Consiliul Naţional al IMM-urilor din România trage un semnal de alarmă cu privire la implementarea noii măsuri 3 - Acţiunii 4.1.1 - „Investiţii în activităţi productive”, care are un potenţial ridicat de fraudare. Reprezentanţii CNIPMM sunt de părere că se pregăteşte o fraudă de proporţii în implementarea Măsurii 3 deoarece nu se poate ca în lipsa unui guvern deplin, să fie lansată o măsură vitală pentru mediul de afaceri în regim de „primul venit, primul servit”! În condiţiile în care istoria a demonstrat că acest sistem a contribuit la fraude în ceea ce priveşte blocajul platformelor şi aplicarea cu ajutorul „roboţilor” de proiecte.

„În calitate de fost secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, funcţie din care m-am ocupat şi de domeniul IMM-urilor, consider că implementarea noii Măsuri 3 ar trebui să reprezinte un sprijin real pentru firmele româneşti afectate de pandemie. Doar că, aşa cum a fost ea concepută, generează mai multe probleme, existând chiar şi posibilitatea de fraudă, lucru semnalat şi de CNIPMMR. Unul dintre motivele de îngrijorare ţine de criteriul care stă la baza acestei măsuri, cel al primului venit - primul servit. Acesta, mai mult ca sigur, nu va asigura calitatea proiectelor depuse. Apoi, cei care au gândit documentaţia pentru această măsură nu au luat în considerare corelarea între cifra de afaceri şi valoarea grantului solicitat. Mi se pare nefiresc ca beneficiarii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, dar au o cifră de afaceri în 2019 de 100 de lei şi în 2020 de 50 de lei să poată aplica pentru un grant de 1 milion de euro. Este absurd şi nu sprijină firmele care chiar au nevoie de acest sprijin”, a afirmat Cristian Dima, preşedintele Consiliului Naţional ALDE.

Mai este şi problema valorii maxime a ajutorului de stat de 1.000.000 euro. Acest plafon reduce numărul de beneficiari. La această valoare ar beneficia doar 358 de IMM-uri, spune Cristian Dima. „Trebuie să avem în vedere că pandemia a afectat un număr foarte mare de firme. De aceea, mi s-ar fi părut normal ca valoarea maximă ajutorului nerambursabil să fie în jurul cifrei de 200.000 euro. În acest mod ar fi putut fi sprijinite minimum 1.792 de IMM-uri. Noul guvern, în frunte cu premierul, ministrul Fondurilor Europene şi ministrul Economiei ar trebui să oprească aplicarea acestei măsuri şi să o regândească, în aşa fel încât să sprijine în mod real IMM-urile. Banii destinaţi firmelor ar trebui să ajute un număr cât mai mare, nu doar câteva!”, a declarat Cristian Dima.

