Greu de înţeles cum succesiv măsurile luate de coaliţia de guvernare, în ultimele zile, alimentează puseul inflaţionist şi acţionează agresiv asupra mediului de afaceri cu decizii ce contravin principiilor de bază în astfel de situaţii. Consecinţa: vor avea efectul invers celui aşteptat, este de părere Cristian Dima.

„Creşterea salariilor bugetarilor alimentează inflaţia la care se adaugă deciziile ce privesc mediul de afaceri, principalul motor al economiei. Aceste măsuri cumulative ar accentua dezechilibru economic şi în state cu economii mult mai stabile. Decizia de majorare a impozitelor pe proprietate cu 50% nu va lovi doar în persoanele fizice, ci şi în micii întreprinzători care deja au fost împovăraţi de o serie de creşteri a poverii fiscale, atât prin majorări directe, cât și indirecte prin creşteri ale impozitării pentru salariaţii part-time, micşorarea plafonului de impozitare a veniturilor de la 1 milion de euro la 500.000 euro etc. Aceste măsuri nu fac decât să lovească haotic şi puternic în principalul motor al economiei ţării - IMM-urile şi vor accentua puseul inflaţionist şi dezechilibrul în economie, absolut greşit.

Şi atunci când îşi propun să cheltuiască banii cu greu strânşi la buget, se preferă de cele mai multe ori achiziţia de bunuri produse în străinătate, când dacă s-ar utiliza resursa financiară naţională în achiziţia cu prioritate a bunurilor şi serviciilor produse în România, am mai reduce debalansarea deficitului comercial. Statul este principalul factor ce poate sprijini echilibrarea balanţei comerciale a României, în acest fel încurajând şi marile companii să îşi extindă afacerile în România. Dar asta reprezintă un element fin al deciziilor de utilizare a resurselor financiare ale unui stat şi la dispoziţia acestuia. Dacă decizia de a achiziţiona de pe piaţa externă a bunurilor duce şi la nemulţumirea utilizatorilor, aşa cum s-a pronunţat sindicatul poliţiştilor la achiziţionarea de utilitare pentru poliţie, a maşinilor BMW, atunci clar decizia de achiziţie stârneşte prea multe nemulţumiri naţionale şi nu avantajează România.

Cu aceste măsuri care în fapt se urmărește a fi favorabile şi să ducă la restabilirea echilibrului în economie, în opinia mea vor contribui la dezechilibru, menţinând un climat de nesiguranţă şi impredictibilitatea care este cea mai rea politică în raport cu mediul de afaceri şi cu cetăţenii de asemenea, cu efecte nefavorabile asupra nivelului de trai. Deciziile neinspirate şi lipsite de orizont duc la comportament agresiv al populaţiei faţă de orice, guvern, administraţia publică locală şi naţională, companii prestatoare de servicii publice, de angajator fie public, fie privat, faţă de piaţă în general, nu va scăpa nimeni de acest dezechilibru”, a afirmat Cristian Dima.

