL, iar valoarea contractului este de 25.007.975 de lei (TVA inclus), fonduri din bugetul Consiliului Judeţean.

„Vom construi la Galaţi primul heliport medical din această regiune dotat cu sisteme de aterizare pe timp de noapte, astfel încât misiunile aeromedicale să fie realizate 24 de ore din 24. Heliportul pe care va ateriza elicopterul SMURD va fi construit pe acoperişul parcării supraetajate din curtea Spitalului Judeţean şi va fi conectat cu Unitatea de Primiri Urgenţe prin intermediul unei pasarele şi a două lifturi exterioare, astfel încât pacienţii să fie transferaţi cât mai repede la serviciul de urgenţă. De asemenea, parcarea supraetajată din curtea unităţii medicale va fi extinsă cu încă un etaj, ceea ce înseamnă amenajarea altor 151 de locuri de parcare. Mai mult, noua parcare va fi dotată şi cu sisteme moderne de acces. Din păcate, pentru realizarea acestor lucrări este nevoie ca actuala parcare să fie închisă”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Heliportul medical va avea o suprafaţă de 595 de mp, la care se adaugă spaţiile necesare pentru personalul medical. Vor exista şi două lifturi exterioare, unul pentru heliport şi celălalt pentru a conecta pasarela cu Unitatea de Primiri Urgenţe. După finalizarea lucrărilor, noua parcare supraetajată din curtea unităţii medicale va avea 466 de locuri. Până la emiterea ordinului de lucrări şi închiderea parcării mai trebuie finalizate procedurile pentru desemnarea unui diriginte de şantier şi obţinute diverse avize şi autorizaţii. În funcţie de aceste proceduri va fi anunţată ulterior data închiderii parcării, informează Consiliul Județean Galați.

Publicat în Eveniment

La sediul Consiliului Judeţean Galaţi, a avut loc astăzi, miercuri, 29 iunie 2022, lansarea oficială a proiectului „Trecutul are un nou viitor – Cooperare transfrontalieră pentru valorificarea patrimoniului cultural în Galaţi, România şi Hînceşti, Republica Moldova”. Valoarea acestui proiect cu fonduri europene este de 1.499.869 de euro, finanţare prin Programul Operaţional Comun România-Republica Moldova 2014-2020. În cadrul acestui proiect, Consiliul Judeţean Galaţi va primi 1.009.438 de euro, la care se adaugă cheltuieli neeligibile de 182.752 de euro, pentru a construi o sală nouă de spectacole la Centrul Cultural „Dunărea de Jos”.
„Este un nou proiect cu fonduri europene pe care îl implementăm alături de parteneri din Republica Moldova, după Parcul de Aventură şi secţia de Pediatrie de la Spitalul Târgu Bujor. În cadrul acestei noi colaborări România-Republica Moldova, noi vom construi o modernă şi mult aşteptată sală de spectacole la Centrul Cultural «Dunărea de Jos», iar autorităţile din raionul Hînceşti vor reabilita şi dota cu echipamente moderne Moara cu Aburi din comuna Mereşeni. Noua sală de spectacole, pentru care avem deja şi constructorul desemnat, astfel încât să putem începe în cel mai scurt timp lucrările, va avea 154 de locuri. Aici vor putea fi organizate spectacolele celor peste 700 de copii ai Şcolii de Arte (actorie, artă foto, canto muzică populară, canto muzică usoară, chitară/vioară, saxofon, pictură, grafică, dans clasic, pian, percutie, acordeon/orgă), din cadrul centrului. Noua clădire va avea etaj şi mansardă, astfel că în noile spaţii create vor fi amenajate inclusiv săli de curs, cabine pentru artiştii centrului, un studio de înregistrări şi săli de expunere”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.
La evenimentul de astăzi au participat şi reprezentanţi ai Consiliului Raional Hînceşti şi ai Primăriei Comunei Mereşeni.

Publicat în Știrea zilei

Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, anunţă că a semnat în format electronic un nou proiect de finanţare pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Ap. Andrei” şi Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Sf. Cuvioasa Parascheva” Galaţi.

costel fotea

"Este vorba despre o investiţie cu bani europeni pentru crearea infrastructurii sistemelor de detectare, semnalizare şi alarmare incendii cu acoperire totală. Tot în cadrul celor două unităţi sanitare, va fi creată  infrastructura pentru alarmarea în cazul depăşirii concentraţiei maxime admise de oxigen în atmosferă şi redimensionarea infrastructurii de fluide medicale şi a instalaţiei electrice. Valoarea totală a investiţiei este de 6.552.501,94 lei, finanţare cu fonduri europene prin POIM - Programul Operaţional Infrastructură Mare. În perioada următoare, pentru cele două spitale, vor mai fi semnate şi alte contracte, în valoare totală de 33.525.133,96 lei", spune Costel Fotea.