Publicat în Politica

În contextul negocierilor pentru formarea unui nou guvern s-a readus în discuţie povestea privind eliminarea cotei unice şi introducerea cotei progresive. Dacă ar merge până la capăt cu această propunere, atunci s-ar face o mare greşeală.
Ca să fac un scurt istoric: cota unică a fost introdusă de guvernarea liberală a lui Călin Popescu-Tăriceanu, iar în perioada în care a fost activă la nivelul de 16% a adus un aport bugetar de 3,6% - 3,8% din PIB.
În ceea ce priveşte această măsură, ideea liberală (pe care ALDE o susţine aşa cum a făcut-o şi la guvernare) este aceea de a avea un sistem de impozitare cu o fiscalitate redusă, suportabilă de contribuabili, cu un sistem de administrare cât mai suplu şi eficient, care să nu împovăreze contribuabilul, ci, dimpotrivă, să îi dea posibilitatea de a se bucura de roadele muncii sale.
Scopul din spatele introducerii cotei unice de impozitare în România a fost unul cât se poate de evident: stimularea economiei!
Şi acest lucru a reuşit să îl facă. Să înţelegem exact situaţia: am avut cote progresive (18% - 40%) până în anul 2004, iar aceste cote aduceau la buget doar 2,6% din PIB. În perioada 2005 - 2018 (când cota a fost de 16%), aşa cum am spus aportul la buget a fost de 3,6% - 3,8% din PIB (adică, o creştere cu 40% mai mare faţă de cotele progresive).
Însă, azi aportul adus de cota unică este mult mai mic faţă de perioada 2005 - 2018. Motivul? PSD a susţinut la guvernare reducerea cotei unice la 10%, ca o compensaţie faţă de creşterea CAS la salarii. Acest lucru a dus la o scădere a veniturilor la buget până la 2,1% PIB. În contextul unei performanţe economice în acea perioadă, această măsură a putut fi de înţeles.
La ora actuală nu cred că revenirea la cota progresivă este soluţia! Nu cred că trebuie să ne întoarcem înapoi în epoca pedepsirii prin taxe a muncii şi a iniţiativei private. Eventuala introducere a unei cote progresive ar însemna un fel de pedeapsă pentru clasa de mijloc şi nu cred că aceasta este soluţia.
Acum, totul depinde de PNL, dacă va susţine măsura cotei unice, introdusă de un guvern liberal, sau va merge pe mâna propunerii făcută de PSD! Avem şansa de a vedea dacă a mai rămas ceva liberal în PNL. Desigur sunt societăţi care cu foarte puţini angajaţi fac profit de sute de milioane de lei din contractele cu consultanţă sau de studii finanţate cu bani europeni sau din împrumuturile nemăsurate luate fără discernământ. Veniturile acestora ar trebui "studiate" mai atent şi găsită o cale de impozitare, dar probabil nu se va atinge nimeni de ele, căci de obicei acestea sunt firme "de casă" sau "puşculiţe de partid" şi atunci povara cade tot pe cei mulţi care cu adevărat susţin cea mai grea povara bugetară.
Cel mai important aspect nu este tocmai procentul de impozitare, ci gradul de colectare şi digitalizarea ANAF. O impozitare progresivă pe un grad dezechilibrat de colectare ar crea un haos şi pentru operatori, şi grave dificultăţi în cadrul ANAF care s-ar răsfrânge tot pe umerii IMM-urilor, acestea fiind categoria cea mai slab reprezentată şi apărată de abuzul statului!

Publicat în Politica

Pandemia, schimbările climatice, determină toate ţările să ia măsuri majore pentru adaptarea economiei mondiale la problemele cu care se confruntă omenirea. Noi avem Dunărea, cea mai ieftină şi mai puţin poluantă rută de transport pentru că se ştie că transportul naval este mai "sărac" în emisii de carbon decât cel rutier.
Dunărea Maritimă este una dintre principalele rute de transport European. Canalul Sulina, căruia transportatorii navali îi spun "autostrada" Dunării este inclus în Coridorul European Rin-Dunăre, a cărui axă principală este formată de căile navigabile interioare Main şi Dunăre, care leagă regiunile centrale din jurul oraşelor Strasbourg şi Frankfurt, trecând prin sudul Germaniei spre Viena, Bratislava, Budapesta şi, în fine, Marea Neagră, de o ramură importantă ce porneşte de la Munchen spre Praga, Zilina, Kosice şi frontiera cu Ucraina.
Un coridor între estul şi vestul Europei, care leagă portul Rotterdam, la Marea Nordului, de portul Constanţa, la Marea Neagră, traversând unsprezece ţări.
De această imensă magistrală de transport, România nu face decât să-şi bată joc!
În loc să încurajeze transportul maritim şi fluvial, prin impunerea unor taxe de căi navigabile imense toţi transportatorii fug către porturile ţărilor vecine care practică tarife mult mai mici. De exemplu, o navă de transport mărfuri ajunge să plătească, în total, la Odessa  - 9.395 euro, la Bourgas, Bulgaria - 6.809 euro, la Varna 10.477 euro şi la Galaţi 13.748 euro.
Taxele de căi navigabile foarte mari au fost reclamate în repetate rânduri de operatorii portuari care au explicat că nu este în joc doar soarta lor economică, ci şi economia ţării care are de pierdut enorm din cauză că transportul naval pe Dunăre este foarte redus.
Este evident că autorităţile româneşti îşi fundamentează tarifele practicate pe căile navigabile pe orice, numai pe concurenţă şi  interesul economic al ţării - NU.
Transportul pe Dunăre trebuie urgent revitalizat pentru că fluviul rămâne una dintre principalele rute de transport, esenţială pentru economia ţării şi teoretic aducătoare de bani la bugeti. Doar teoretic!