Publicat în Politica

Consiliul Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR), confederaţie patronală reprezentativă la nivel naţional ce asigură reprezentarea intereselor întreprinderilor mici şi mijlocii la nivel naţional şi european, solicită ca orice reformă sau măsură adoptată în domeniul fiscal, ce are ca scop creşterea veniturilor colectate la bugetul de stat, să se facă pe principiul "de la mare la mic", povara fiscală urmând să fie suportată de toţi actorii economici, nu doar de IMM-uri, astfel:
"- Guvernul: să reducă cheltuielile bugetare prin restrângerea şi eficientizarea aparatului de stat; conform recomandărilor de ţară, să crească gradul de colectare al taxelor şi impozitelor şi să eficientizeze colectarea acestora prin combaterea economiei subterane şi a muncii nedeclarate; să taxeze profiturile făcute de firme în diverse domenii pe seama consumatorilor (taxarea generatorilor de inflaţie), taxarea repatrierii profiturilor, taxarea pensiilor speciale etc.
- Întreprinderile mari (ex. companiile din domeniile farmaceutice, energetic şi petrolier care în perioada Covid şi în contextul actual al conflictului ruso-ucrainean au înregistrat mari creşteri ale veniturilor) să contribuie mai mult la bugetul de stat, raportat la nivelul profitului şi cifrei de afaceri în comparaţie cu IMM-urile (care au avut cel mai mult de suferit ca urmare a măsurilor Covid-19 şi a creşterii de preţuri în domeniul energetic şi al combustibililor), printr-o "taxă de solidaritate".
Dat fiind contextul pozitiv de care beneficiază în acest moment companiile mari din domeniile enunţate mai sus, considerăm că acestea ar trebui să-şi asume în mod voluntar achitarea acestei taxe sau să creeze un fond special la care să contribuie şi din care să fie finanţate investiţii în învăţământ şi în domeniul sanitar (ex. construcţia de spitale, renovarea de şcoli etc.).
Faţă de aşteptările IMM-urilor, Ministerul Finanţelor a publicat în consultare publică proiectul de ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri fiscale, din cuprinsul căruia constatăm următoarele:
- reducerea plafonului veniturilor obţinute în anul precedent, de la 1 000 000 euro la 500 000 euro pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, nu va aduce un venit semnificativ la bugetul de stat (aprox. 8000 de microîntreprinderi vor trece la plata impozitului pe profit);
- majorarea accizelor şi a TVA-ului la unele produse va duce la creşterea preţurilor, respectiv costuri suplimentare pentru populaţie;
- reducerea plafoanelor la PFA (norma de venit) va genera o migrare a PFA-urilor din domeniul IT către microîntreprinderi iar impozitul colectat de stat va fi mai mic decât norma de venit;
- niciuna din aceste măsuri nu duce la reducerea presiunii inflaţioniste asupra cetăţenilor;
- cu excepţia măsurilor ce privesc TVA-ului şi accizele, toate celelalte sunt măsuri fără fundamentare fiscală şi economică pe termen mediu şi lung.
Având în vedere cele menţionate, aşteptările IMM-urilor din partea guvernului sunt:
- Asigurarea predictibilităţii sistemului fiscal prin anunţarea măsurilor noi cu cel puţin 6 luni înainte de aplicarea lor;
- Creşterea investiţiilor publice;
- Susţinerea afacerilor existente prin asigurarea de grant-uri de investiţii pentru IMM-uri;
- Stimularea păstrării locurilor de muncă şi crearea de noi locuri de muncă prin stabilirea salariului minim în anul 2023 la valoarea de 3000 lei şi limitarea contribuţiilor la nivelul salariului minim din 2022;
- Stimularea investiţiilor în mediul privat prin recunoaşterea de 50% cost la achiziţie şi restul de 50% în perioada de amortizare (metoda accelerată);
- Subvenţionarea dobânzii la credite pentru investiţii în utilaje productive;
- Modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în concordanţă cu noile realităţi: realizarea de investiţii în sistemul de irigaţii, acordarea de grant-uri pentru IMM-uri şi susţinerea constituirii depozitelor regionale)", potrivit unui comunicat al Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM) Galaţi.