Publicat în Știrea zilei

Pentru a şaptea oară consilierii judeţeni PNL nu s-au prezentat la şedinţa Consiliului Judeţean Galaţi care are pe ordinea de zi proiectele privind exproprierile de pe Drumul de Centură.

„Exproprierile de pe Drumul de Centură au fost blocate pentru a şaptea oară de către consilierii judeţeni PNL. Liberalii pun în pericol cea mai mare investiţie în infrastructura rutieră a Galaţiului. Galaţiul riscă să piardă fonduri europene de 30 de milioane de euro. Concluziile vă aparţin, stimaţi gălăţeni”, a comentat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Aşadar, ambiţiile politice continuă în detrimentul gălăţenilor. Monitorul de Galaţi a relatat după fiecare şedinţă de consiliu judeţean cum stau lucurile, declaraţiile ambelor tabere, motivele ascunse ale negocierilor politice, însă cum niciuna dintre taberele politice nu este dispusă să cedeze astfel încât lucrările să se deblocheze, iar Galaţiul să beneficieze de investiţii majore cum nu s-au mai făcut în ultimii 30 de ani, alte comentarii sunt de prisos.

Singura "pedeapsă" pe care o pot primi politicienii angrenaţi în acest "boicot" poate fi aplicată de cetăţeni la alegeri, însă până atunci mai sunt 2 ani, timp în care lucrările stagnează, finanţările se pierd, iar Galaţiul va rămâne, ca şi până acum, la coada României.

Publicat în Politica

Consilierii PNL nu au participat nici astăzi, 08 iunie 2022, la şedinţa extraodinară a Consiliului Judeţean Galaţi, care a avut pe ordinea de zi cele două proiecte care vizează exproprierile pentru Drumul de Centură al municipiului Galaţi. Deci exproprierile tot nu se vor face.
"Consilierii PNL şi-au făcut un obicei de a nu se prezenta la şedinţele în care trebuie aprobate proiectele privind exproprierile de pe Drumul de Centură. Aşa cum am mai spus, Centura Galaţiului este un obiectiv de investiţii strategic pentru judeţul nostru, un obiectiv foarte important în primul rând pentru siguranţa şi decongestionarea traficului rutier în zona municipiului Galaţi şi care aduce investiţii de 30 de milioane de euro. Consilierii PNL nu au participat nici astăzi la şedinţa extraodinară a Consiliului Judeţean Galaţi. Subliniez încă o dată că această investiţie nu este a unei anumite persoane, ci reprezintă un obiectiv major pentru gălăţeni. Din păcate, cele două proiecte pentru a putea face exproprierile pe Drumul de Centură nu au trecut, pentru că este nevoie de 24 de voturi, adică de două treimi din totalul consilierilor judeţeni. Sper că, la un moment dat, consilerii judeţeni de la PNL să participe la şedinţe şi să voteze proiectele pentru dezvoltarea judeţului nostru, altfel, riscăm să pierdem fondurile europene", a declarat Costel Fotea.

Citeşte şi Numărătoarea continuă. A cincea şedinţă a CJ Galaţi în care nu se aprobă exproprierile pentru Varianta Ocolitoare

Publicat în Știrea zilei

O nouă şedinţă extraordinară a Consiliului Judeţean Galaţi s-a desfăşurat astăzi, 31 mai 2022, având pe ordinea de zi doar cele două proiecte care vizează exproprierile pentru Drumul de Centură al municipiului Galaţi: 1. Însuşirea Rapoartelor de evaluare ANEVAR pentru justa despăgubire a proprietarilor aflaţi pe coridorului de expropriere al obiectivului de investiţii “Extindere şi modernizare Varianta ocolitoare a municipiului Galaţi” şi 2. Aprobarea deciziei de expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilelor situate pe coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes judeţean “Extindere şi modernizare variantă ocolitoare a municipiului Galaţi”.

Nici de data aceasta consilierii PNL nu s-au prezentat la şedinţă şi deci exproprierile tot nu se vor face.