Preşedintele Consiliului Naţional al ALDE,
Cristian Dima

Publicat în Politica

Armata are un rol important într-un stat, dar toate democraţiile sănătoase au arătat că separaţia puterilor în stat asigură dezvoltarea armonioasă şi sustenabilă a statului.
Creşterea nivelului de trai, împreuna cu educaţia si promovarea culturii naţionale, sunt obiectivele prioritare ale unui popor ce vrea să fie respectat la nivel internaţional! Sau cel puţin asta este opinia mea.
A apela la tot felul de soluţii de forţă şi impuse de sus a arătat că, pe termen lung, pot genera un dezechilibru major în societate.
Mai ţineţi minte când în fruntea statului a fost impus generalul Gabriel Oprea? Să nu uităm cum acesta aproape a destabilizat România prin baletul făcut pe scena politică. Din păcate, românii uită repede.
Personal, îmi doresc ca educaţia diferită a celor doi militari să dea roade într-un mod diferit pentru statul român, cu beneficii reale pentru români.
Regret că s-a ajuns aici şi că Preşedintele ţării a simţit nevoia să desemneze un militar pentru cea mai importantă funcţie managerială din administraţia publică centrală a statului. Pentru funcţia de premier este necesară o persoană cu experienţă economică aplicată, atât în privat, cât şi în administraţie. Totodată, e nevoie de un om care să dea dovadă de o diplomaţie politică rafinată.
Din păcate, niciuna dintre aceste calităţi nu cred că îl caracterizează pe generalul „grăsuţ”, cum îl caracteriza un fost consilier prezidenţial. „Unde a luptat acest grăsuţ? Unde a dat ochii cu duşmanul? În bazar la Bagdad, când se ducea să cumpere ceapă? Ce operaţiuni militare a condus? Delegaţiile oficiale de la aeroport la hotel?” - sunt întrebări pe care fostul consilier prezidenţial Cătălin Avramescu le punea.
Dacă „cineva” a conceput un plan diabolic încât să moară sute de români pe zi din cauza unui virus care în toate ţările a fost îngrădit prin metode specifice şi nu mai produce victime, astfel încât să se ajungă să fie justificată nominalizarea unui militar în fruntea Guvernului, atunci o asemenea gândire se încadrează la subminarea statului român, un atac la sănătatea cetăţenilor. Sper să nu fie aşa, este doar un scenariu pe care l-am auzit zilele acestea. Sper doar să fie o nouă greşeală a Preşedintelui, care nu va produce  efecte negative asupra românilor.

Publicat în Politica

Traficul de mărfuri în porturile Dunării maritime este pe un trend descedent pronunţat în ultimii doi ani. În condiţiile în care în porturile Dunării maritime se desfăşoară proiecte de investiţii, iar operatorii portuari sunt pregătiţi pentru schimbările de infrastrură portuară ce se prefigurează ca urmare a acestor investiţii, traficul de mărfuri pe Dunăre ar putea rămâne tot la valori minime dacă nu se fac schimbări şi în modul de taxare, în special pe Canalul Sulina. De ce în special pe acest canal? Pentru că din cauza tarifelor de canal exagerate, navele preferă să ocolească această rută de transport naval. Orice ministru va veni la Transporturi, trebuie să aibă în vedere această problemă majoră. Tarifele enorme percepute pentru navele care tranzitează Canalul Sulina nu fac decât să blocheze efectiv traficul de mărfuri pe Dunăre, iar investiţiile în modernizarea porturilor se vor dovedi a fi inutile în aceste condiţii.
Din cauza acestor tarife greu de suportat, care sunt mult mai mari decât în ţările vecine, mărfurile sunt reorientate către transportul rutier, care vine cu o serie de neajunsuri pentru România, cele mai importante fiind rezumate la aglomeraţie pe şosele, deteriorarea accentuată a drumurilor, dar şi efectele asupra calităţii mediului prin poluarea cu gaze de eşapament.
De aceea, taxele şi tarifele practicate de România pentru transporturile maritime şi fluviale trebuie ajustate astfel încât să devenim competitivi, iar transportatorii să nu mai umple porturile din Bulgaria sau de la Ismail (Ucraina).
Să nu uităm că 47% din totalul sectorului navigabil al Dunării, adică 1.085 kilometri, sunt în România. Drumul fără pulbere al Dunării este legătura directă cu nouă state europene. Ce folos?