Publicat în Economie

Una din patru întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) a fost afectată de o breşă de securitate în ultimul an şi nu a avut resursele pentru a se apăra de atacuri cibernetice, deşi 80% dintre aceste societăţi au indicat că folosesc o soluţie tradiţională antivirus, arată rezultatele unui sondaj realizat de Microsoft.
Conform cercetării, 70% dintre IMM-uri cred că ameninţările cibernetice devin din ce în ce mai mult un risc de afaceri, iar 93% susţin că sunt în continuare îngrijorate de amplificarea numărului de atacuri cibernetice şi de complexitatea acestora.
Studiul Microsoft relevă faptul că un sfert dintre întreprinderile mici şi mijlocii au fost afectate de o breşă de securitate în ultimul an şi, mai mult, nu au avut resursele pentru a se apăra de atacuri cibernetice.
Potrivit sursei citate, multe dintre aceste companii nu au acces la resursele şi echipamentele necesare prin care să-şi asigure un nivel ridicat de protecţie în faţa ameninţărilor actuale de acest tip. În plus, 80% dintre IMM-uri au indicat că folosesc o soluţie tradiţională antivirus.
Una dintre soluţiile cibernetice disponibile pe piaţă este Microsoft Defender for Business, ce ajută IMM-urile să detecteze şi să răspundă la punctele finale pentru a se proteja împotriva atacurilor de tip ransomware şi a altor ameninţări cibernetice complexe.
"Serviciul Defender for Business poate fi implementat rapid de organizaţiile de pretutindeni, fiind gândit astfel încât să detecteze şi să remedieze automat diferite tipuri de ameninţări. El este, de asemenea, inclus în suita Microsoft 365 Business Premium, soluţia integrată de securitate şi productivitate dedicată organizaţiilor cu până la 300 de angajaţi. Totodată, clienţii au la dispoziţie opţiunea de a-l achiziţiona independent. Mai exact, noua soluţie de securitate creată de Microsoft permite managementul ameninţărilor şi vulnerabilităţilor, ceea ce ajută la evidenţierea şi prioritizarea acelor puncte slabe care reprezintă cel mai urgent şi mai mare risc pentru afaceri. Cu ajutorul Defender for Business, companiile pot construi o bază solidă pentru activitatea lor, prin descoperirea, prioritizarea şi remedierea vulnerabilităţilor software şi a configuraţiilor greşite", notează compania americană de tehnologie.
Un alt beneficiu major al soluţiei de securitate create de Microsoft este reprezentat de detectarea punctelor finale şi răspuns, care oferă alerte de detectare şi răspuns bazate pe tiparele de comportament, astfel încât IMM-urile să identifice ameninţările recurente şi să le elimine.
De asemenea, funcţia de investigare automată şi remediere ajută la extinderea operaţiunilor de securitate prin examinarea alertelor şi luarea de măsuri imediate pentru a rezolva atacurile. Printre aceste acţiuni se află atât dezvoltarea de produse şi servicii care să ofere un nivel ridicat de protecţie împotriva atacurilor cibernetice, cât şi numeroase iniţiative şi campanii de prevenire a criminalităţii cibernetice.
Sondajul Microsoft a fost realizat în Statele Unite ale Americii, în aprilie 2022, la nivelul a 150 de întreprinderi mici şi mijlocii. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Întreprinderile mici şi mijlocii şi fermierii au nevoie de mare ajutor după ce aproape că au fost doborâte de pandemie şi de criza economică generată de războiul din Ucraina.

Activarea măsurilor de sprijin din cadrul pachetului „Sprijinim România” este de un real folos mediului economic din ţara noastră.

O bună parte din aceste măsuri sunt active, iar antreprenorii încep să nutrească speranţa că nu se vor prăbuşi.

Guvernul a disponibilizat fonduri de la bugetul de stat, dar şi fonduri europene.

Astfel, mediul de afaceri va beneficia de granturi pentru activităţi productive de încă 412 milioane.

Tot în cadrul Programului „Sprijinim România” au fost lansate programe a căror finanţări mai aduc opt miliarde de le în sectorul economic.

Pentru investiţiile cu impact major în economie de peste 1 milion de euro a fost activată o schemă de ajutor de stat de 200 de milioane de euro pentru stimularea proiectelor de dezvoltare regională.

De asemenea, sunt alocate alte 300 milioane de euro pentru a sprijini companiile din domeniul transportului rutier de mărfuri şi persoane în vederea compensării creşterii masive a preţurilor la carburant.