Era previzibil, având în vedere că încă înainte cu jumătate de oră de începerea şedinţei CJ, consilierii liberali au trimis un comunicat de presă cu titlul ”Insistenţa dusă la extrem, în dauna intereselor gălăţenilor!”, nefiind foarte clar cine şi pentru ce insistă, ci mai degrabă se reliefa că încă nu există dialog între preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea şi liberali, dar şi că aceştia au solicitat o serie de documente (solicitarea a fost făcută cu o zi înainte de şedinţa ordinară din data de 26 mai 2022, adică a patar şedinţă în care consilierii PNL refuză să voteze exproprierile.

”Până nu se clarifică motivele pentru care  gălăţenii nu circulă deja pe o centură a oraşului ce trebuia deja terminată, DE CE domnul Fotea refuză să pună la dispoziţia consilierilor PNL documentaţia solicitată, aceştia nu ii vor face jocul!”, se arată în comunciatul liberalilor. Cu o zi înainte, adică luni, 30 mai 2022, a fost primit un comunicat de presă şi din partea primarului municipiului Tecuci, Lucian Costin, în care acesta îl somează pe preşedintele CJ Galaţi şi totodată preşedintele intermar al PSD Tecuci, să explice tecucenilor de ce Tecuciul nu are încă un buget local valid. ”Din păcate, asistăm la continuarea bătăii de joc a consilierilor PSD şi UiPT, care au introdus alte două amendamente ilegale, ceea ce va conduce la perpetuarea acestei stări, nicidecum la o rezolvare”, se arată în comunicatul de presă.

După şedinţa de astăzi a Consiliului Judeţean Galaţi, a venit şi reacţia preşedintelui CJ Galaţi, Costel Fotea:

“Nepregătiţi în administraţie, consilierii liberali blochează pentru a cincea oară exproprierile! Nu le pasă de investiţii pentru Galaţi, nu-şi doresc ca acest Drum de Centură să fie modernizat, nu vor ca Galaţiul să facă investiţii cu bani europeni. Vor doar scandal, să manipuleze şi să blocheze cât mai multe proiecte. Nu cunosc administraţie şi nici legile în vigoare. În 2017, a fost realizată o pre-evaluare, după care, experţii firmelor specializate în astfel de proceduri au avut dreptul, conform legilor în vigoare, să intre pe proprietatea oamenilor şi să vadă spre exemplu din ce materiale au fost făcute locuinţele sau care este gradul de rezistenţă a clădirilor, pentru a face diferite analize tehnice pentru fiecare proprietate. Aceste evaluări sunt realizate de către experţi autorizaţi de statul român, analizate apoi de specialişti ANEVAR şi contraexpertizate de către alţi specialişti în domeniu. Dacă nu ştiu şi nu se pricep, de ce blochează proiectele de dezvoltare a Galaţiului, de ce se fac de ruşine şi de ce nu apelează la instanţă dacă ei cred că e ceva incorect, în loc să-şi bată joc la propriu de oameni, care astfel nu-şi pot primi banii şi riscă să se mute în mijlocul iernii? Mai mult, şi noi putem plăti penalităţi de întârziere şi chiar putem pierde cele 30 de milioane de euro de la Uniunea Europeană. Ne întrebăm cu toţii de ce sunt consilierii liberali împotriva gălăţenilor, ce ordine de partid au primit de se opun cu atâta ardoare dezvoltării Galaţiului şi ce interese personale au în cazul exproprierilor de pe Drumul de Centură de vor să blocheze această importantă investiţie pentru gălăţeni”.

Aşadar, exproprierile pentru Drumul de Centură şi bugetul Tecuciului rămân, în continuare, în impas, iar orgoliile politice nu fac decât să afecteze locuitorii şi dezvoltarea celor două municipii.

Publicat în Știrea zilei

Investiţie finalizată pe DJ254, pe ruta Costache Negri - Griviţa - Călmăţui - Iveşti - intersecţia cu DN25. Bugetul total al acestei investiţii a fost de 43.306.218 lei, din care 28.726.646 de lei reprezintă finanţare nerambursabilă prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, pe Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. În cadrul acestei investiţii au fost modernizaţi 15,4 kilometri.