Publicat în Politica

Preşedintele Consiliului Naţional al ALDE, Cristian Dima, îl ceartă, dar îl iartă pe Ludovic Orban şi îl invită pe actualul preşedinte al PNL să vină în ALDE, invitaţie ce ar putea fi onorată dacă Orban nu va câştiga alegerile din 25 septembrie 2021.

„ALDE este un proiect politic deschis tuturor liberalilor din România, inclusiv lui Ludovic Orban, cel care, în trecut, a făcut multe greşeli faţă de partidul nostru. De la înălţimea funcţiei de preşedinte al PNL, Ludovic Orban nu a acordat ALDE respectul cuvenit în mai multe rânduri în trecut. Astăzi presupun că regretă unele decizii pe care le-a luat. Traiectoria normală a liberalilor este una singură: către ALDE. Pentru că ALDE a rămas singurul partid liberal din România. Ne-am asumat încă de la înfiinţare să păstrăm vie flacăra liberalismului românesc. Asta am făcut inclusiv în cele mai grele momente ale existenţei partidului. De partea cealaltă, PNL, vechiul partid liberal, a început încă din 2014 să renunţe cu totul la valorile şi principiile sale fundamentale, cele liberale. Din 2014 şi până azi, mai ales după fuziunea cu PDL, vechii liberali au început să cam dispară din PNL. Practic, cei mai înrăiţi susţinători ai lui Traian Băsescu au pus stăpânire pe partid. După Congresul din 25 septembrie liberalii adevăraţi vor fi tot mai puţini în PNL. Tocmai de aceea consider că aceia dintre vechii liberali care doresc să continue politicile liberale, care îşi doresc să menţină vie flacăra liberalismului din România, inclusiv Ludovic Orban, îşi pot găsi locul în ALDE. Ca liberali am învăţat să iertăm şi să trecem peste disensiunile pe care le-am avut în trecut. Personal, consider că putem să găsim multe puncte comune chiar şi cu Ludovic Orban, cu care mulţi dintre colegii din ALDE au fost colegi în PNL. Locul liberalilor adevăraţi este în ALDE, iar cu cât suntem mai mulţi, cu atât suntem mai puternici. Vocea liberalilor din România trebuie să se facă auzită tot mai puternic în continuare!“, scrie pe pagina sa de Facebook, Cristian Dima.