Alte 5,2 miliarde de lei alocate din fonduri naţionale şi europene sunt dedicate investiţiilor aflate în derulare pentru a preîntâmpina eventuale blocaje în derularea proiectelor din cauza creşterii preţurilor la materiale de construcţii.

Nu în ultimul rând, pentru fermieri s-au disponibilizat 300 de milioane de euro ce reprezintă granturi pentru capital de lucru.

Mediul economic românesc avea nevoie ca de aer de acest sprijin pentru că altfel mii de firme riscau să intre în colaps.

Cristian Dima, Preşedinte Consiliul Naţional ALDE

Publicat în Politica

Banii au fost obţinuţi printr-un proiect european pentru dezvoltarea antreprenoriatului social implementat la nivelul naţional de către Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Consiliul Juţean Galaţi a fost vineri, 14 ianuarie 2022, gazda reprezentanţilor Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, care au prezentat proiectul şi au semnat contractele de finanţare cu 8 întreprinderi de economie socială
Potrivit declaraţiilor preşedintelui CNIPMMR, Florin Jianu, 8 întreprinderi sociale din judeţul Galaţi dintr-un total de 16 la nivelul Regiunii Sud-Est beneficiază de finanţări cuprinse între 55.000 şi 100.000 de euro.
La eveniment au participat alături de Florin Jianu, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, preşedintele Patronatului IMM Galaţi, Marian Filimon, precum şi câştigătorii concursului de planuri de afaceri care au primit finanţare, reprezentanţi ai instituţiilor
deconcertate şi antreprenori locali.
Consiliul Judeţean Galaţi şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii au în derulare un parteneriat de cooperare, pentru a sprijini IMM-urile gălăţene în accesare de fonduri europene prin Mecanismul de Tranziţie Justă.

Publicat în Comunitate

Asociaţia Europeană a Tinerilor Întreprinzători acuză Ministerul Economiei că a blocat abuziv fondurile pentru IMM-urile afectate de Covid-19.

„În data de 29 ianuarie 2021, s-a finalizat depunerea cererilor de finantare (aplicaţiilor) pe platforma granturi.imm.gov.ro, în cadrul Măsurii 3 – granturi pentru investitii acordate IMM-urilor, în baza OUG 130/2020. Beneficiarii potenţiali au solicitat între 50.000 – 200.000 euro pentru investitii. Bugetul total al acestei măsuri este de 550 milioane de euro. Acordurile de finanţare ale beneficiarilor cu reprezentanţii ministerului economiei trebuie semnate până la data de 30.06.2021. Până în acest moment, Ministerul Economiei şi Agenţiile Teritoriale (AIMMAIPE), au blocat evaluările beneficiarilor, invocând ca şi pretext o presupusă fraudă la procesul de aplicare, deşi organizatorii concursului au fost chiar cei care au invocat frauda (Ministerul Economiei, STS si AIMMAIPE)”, se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei Europene a Tinerilor Întreprinzători.

Aceştia mai atenţionează asupra faptului că, deşi nu există nicio dovadă a presupusei fraude şi deşi concursul a fost organizat chiar de instituţiile aflate în subordinea Guvernului României, aceştia au blocat evaluarea până în acest moment, iar Ministerul Economiei riscă să nu se încadreze în termenul legal pentru semnarea acordurilor de finanţare, fapt ce va genera mii de procese împotriva Ministerului Economiei, iar fondurile europene ce ar fi trebuit să revină IMM-urilor nu vor mai fi absorbite şi vor fi pierdute de antreprenorii români.