„Este o nouă investiţie cu bani europeni finalizată pe drumurile judeţene, pe o axă rutieră care asigură legătura dintre DJ251 şi DN25, două dintre cele mai circulate drumuri din judeţ. A fost o lucrare amplă, care a presupus pe anumite porţiuni inclusiv intervenţii de consolidare a fundaţiei. A fost modernizat de la zero şi podul de aproximativ 35 de metri de peste pârâul Geru, din localitatea Costache Negri, pod la care nu se mai intervenise de câteva decenii. A fost reconfigurată intersecţia cu DJ251, prin amenajarea unui sens giratoriu şi a fost lărgită partea carosabilă cu aproximativ un metru. Este un drum extrem de important pentru cel puţin 20.000 de oameni care locuiesc în zonă, precum şi pentru zeci de agenţi economici care folosesc această alternativă rutieră”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Principalele rezultate ale acestei investiţii: 15,4 kilometri modernizaţi; sens giratoriu nou la intersecţia DJ251 cu DJ254; pod peste pârâul Geru modernizat; 47 podeţe noi; 8.980 mp trotuare/trasee pietonale modernizate/realizate; 7 staţii transport public călători şi alveole construite/modernizate; 278 indicatoare rutiere convenţionale şi 17 indicatoare rutiere cu led; 332 mp marcaje rutiere transversale şi 2.015 m parapeţi metalici de protecţie; 23 kmmarcaje rutiere longitudinale; 9 treceri de pietoni semnalizate luminos cu 17 indicatoare prevăzute cu leduri intermitente şi alimentate de panouri fotovoltaice; 12 stâlpi de iluminat cu panouri fotovoltaice, informează Consiliul Județean Galați. VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Publicat în Eveniment

Reporter: Despre ritmul lucrărilor de la Centura Mică ce ne puteţi spune?
Costel Fotea: Da, Centura Mică este un obiectiv important pentru Consiliul Judeţean, pentru Galaţi, pentru gălăţeni, pentru toată lumea. Are finanţarea asigurată. Din nefericire avem şi acolo o firmă care din păcate au umblat numai cu minciuni şi tot felul de jonglerii. Discuţii au fost tot timpul. Au fost şedinţe, am rugat casa de avocatură cu care avem contract să vedem ce facem. Vom trece la penalităţi.

R.: Puteţi să apreciaţi cât la sută din lucrări au fost realizate la Centura Mică?
C.F.: În momentul de faţă sunt undeva la 30-35%, cam aşa. Problema este în felul următor. La Centura Mică, 55-60% din lucrare o reprezintă podul hobanat. Să fim serioşi acum, nu se pune problema că orice constructor ştie să facă un drum judeţean, la patru benzi, cu infrastructură de piatră, cu balast, cu asfalt. Piesa de rezistenţă sau cireaşa de pe tort la această investiţie este podul hobanat. Aici este o asociere de firme, cea de la Neamţ cu o firmă din Bulgaria şi una din Italia care au câştigat licitaţia, au adus o parte din componentele metalice. Aţi văzut că pilonii principali au fost construiţi. A fost construit pilonul principal la 35 metri în sol, iar deasupra are 60 m. Au început să aducă o parte din piesele metalice. Din păcate, trebuie să recunoaştem şi aici, a venit nenorocirea asta cu creşterea preţurilor şi la fier şi la motorină şi cam toate investiţiile sunt afectate de majorarea preţurilor, dar am mai avut acolo o problemă delicată pe care am rezolvat-o. O firmă din Bucureşti care trebuia să facă partea de evaluare (n.r. - în vederea exproprierilor) şi ne-au întârziat, iar pentru că ne-au întârziat i-am dat în judecată, am reziliat contractul cu ei, am contractat serviciile cu o asociere de firme din Galaţi. În momentul de faţă este în proporţie de 95% realizată. Cred că în zilele următoare vom aproba raportul de evaluare pentru a fi despăgubiţi oamenii pentru ca din luna mai să începem efectiv plăţile pentru fiecare persoană. Şi ca să vedeţi că nu glumim şi nu ne jucăm, firma care nu a făcut evaluarea şi care trebuia să facă evaluarea a fost dată în judecată. În primă instanţă am câştigat şi le-am cerut daune de peste 3 milioane de lei. Adică nu ne jucăm, dar încă o dată repet, sunt lucruri care nu ţin de noi. Cu toate întâlnirile, cu toate măsurile coercitive pe care le găsim - juridic vorbind - pentru a-i constrânge să-şi facă treaba, din păcate legislaţia încă le permite. La sfârşit, dacă nu-şi fac treaba, vor pleca, aşa cum au plecat şi alţii, cu certificat negativ ca să nu mai poată participa la alte lucrări ca să nu mai încurce şi pe alţii. Eu totuşi sunt optimism că centura va fi finalizată şi nu vor fi probleme.

R.: Când va fi finalizată totuşi?
C.F.: Nu pot să mă hazardez să vă dau o dată certă, dar pot să vă asigur că Centura Mică a Galaţiului va fi făcută.