Publicat în Politica

Să o luăm cu începutul. În 2 ani de zile am tot discutat despre faptul că ţara noastră s-a tot împrumutat. Şi s-a împrumutat într-atât de mult încât datoria publică a depăşit 50%. Dar nu asta e problema cea mai gravă. Împrumuturile au fost făcute pentru a acoperi deficitul bugetar, care să ascundă, până la urmă, proasta guvernare.
Mai grav este faptul că efectele guvernării haotice, iresponsabile şi fără sens a României nu sunt ignorate de către instituţiile din exteriorul României. Spre exemplu, în doar 6 luni de zile, obligaţiunile pe termen lung (10 ani) s-au scumpit considerabil. Pe 9 martie 2021 dobânda era de 3,245%, pe 9 august 2021 dobânda era de 3,805%, iar pe 9 septembrie 2021 dobânda a ajuns la 4,055%. Această scumpire a creditelor luate de România cu 25% este efectul absenţei măsurilor economice (minister gestionat de USR-PLUS în ultimele 6 luni), dar şi a crizei politice generată, ce să vezi, de acelaşi USR-PLUS.
Dacă e să facem nişte calcule, la o datorie totală de aproximativ 550 de miliarde de lei, creşterea costului de finanţare ne aduce o povară anuală de 4 miliarde de lei!
România a ajuns în situaţia în care se împrumută la cele mai mari costuri din întreaga Uniune Europeană. Majoritatea statelor europene au dobânzi care încep sub 2% la aceleaşi obligaţiuni. De ce la noi e diferit faţă de ceilalţi? Din cauza proastei guvernări!
Motivul pe care ni-l tot flutură prin faţa ochilor pentru a justifica împrumuturile enorme este acela că o fac doar pentru investiţii. Păi, măi oameni buni, de ce vă tot împrumutaţi cu zeci de miliarde de euro, dacă România are la dispoziţie sume considerabile din fonduri europene? Vă răspund tot eu: incompetenţa unui domn de la USR care a fost ministru al fondurilor europene (Cristian Ghinea).
Cam câţi bani avem la dispoziţie din fonduri europene? Câteva zeci de miliarde! Din banii europeni destinaţi investiţiilor pentru perioada 2014-2020 guvernul a absorbit, până acum, doar 17,32 miliarde de euro din 33,723 de miliarde de euro, asta în condiţiile în care România va mai primi încă 30 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi în exerciţiul 2021-2027. Apoi, să nu pierdem din vedere că cei din Guvern stau pe 4,5 miliarde de euro necheltuiţi din PNDR, iar pe lângă aceste fonduri mai sunt şi cele 800 de milioane de euro din celebrul PNRR pentru alimentare cu apă. Adică sunt bani suficienţi pentru dezvoltarea satelor sau a oraşelor, cei din Guvern trebuie doar să îi şi folosească.
Din păcate pentru România, această proastă guvernare pe care o traversăm de aproape 2 ani de zile va fi plătită cu miliarde de lei şi de euro tot de către români! Asta doar la nivel de economie naţională.
Însă, proasta guvernare se vede în facturile tot mai mari la energie electrică şi la gaze (unele cu peste 20% mai mari de la o lună la alta sau chiar mai mult). Se vede în spitalele în care nu s-a făcut nimic în 2 ani de zile, în condiţiile în care ne confruntăm cu o pandemie. Se vede în şcolile lipsite de condiţii decente, în care copiii vor sta în frig din cauză că nu s-au făcut investiţii, deşi copiii au stat aproape un an de zile acasă. Se vede în valoarea tot mai mare a euro, care afectează traiul de zi cu zi.
Toate acestea îi afectează pe români. Spre exemplu, anul trecut, pe vremea aceasta, un euro era 4,84 lei, iar în acest moment valoarea unui euro este 4.94 lei, o diferenţă de 10 bani. Această diferenţă de schimb valutar înseamnă un plus de 35 de lei în fiecare lună aplicată la o chirie de 350 de euro. Dacă ne gândim la românii care vor să achiziţioneze un apartament cu valoarea de 100.000 de euro, diferenţa de schimb valutar aduce un plus de 10.000 de lei faţă de anul trecut. Creşterea euro înseamnă şi creşterea facturilor operatorilor de internet şi telefonie mobilă care sunt mai mari. Ce cumpăram acum doi ani cu 200 de lei, nu mai putem lua anul acesta!
România are nevoie de o guvernare cât mai responsabilă, cu profesionişti şi centrată pe oameni, nu pe interese mărunte. Crizele de azi le vom plăti ulterior mult mai greu!

Publicat în Politica

Industria de morărit şi panificaţie este puternic afectată de creşterile enorme a preţurilor la energie electrică şi gaze, lucru care va determina scumpirea pâinii. Mai mult de atât, preţul grâului, în prezent, este cel mai mare preţ înregistrat în luna august din istorie, adică 1.100 de lei/tonă adus la moară. Până în prezent, agenţii economici din morărit şi panificaţie nu au scumpit pâinea în speranţa că grâul din noua recoltă va fi mai ieftin, dar din păcate, preţul grăului a evoluat neaşteptat.

„Se anunţă scumpiri majore la preţul pâinii, iar românii nu-şi vor mai permite nici pâinea cea de toate zilele, dar vor rămâne doar cu circul din partidele aflate la guvernare şi nici ăla nu va fi gratis! Energia electrică a crescut de la 230 de lei/MWh la 478 lei/MWh şi în aceste condiţii niciun agent economic nu va mai putea să reziste dacă nu va modifica preţurile. Pentru a nu intra în faliment şi pentru a asigura un preţ al pâinii acceptabil pentru populaţie, industria de morărit şi panificaţie are nevoie urgent de sprijin din partea statului de introducerea unei scheme de ajutor. Însă speranţele sunt infime pentru că, aşa cum ne-a obişnuit preocuparea pentru calitatea vieţii românilor nu este o prioritate când ai alegeri interne în partid şi clar nu se găsesc bani pentru nimic din ceea ce ar putea ajuta mediul economic sau populaţia”, a declarat preşedintele Comitetului Naţional ALDE, Cristian Dima.

