Ministerul Finanţelor şi ANAF vor să oblige aproximativ 600.000 de PFA-uri şi circa 1 milion de firme să se înroleze pe platforma Spaţiu Privat Virtual (SPV) şi să transmită doar online documente către ANAF. Proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care vor să introducă această obligativitate a fost deja suspus dezbaterii publice.
Deşi pare o iniţiativă care ar trebui să uşureze relaţia dintre contribuabili şi stat, această intenţie nu face decât să fie o impunere agresivă a unei facilităţi care ar trebui să vină firesc, după ce sistemele informatice ale statului devin facile şi funcţionale în integritatea lor.
Este greu de înţeles de ce vor să oblige sute de mii de persoane fizice autorizate şi aproape un milion de firme, în mare parte IMM-uri, având în vedere că marii contribuabili sunt deja înrolaţi în SPV, fără o minimă investiţie în propriul sistem informatic care, se ştie, merge greu şi cu sincope. Astfel, Guvernul nu face decât - aşa cum se spune în popor - să pună căruţa înaintea boilor în graba de a desfiinţa dosarul cu şină. Deşi pare gratuită, înrolarea în SPV necesită certificat digital calificat de semnătură electronică ceea ce înseamnă o nouă cheltuială pentru micii întreprinzători, pentru persoanele fizice autorizate care şi aşa trec printr-o perioadă de criză economică acută din cauza pandemiei.
Să nu uităm că s-a mai procedat aşa atunci când a fost instituită obligativitatea achiziţionării caselor de marcat electronice fiscale, obligaţie care a pus sute de mii de mici întreprinzători sau PFA-uri să facă o cheltuială care s-a dovedit inutilă o bună perioadă de timp pentru că nu se putea realiza conectarea la sistemul informatic al ANAF.
La fel se poate întâmpla şi acum. Spaţiul Privat Virtual (SPV) acum este funcţional - când şi când cu sincope aşa cum ne-am obişnuit - însă vor rezista serverele unui aflux de aproape 2 milioane de noi utilizatori?

Publicat în Politica

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), program de maximă importanţă pentru reconstrucţia României şubrezită la propriu şi la figurat de criza provocată de pandemie, şi nu numai, ar trebui să fie colacul de salvare pentru ţara noastră. Uniunea Europeană ne pune la dispoziţie 30 de miliarde de euro, însă riscăm să-i pierdem din cauza incompetenţei Ministerului Investiţiilor şi Fondurilor Europene, ministerul responsabil de elaborarea acestui plan.
S-au perindat pe la conducerea ministerului şi USR, şi PNL. Indiferent cine a fost în fruntea acestui portofoliu, capacitatea de a întocmi un plan naţional bine pus la punct nu s-a numărat printre calităţile acestor miniştri. S-au dus la Comisia Europeană cu un simulacru de plan încercând să ducă cu preşul oficialii europeni, dar nu le-a mers. Au venit înapoi cu 100 de pagini de observaţii din partea Comisiei! Ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, s-a făcut de ruşine deja de vreo două ori cand a prezentat nişte "schiţe" ale PNRR.
Termenul limită de prezentare a Programelor Naţionale de către statele membre este stabilit de Uniunea Europeană ca fiind 30 aprilie. Ai noştri au anunţat că vor transmite o nouă variantă până pe 31 mai 2021 dând dovadă de iresponsabilitate şi indiferenţă faţă de români şi de necazurile lor.
Nimeni nu mai poate avea încredere că ministrul Ghinea va fi capabil să elaboreze o variantă viabilă a PNRR! Ministrul Ghinea ar trebui să aibă decenţa de a lăsa pe cineva competent să-i ia locul!

Publicat în Politica

Creşterea atractivităţii Regiunii Sud-Est prin valorificarea potenţialului turistic şi al patrimoniului cultural şi natural este unul dintre obiectivele strategice ale Programului Operaţional Regional. Adică fonduri europene cu care regiunea noastră s-ar putea dezvolta. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a infrastructurii şi serviciilor, integrate într-o strategie care să valorifice potenţialul turistic al regiunii ar atrage milioane de euro din fonduri europene.
Autorităţile adminsitrativ-teritoriale trebuie să acorde prioritate pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural antropic şi aici mă refer la monumente şi vestigii istorice, elemente arhitectonice de patrimoniu ca fiind un important factor de atractivitate turistică, dar şi la produsele de nişă, organizate şi comercializate în mod integrat, adică turismul gastronomic şi oenologic, itinerar şi de croazieră. Avem toate aceste elemente, însă prea des uitate ori neglijate.
Amenajarea falezei cu elemente specifice din toate zonele ţării, cu promovarea identităţii regionale şi naţionale, ar aduce beneficii pentru gălăţeni şi pentru turiştii interni şi externi, ar transforma zona, care ar deveni incomparabil mai atractivă din punct de vedere turistic.
Finanţările acordate pentru infrastructuri turistice şi restaurarea obiectivelor de patrimoniu au reprezentat şi reprezintă obiective ce pot fi finanţate prin intermediul programelor europene, însă autorităţile locale, trebuie să meargă pe proiecte corelate, unitar tratată zona. Proiectele fragmentate, fără o abordare coerentă şi integrată reduc dramatic şansa eligibilităţii şi a finanţării. Potenţialul turistic al Galaţiului trebuie valorizat, trebuie să-l generăm cu viziune, de frica staţionării sub spectrul subdezvoltării.