R.: Privind în trecut, aţi ieşit împreună cu primarul muncipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, şi aţi anunţat un protocol de modernizare a Falezei. Ce s-a mai întâmplat pe această linie?
C.F.: Acolo, în protolul respectiv am acceptat ca, Consiliul Judeţean să vină să rezolve partea de obiecte artă, ce înseamnă acele sculpturi metalice, iar tot pentru acel proiect, Consiliul Judeţean a renunţat la partea de finanţare, cedând finanţarea pe fonduri europene pentru primărie tocmai pentru ca acest obiectiv să se realizeze. Este un obiectiv de interes judeţean, un obiectiv de interes gălăţean şi atunci în loc să facem proiecţele mai mici am hotărât ca noi, Consiliul Judeţean, să renunţăm la partea de finanţare - e un program pe turism - în favoarea primăriei să modernizeze faleza. Să ştiţi că suma nu a fost atât de mare, va trebui să mai găsească şi alte soluţii pentru a realiza proiectul de acolo.

R.: Aţi adus aminte de obicetele de artă de pe faleză şi inerent trebuie să vă întreb de Muzeul de Artă Vizuală.
C.F.: Exact ce vă spuneam. Firmă de la Bucureşti, a intrat în insolvenţă, am reziliat contractul cu ei, în momentul de faţă suntem în instanţă, suntem în proces cu ei, pentru a ne înscrie la masa credală şi pentru a cere despăgubuiri pentru întârziere, le-am emis certificat constatator negativ să nu mai încurce şi pe alţii şi în momentul de faţă pot să vă spun că este reactualizată diferenţa de executat şi scoasă la licitaţie. În câteva zile va fi scoasă pe SICAP pentru a desemna un constructor sau o asociere de firme care să finalizeze lucrările la Muzeul de Artă Vizuală. Muzeul are asigurată finanţarea din partea Consiliului Judeţean, cu speranţa că va veni o asociere de firme care să se ţină de treabă şi să fie serioşi. După cum vedeţi, nu există niciunul care să fi venit şi să-şi bătut joc de vreo lucrare şi să plece de aici cu zâmbetul pe buze.

R.: Ce investiţii judeţene veţi prioritiza cu bugetele disponibile prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”?
C.F.: Păi avem depuse deja proiecte de 48 milioane de euro şi aici vorbim de drumuri judeţene care vor fi reabilitate şi modernizate. În afară de acestea, pe programul operaţional POR avem proiecte de 60 milioane de euro plus cu cele de finanţare proprie, se ajunge undeva la 125 milioane euro investiţii în infrastructura de drumuri judeţene ale judeţului Galaţi. În paralel, pentru ceea ce înseamnă parteneriatul cu Ministerul Transporturilor, cu CNAIR, pentru prelungirea drumului expres cu încă 8 km ca să facă legătura cu centura ocolitoare a Galaţiului, prin parteneriatul dintre Consiliul Judeţean şi Ministerul Transporturilor - CNAIR modernizarea drumului naţional DN 25 de la Galaţi până la Tudor Vladimirescu pentru că e o problemă. Deja se pregătesc colegii mei să urce în SICAP un spital nou de 375 paturi cu o valoare de peste 200 milioane de euro prin PNRR. Bineînţeles că se lucrează, în momentul de faţă, intens şi în câteva zile poate la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai vom finaliza conceptul pentru aeroportul de la Galaţi şi vom merge la Autoritatea Aeronautică să primim aviz pentru acest concept astfel încât să demarăm proiectarea. Pe partea de cultură, v-am spus că vom căuta să finalizăm Muzeul de Artă Vizuală, Farmacia Ţinc şi Muzeul Cuza, la care se lucrează. Avem pe fonduri europene, pe PNRR avem reabilitare şi eficientizare la Biblioteca V.A. Urechia, un obiectiv foarte important pentru Galaţi şi pentru gălăţeni, modernizarea Spitalului de la Găneşti - partea care a rămas nemodernizată, modernizarea Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi tot prin PNRR şi mai avem Spitalul de la Tecuci care va fi reabilitat, modernizat, consolidat pe Programul Operaţional Regional pe exerciuţiul financiar 2020-2027, iar acolo cred că vor fi peste 25-30 milioane de euro care vor fi investiţi în spitalul de la Tecuci.