Publicat în Politica

Mandatul directorului general interimar al CFR Călători, Ovidiu Vizante, a expirat joi, 19 august 2021, însă Consiliul de Administraţie al CFR Călători a aprobat prelungirea cu două luni a mandatului lui Ovidiu Vizante, cu acordul ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă. Acesta anunţase încă de la sfârşitul lunii iulie că pe 19 august va avea loc o evaluare a activităţii lui Ovidiu Vizante. Directorului general i s-a cerut demisia inclusiv de premierul Florin Cîţu, după ce un tren cu zeci de copii a rămas blocat 10 ore pe un câmp între Mangalia şi Bucureşti.

„Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, i-a prelungit mandatul directorului CFR Călători, Ovidiu Vizante. Aşadar, cu cât dovedeşti mai multă incompetenţă în funcţia publică pe care o ocupi, cu atât eşti mai preţios pentru USR-PLUS. Cine e acest domn Vizante? Este acelaşi director al CFR Călători care a ţinut timp de nouă ore în câmp un tren plin cu călători printre care se aflau şi copii, vârstnici, dar şi persoane bolnave. Lupii moralişti ai opoziţiei din trecut, cei din USR-PLUS au renunţat când au ajuns la guvernare la toate principiile pe care le promovau şi le fluturau prin faţa ochilor românilor. Nu mai există transparenţă decizională, nu mai există criterii de evaluare a activităţii, nu mai există nimic! Tot ce contează este să fii prieten cu vreun ministru sau membru al Guvernului de la USR-PLUS. Sunt tare curios cam ce părere are premierul Cîţu despre această decizie a ministrului Drulă, având în vedere că premierul a cerut în mod direct ca acest director al CFR Călători să zboare din funcţie pentru ignoranţa de care a dat dovadă în cazul trenului ţinut în câmp ore întregi”, a declarat preşedintele Consiliului Naţional al ALDE, Cristian Dima.

Publicat în Politica

Banca Naţională a României (BNR) a publicat raportul asupra inflaţiei pe luna august, prognozând o inflaţie de 5,6 la sfârşitul acestui an.
Cel mai important element care a determinat aceasă prognoză sumbră este dinamica preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, precum şi ale alimentelor. Toate acestea se intercalează cu celelalte efecte economico-sociale generate de pandemie şi care, cumulate cu lipsa măsurile coerente de sprijin corelate cu măsuri antiinflationiste, pot duce inevitabil la colapsul economic al României şi la agravarea problemelor sociale din ţara noastră.
Pe fondul inflaţiei care deja tinde să devină galopantă, mediul economic se deterioriează vizibil, creşterile aberante de preţuri generând scăderea puterii de cumpărare a monedei naţionale, ceea ce implică o scăderea reală a performanţelor economiei, dar determină şi înăsprirea politicilor monetare şi financiare.
Rezultatul direct al inflaţiei este înrăutăţirea stării economice şi sociale a românilor, standardul de viaţă al populaţiei resimţind o puterniză descreştere, în condiţiile în are preţurile continuă trendul ascendent, numărul de taxe şi impozite creşte, micii întreprinzători închid porţile răpuşi de poverile fiscale, resimt lipsa totală a spijinului din partea unui stat puternic şi aplecat spre nevoia cetăţeanului. Şi dacă introducem în ecuaţie şi criza de pe piata forţei de muncă, nu putem decât să ne gândim la ce e mai rău.
Guvernul trebuie sa protejeze interesele naţionale, altfel românii se simt determinaţi să apuce calea străinătăţii, iar cei care rămân în ţară să muncească până mor şi totodată să plătească împrumuturi făcute pe garanţia poporului român.

Cristian Dima
Preşedinte Consiliul Naţional ALDE

Publicat în Politica
Pagina 1 din 3