Publicat în Politica

Aflăm din presa centrală că problemele se acutizează la grupul din care face parte Liberty Galaţi. Am afirmat în repetate rânduri că autorităţile nu sunt preocupate de temele cu adevărat importante pentru ţară!
Galaţiul, şi aşa ocolit de investiţii importante din orice direcţie (naţionale, europene, private etc.) ar putea ajunge şi victima unui investitor "de carton" după ce "un băiat deştept" a se citi Adrian Năstase, a cedat activul strategic al României fără a asigura garanţia creşterii producţiei şi a păstrării forţei de muncă!
Fostul patron, Lakshmi Mittal, a scos tot ce putea fi mai bun din combinat şi din capitalul uman local vânzând către un personaj controversat cu suspiciunea de a fi demolatorul acestui obiectiv economic extrem de important pentru România.
La începutul lunii martie, fondul britanic Greensill a intrat în insolvenţă în Marea Britanie, Greensill fiind principalul creditor al GFG Alliance, grupul din care face parte şi Liberty Galaţi şi care aparţine lui Sanjeev Gupta.
Eu sper totuşi că este doar o suspiciune şi, de fapt, actualul patron, Sanjeev Gupta, va respecta România şi Galaţiul, dezvoltând producţia, deşi noi nu avem nicio certitudine pentru că nu există niciun angajament ferm cu clauze asiguratorii în acest sens.
Până atunci, trăim cu stresul unui dezastru care ar însemna reducerea producţie, contractarea activităţii cu toate consecinţele dezastruoase pentru ţara şi pentru Galaţi.

Publicat în Politica

Este greu de înţeles cum poate cineva gândi şi acţiona în zona restrângerii libertăţilor şi drepturilor noastre! Cum să reduci programul de funcţionare a agenţilor economici în încercarea de a reduce aglomeraţia? De ce să reduci circulaţia în weekend exact când oamenii care sunt toată săptămâna la muncă, îşi fac cumpărăturile necesare traiului de zi cu zi! Ori nu ai experienţă şi legătură cu realitatea, ori eşti distructiv şi rău intenţionat.
Dacă deserveşti un număr de clienţi până la ora 21.00, ora închiderii de până acum, constaţi ca este aglomerat şi creste riscul epidemiologic. Reducând programul de funcţionare şi deservind acelaşi număr de clienţi, ce consecinţe crezi ca va fi? Va fic un stres suplimentar şi pentru clienţi şi pentru personalul angajat.
În plus, chiar dacă reduci programul de deplasare, tot acelaşi număr de maşini sau persoane vor dori să se deplaseze pe aceleaşi drumuri, dar într-o perioadă de timp mai scurtă şi, inerent, creşte aglomeraţia, cu consecinţe nefaste asupra sănătăţii populaţiei. Şi exemplele pot continua în turism, servicii publice, etc.
Dacă şi-au propus sa reducă populaţia prin eliminare în masă, au ales într-adevăr o soluţie disimulată bine, dar sigură!
Ar trebui demonstrat ştiinţific dacă aceste restricţii au rolul de reducere a riscului de îmbolnăvire şi transmitere intracomunitară a virusului, pentru că a trecut un an de zile de la debutul pandemiei, timp suficient să se facă studii cu rol semnificativ în deciziile de a reduce libertatea cetăţenilor. Autorităţile nu fac decât să aplice un mimetismul infantil şi nepotrivit, doar pentru a arăta Europei că noi facem mai mult ca ei în limitarea drepturilor şi libertăţii cetăţenilor, ceea ce este foarte grav pentru noi toţi. România are densitatea populaţiei mult redusă faţă de alte ţări, iar decidenţii noştri imită prosteşte ce văd în practica altor state urbanizate cu densitate incomparabil mai mare faţă de România!
Oamenii vor să muncească în ţara asta pe care ei se străduiesc să o închidă!