R.: O ultimă întrebare: În afară de proiectele majore de infrastructură şi cele pe care le-aţi enumerat până acum, ce îi lipseşte judeţului Galaţi să se dezvolte?
C.F.: În momentul de faţă, după 30 de ani, este pentru prima dată când vorbim de o strategie de dezvoltare a regiunii Galaţi-Brăila corectă, coerentă şi palpabilă. Şi aici vorbim de drum expres între Galaţi şi Brăila, de o Centură Mare a Galaţiului de 170 milioane de euro, de un drum expres care să lege Galaţiul de Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, până la Drajna - apropo, acesta este un parteneriat pe care l-am făcut, este cel mai mare ADI din România, unde cele patru judeţe se unesc ca să facem acest drum expres ca să lege cele patru judeţe de autostrada Soarelui şi de bacul de la Chiciu care trece spre Bulgari -, mai vorbim de platforma multimodală care în momentul de faţă se dezvoltă şi sunt şi ultimele două componente scoase la licitaţie, o investiţie de 160 milioane de euro şi bineînţeles Autostrada 7 care va trece pe la Focşani, Autostrada 7 - Autostrada Moldovei de care galaţiul va fi conectat prin acest drum expres de la baldovineşti, la Focşani. Dacă le punem pe toate cap la cap o să vedeţi că sunt proiecte de peste 4 miliarde de euro, investiţii în regiune care vor duce clar la crearea locurilor de muncă şi dezvoltare economică şi dacă ne uităm puţin şi ce s-a întâmplat în cei 4-5 ani, din 2016 când am început să investim în galaţi din fonduri europene veţi vedea o diferenţă foarte mare între ceea ce înseamnă judeţul Galaţi până în 2016 şi după 2016.

Citeşte şi prima parte a interviului AICI!

Publicat în Știrea zilei

Consiliul Judeţean Galaţi derulează multe proiecte de modernizare, extindere şi dotare a unităţilor spitaliceşti aflate în subordine. Gălăţenii, însă, continuă să aibă reproşuri în special cu privire la comportamentul cadrelor medicale, dar şi la lucrările care par să nu se mai termine. Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a răspuns întrebărilor legate de aceste subiecte în cadrul unui amplu interviu acordat cotidianului Monitorul de Galaţi. Totodată, preşedintele CJ Galaţi a răspuns şi întrebărilor referitoare la celelalte proiecte derulate în judeţ.

Reporter: În 2016, la primul interviu acordat cotidianului Monitorul de Galaţi, în primul an de mandat ca preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi, spuneaţi că aveţi un defect: Nu priviţi înapoi, ci doar înainte. Eu aş vrea să profit de acest defect al dvs. şi să privim înapoi. În perioada 2016 până în prezent să vedem ce v-aţi propus şi ce aţi reuşit. În acelaşi interviu spuneaţi că vă propuneţi să oferiţi gălăţenilor servicii de calitatea şi vă refereaţi în special la Sănătate. Aţi făcut investiţii multe în sănătate, unele s-au terminat, unele sunt în derulare, dar există o problemă, pe care bănuiesc că o ştiţi, cu comportamentul cadrelor medicale faţă de bolnavi şi faţă de aparţinători.
Costel Fotea: Din fericire, pentru că trebuie să privim lucrurile, aşa cum aţi spus, din prisma celor două lucruri. 1 - vizavi de investiţii. Într-adevăr, din 2016 până în momentul de faţă s-au făcut investiţii în sănătate cum nu s-au mai făcut niciodată în judeţul Galaţi. Spitalele au beneficiat de investiţii în infrastructura clădirilor, dar, în acelaşi timp, şi în ceea ce înseamnă investiţii în aparatura medicală de ultima generaţie, aparatură care concurează cu aparatura din multe spitale universitare din România, începând de la aparatură profesională pentru tratarea cancerului, pentru infarctul miocardic, pentru imagistică şi aici mă refer la CT-uri de înaltă performanţă. Şi aici fac o comparaţie. Spitalul Judeţean avea un CT cu 6 slice-uri şi acum are CT-uri de 128 de slice-uri, ca să vedeţi ce face diferenţa între aparatura de atunci şi aparatura de acum. Vorbeam de un cobalto-theratron pentru tratarea cancerului din 1960 şi acum vorbim de acceleratorul linear de particule din 2020 şi vorbim de un PET-CT care la ora actuală are rolul de a diagnostica cancerul în stare incipientă, dar şi după, ca să poţi vedea cum evoluează cancerul, care se găseşte în câteva centre universitare din ţară. Patru astfel de aparate mai sunt în România. Într-adevăr, din cauza lipsei de investiţii în aparatură medicală din ultimii 30 de ani, mai avem încă de investit. S-a investit în clădiri noi, s-a investit la Unitatea medico-socială Găneşti, la Spitalul de Boli Infecţioase, la Spitalul Judeţean, consolidarea spitalului şi eficienţă energetică, clădire nouă pentru UPU, extindererea unităţii de primiri urgenţe, extinderea ambulatoriului de specialitate cu încă 24 de cabinete medicale, clădire nouă pentru secţia de prosectură unde va funcţiona medicina legală şi anatomia patologică, clădire nouă pentru spitalul TBC - ambulatoiu de specialitate, parcare nouă cu 325 de locuri şi urmează acum procedura de licitaţia pentru a extinde la 450 de locuri şi heliport. S-a făcut unul dintre cele mai frumoase proiecte pentru a fi finanţat prin PNRR pentru un spital nou de 375 de paturi, în valoare de 200 milioane de euro, cu o suprafaţă desfăşurată de 90.000 mp. Sunt lucuri care s-au întâmplat şi sunt vizibile cu ochiul liber.
Din nefericire, lucrul pe care l-aţi semnalat dvs. şi l-au semnalat mai mulţi beneficiari ai serviciilor medicale, adică pacienţi, comportmentul unor cadre medicale lasă de dorit. Să nu stigmatizăm toate cadrele medicale din judeţul Galaţi sau din spitalele din Galaţi pentru că sunt şi oameni care fac bine. Vă dau un exemplu, Spitalul Judeţean are 1.250 de paturi, dintre care 1.000 de paturi sunt ocupate zilnic. Sunt 1.000 de oameni. Prin Spitalul Judeţean mai sunt 200 de oameni care trec zilnic, timp de 24 de ore, prin unitatea de primiri urgenţe, sunt la ambulatoriile de specialitate cei care vin pentru specializare de zi sau pentru un consult, sunt câteva sute de oameni care trec pe acolo. Dacă facem un calcul, pentru un an de zile sunt peste 130.000-140.000 de oameni care trec prin Spitalul Judeţean. Gândiţi-vă că nu există unitate sau întreprindere care să aibă un rulaj atât de mare de persoane. Într-adevăr sunt de acord, comportamentul unor cadre medicale lasă de dorit. Dar acolo, peste 2.500 de angajaţi numai la Spitalul Judeţean, sunt oameni care fac bine, sunt oameni care sunt dăruiţi.