Publicat în Politica

Milioane de români sunt nevoiţi să achite facturi mai mari la energie electrică, deşi guvernanţii ne asigurau pe toţi că liberalizarea pieţei de energie va aduce ieftiniri. Banca Naţională a făcut o analiză a liberalizării pieţei de energie electrică şi a concluzionat că facturile au crescut, în medie, cu 18,4%. Oficialii nu au făcut decât să dezinformeze 6 milioane de clienţi casnici.
În luna decembrie a anului trecut se întreceau în declaraţii: „Nu va creşte preţul la energie!“, „Se va modifica legislaţia astfel încât oamenii să nu plătească mai mult!“ etc.
Procesul de liberalizare a pieţei de energie s-a desfăşurat în mare linişte pe tot parcursul anului 2020 într-un anonimat total. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE nu şi-a respectat obligaţia de a informa  corect şi complet populaţia, ba mai mult de atât, într-o nepăsare totală faţă de români, a publicat Ghidul de Liberalizare a Pieţei de Energie Electrică cu doar 14 zile înainte de liberalizare. Cu câteva zile înainte de liberalizarea pieţei energiei electrice, ANRE a prezentat proiectul de Ordin prin care arăta că piaţa se va liberaliza la data de 1 ianuarie 2021. Însă cu pandemia, cu sărbătorile de iarnă, cu carantină şi alte multe necazuri pe cap, românii s-au trezit că au intrat în „Furnizare de Ultimă Instanţă“, iar acum suportă preţuri mai mari cu peste 18% la energie electrică.
În plus, o eroare făcută cu rea credinţă a fost nedefinirea consumatorului vulnerabil, care ar fi trebuit să rămână, fără discuţii, în zona preţului protejat. Procedându-se astfel, aceasta ar fi fost în primul rând o măsură de protecţie a populaţiei. S-a putut amâna orice cu motivaţia că suntem în pandemie, dar să amâne şi această liberalizare a pieţei de energie electrică, nu au putut sau nu au vrut!

Publicat în Politica

Dacă mai era nevoie de încă o dovadă că economia ţării este ignorată, iată ca acest fapt a fost reliefat chiar şi la programarea cetăţenilor la vaccinare.

O prioritizare a imunizării populaţiei mai haotică ca asta este greu de imaginat. Nu s-au gândit o secundă la economia reală, la salariaţii care în această perioadă neagră au susţinut cu greu economia ţării şi s-au dus la muncă zi de zi, în mijloace de transport în comun aglomerate sau cum a putut fiecare.

S-au dus la muncă şi nu putut să-şi desfăşoare activitatea online muncitorii din fabricile care nu şi-au putut opri producţia, la fel şi cei din servicii şi comerţ, căci supermarket-urile, mall-urile nu s-au închis. Aceşti oameni de ce nu aveau dreptul să fie vaccinaţi cu prioritate?

Bine că s-au vaccinat cu prioritate, ignorând o programare firească dintr-o ţară în care îşi respectă populaţia, rudele tuturor "specialilor". Sute de mii de salariaţi din ţara asta, în legătură cu care autorităţile au considerat că nu lucrează în "domenii-cheie", s-au dus zi de zi la muncă, s-au îmbolnăvit, au stat cu teamă să nu aducă virusul acasă la copii şi bunici.

Ei sunt cei care au susţinut cum au putut firmele private care aduc lună de lună bani la bugetul de stat! Cine se gândeşte la aceşti oameni? Cine se gândeşte la toţi angajaţi din privat, din economia reală? Ei nu merită atenţia statului? Stat care de altfel ştie să-i împovăreze cu taxe şi impozite şi ştie să le impună o mulţime de resctricţii, stat care a ştiut mai uşor să închidă afacerile decât să vaccineze angajaţii!

Publicat în Politica

Lucrările de modernizare şi extindere de la Unitatea de Primiri Urgenţe sunt proiectate fără logică de vreme ce au dus această secţie în stradă. Şi nu în orice stradă, ci într-una dintre cele mai aglomerate artere rutiere din municipiu, iar această gândire a proiectului mi se pare neinspirată.
În primul rând intrarea în Unitatea de Primiri Urgenţe se face dintr-una dintre cele mai  aglomerate zone ale Galaţiului. Bolnavii şi cadrele medicale sunt nevoiţi să folosească un spaţiu amplasat neprofesionist. Trecătorii sunt şi ei puşi în situaţia de a ocoli zona.
Când ai atâta spaţiu de jur împrejurul spitalului, de ce să nu profiţi de el şi să gândeşti o reorganizare a spaţiului în aşa fel încât să existe o continuitate şi o bună organizare a întregului flux al primirilor cazurilor urgente?
Nu este doar părerea mea. Am stat de vorbă cu specialişti în analiza şi conceperea sistemelor de primiri urgenţe, iar aceştia mi-au spus că speră să fim feriţi de un flux masiv de pacienţi ca urmare a vreunui accident colectiv sau cine ştie ce catastrofă, căci riscăm să vedem şir de ambulanţe în stradă.
Poate era o oprtunitatea mai bună dacă se lua în calcul şi se analiza posibilitatea de a muta Urgenţele în corpul de clădire în care este acum Policlinica. Cred că existau şi alte variante decât strada. În ultimii 50 de ani, nicăieri în lumea civilizată nu s-a construit o unitate de primiri urgenţe într-o arteră rutieră aglomerată.
Şi atunci cum să nu te găndeşti că banii investiţi pe mult trâmbiţata extindere şi modernizare a Unităţii de Primiri Urgenţe de la Spitalul Judeţean Galaţi nu sunt decât bani aruncaţi în nişte lucrări făcute cu o totală lipsă de viziune şi profesionalism!
Când va fi inaugurată, va fi deja o investiţie depaşită moral încă din faza de proiect!

Publicat în Politica