R.: Aşa este, dar aceste elemente negative...
C.F.: Aceste elemente negative într-adevăr ar trebui să fie înlăturate de acolo. Cu ceea ce sunt eu de acord şi nu fac pacienţii, cred că ar trebui să facă anumite sesizări pentru că eu ca şi preşedinte al Consiliului Judeţean, din punct de vedere administrativ, nu pot să dau o sancţiune unui cadru medical. Nefiind de specialitate, Consiliul Judeţean neverificând calitatea serviciilor medicale, nu avem dreptul şi posibilitatea să dăm sancţiuni sau să verificăm această calitate a actului medical. Sunt instituţii abilitate, cum ar fi Colegiul Medicilor, există un comitet director unde există şi un director medical care în urma sesizărilor ar putea şi ar trebui să ia nişte măsuri, nişte sancţiuni. De aceea vă spun că eu, ca şi om, sunt în asentimentul şi empatizez cu oamenii care poate nu au beneficiat de un tratament corect, dar în acelaşi timp nu am specializarea, nu am profesia sau nu sunt în măsură să mă exprim vizavi de calitatea actului medical. Dacă aş avea pârghii să-i sancţionez, aş face-o fără nicio rezervă.

R.: Revenind la investiţii. Sunt investiţii întârziate vorbind acum strict de cele de la spitale.
C.F.: Da, o singură investiţie este întârziată şi aceea este consolidarea Spitalului Judeţean. Este o investiţie pe care o facem prin Compania Naţională de Investiţii. Este o lucrare pe care o gestionează, o administrează - şi în acelaşi timp suntem într-o relaţie de colaborare -, dar cel care gestionează direct este Compania Naţională de Investiţii. Nu vă imaginaţi câte discuţii în contradictoriu sau chiar contondente la nivel verbal am avut cu constructorul respectiv. Au mai fost şi câteva situaţii care nu sunt imputabile constructorului şi anume pandemia, când cei din spital au trebuit să facă trei circuite, un circuit pentru bolnavii non-Covid, unul pentru bolnavii Covid şi al treilea circuit pentru constructorii care trebuiau să intre în Spitalul Judeţean cu materiale de construcţii şi să lucreze. Gândiţi-vă cât de greu a fost să faci consolidare cu pacienţii în saloane sau culoar Covid şi non-Covid. A fost groaznic în ultimii doi ani de zile de pandemie şi chiar în momentul de faţă când încă mai avem secţie specială pentru Covid. Iar la celelalte spitale, aceeaşi situaţie. Nu există spital în care să nu fie câte 2-3 persoane sau poate mai multe cadre medicale care nu au comportmentul adecvat, dar sunt oameni care au intrat în combinezon, cu măşti, cu materiale de protecţie ca să salveze oameni. Ştim foarte bine ce frică, ce panică era în 2020 din cauza acestei pandemii.

R.: Cu clădirea nouă de la Spitalul de Boli Infecţioase ce se mai aude?
C.F.: Clădirea nouă de la Infecţioase funcţionează. Funcţionează secţia nouă de dermato-venerice şi laboratorul. La ora actuală este funcţională. Dar aşa cum spuneam, în România, nu ducem lipsă de «Dorei». Avem foarte mulţi «Dorei». Că un inginer sau un constructor a pus un cămin de canalizare mai sus decât cota care era prevăzută în proiect sau mai jos şi a apărut o situaţie delicată când ne-am confruntat cu 180 l/mp, ceea ce n-a mai fost niciodată, şi a ieşit apa afară acolo. Ăsta este un adevăr, nu trebuie să negăm.

R.: Nu trebuia să fi fost văzut la recepţia lucrărilor?
C.F.: Recepţia lucrărilor este făcută de specialişti şi în momentul ăla cantitatea de apă pe care o suportau conductele respective nu a creat probleme. Acum să fim obiectivi, când aţi mai văzut dvs. cantităţi de 170-180 litri/mp?

R.: Ultima întrebare legată de domeniul "Sănătate". Hangarul pentru elicopterul SMURD?
C.F.: La hangar avem o situaţie inedită, pentru că suntem în România şi legislaţia ne dă mari bătăi de cap. Este realizat în proporţie de 95%. A fost un constructor neserios cu care suntem în momentul de faţă într-un conflict şi suntem în instanţă. Nu pot nici eu să investesc diferenţa care a rămas acolo, ăia 5%, până la hotărârea judecătorească definitivă.

R.: Poate dura ani de zile un astfel de proces...
C.F.: Eu acum vă întreb, cine îşi asumă să facă o cheltuială şi să nu aibă cadru legal? Din punct de vedere financiar, Consiliul Judeţean nu are probleme, din punct de vedere al lucrării, este realizată în proporţie de 95%. Acum să nu credeţi că elicopterul a stat în această iarnă afară. A stat în hangar. Instalaţiile funcţionează, toate sunt acolo. Mai sunt câteva mici retuşuri care trebuiesc făcute şi ne-am împotmolit deoarece constructorul... Gândiţi-vă că am avut atâtea meciuri cu constructorul încât inclusiv i-am dat majorări şi penalităţi pentru neexecutarea unor lucrări şi asta pentru că nu acceptăm şi nu tolerăm ca cineva să vină să-şi bată joc de o asemenea lucrare.

R.: Cum a reuşit să facă 95% din lucrare şi exact la sfârşit să se împotmolească?
C.F.: Din păcate sunt astfel de firme. Mai avem două lucrări care au fost făcute în proporţie de 60-70% şi a intrat firma în incapacitate de lucru. Au intrat în insolvenţă, au intrat în faliment. Ce pot să vă spun este că singurul lucru pe care mi-l doresc este ca lucrările să fie finalizate şi că ele au şi finanţarea asigurată. Nu am dreptul legal să spun cine să vină la o licitaţie şi cine să nu vină. Ca drept dovadă, dacă o să vă uitaţi la câştigarea licitaţiilor o să vedeţi şi firme din Bucureşti şi din Neamţ, din Botoşani, din Craiova, din Galaţi. Din păcate, problemele pe care le-am avut tot timpul au fost cu firme care nu au fost din Galaţi. Firmele gălăţene au fost cele care au reuşit să-şi ducă toate lucrările la bun sfârşit. Cu sincope, cu certuri, cu discuţii mai aprinse, dar am reuşit să ducem lucrările la bun sfârşit şi în termenele de execuţi, cu mici diferenţe, o lună două de întârziere, dar nu mai mult.

Răspunsurile cu privire la alte subiecte legate de activitatea Consiliului Judeţean le puteţi citi în partea a doua acestui interviu ce urmează a fi publicată în următoarea ediţie a cotidianului Monitorul de Galaţi.

Publicat în Știrea zilei
Pagina 1 din 4