„În contextul în care România se află pe ultimele locuri în clasamentul statelor care au acordat ajutoare de stat sau din fonduri europene firmelor, după ce a întârziat nepermis de mult Măsura 2, dupa ce a blocat şi programul pentru START-UP-uri, se pare că Ministrul Economiei a blocat şi Măsura 3 – granturi pentru investiţii şi refuză să îşi respecte angajamentele luate prin lege, faţă de antreprenori. Din păcate, în loc să îşi salveze şi dezvolte afacerile, antreprenorii vor trebui să piardă timpul şi să se judece cu Ministerul Economiei, pentru a-şi primi drepturile. Aceasta e o situaţie unică în Europa, în care Ministrul Economiei, în loc să ajute firmele să treacă peste această perioadă grea generată de pandemie şi de restricţii, de fapt face tot ce poate pentru a pune piedici şi pentru a falimenta firmele româneşti”, a declarant George Velcea, preşedintele Asociaţiei Europene a Tinerilor Întreprinzători.

Publicat în Economie

Preşedintele IMM-urilor gălăţene, Marian Filimon, trage încă o dată un semnal de alarmă legat de situaţia economică şi financiară cu care se confruntă municipiul şi judeţul de circa 25 de ani, situaţie care este departe de a fi roz pe an ce trece. Marian Filimon a declarat că „întotdeauna dăm înapoi, atât timp cât nu avem infrastructură, care să ne lege de restul ţării, atât timp cât nu profităm de faptul că municipul Galaţi este port la Dunăre şi poate avea un potenţial deosebit. Nu ne vom putea dezvolta atât timp cât nu vin investitori care să creeze locuri de muncă. Dacă s-ar investi, acest lucru s-ar cunoaşte. Prioritatea numărul 1 ar fi investiţiile care ar trebui realizate în principal în infrastructură, şi aici este vorba şi de drumuri care să lege Galaţiul de restul ţării. Dacă aceste lucruri s-ar face, deşi sunt sceptic, Galaţiul nu ar mai avea un număr aşa de mare de şomeri şi de asistaţi sociali. După cum se ştie, există la nivelul judeţului un număr foarte mare de asistenţi sociali, peste 100.000, pentru care statul alocă anual 5-6 milioane de euro. Ei mai au ajutoare, mai au un colţ de pământ, primesc ajutoare alimentare de la UE, cresc animale... Nu mai cred că se poate schimba ceva, atât în mentalitatea oamenilor dar şi în posibilitatea luării unor măsuri ca muncipiul Galaţi să sufere o schimbare”, ne-a declarat Marian Filimon. 

Publicat în Comunitate

Peste 57% dintre întreprinderile mici şi mijlocii din România estimează că trendul economic din 2015 va fi similar celui din 2014, un trend descendent fiind anticipat de 28,37% dintre întreprinzători, iar unul pozitiv de numai 14,52% dintre patronii de firme.

Potrivit datelor din ultima ediţie a „Cartei Albe a IMM-urilor — ediţia 2015”, factorii de decizie din întreprinderile mici şi mijlocii nu împărtăşesc estimările specialiştilor, care au prognozat că anul 2015 va fi unul de creştere economică pentru România.

„Firmele mici înregistrează cel mai ridicat procent al decidenţilor care estimează că situaţia economică va stagna (68,05%). În schimb, procentajele întreprinzătorilor care consideră că anul 2015 va fi mai bun cresc o dată cu amplificarea mărimii organizaţiilor, iar ponderile persoanelor care preconizează un trend descendent evoluează invers proporţional cu dimensiunea companiilor. Pe ansamblu, însă, factorii de decizie din întreprinderile mici şi mijlocii nu împărtăşesc estimările specialiştilor, care au prognozat că anul 2015 va fi unul de creştere economică pentru România”, se arată în documentul citat.

În funcţie de regiunile de dezvoltare, companiile din regiunea Sud Vest înregistrează procentajul cel mai ridicat al decidenţilor care anticipează un trend ascendent (38,00%), precum şi cele mai mici ponderi ale persoanelor care estimează că situaţia economică va rămâne neschimbată (36,00%).

„Entităţile din zona Nord Vest consemnează cea mai mare proporţie de întreprinzători care indică o involuţie pe parcursul acestui an (34,75%). Respondenţii din Sud Est consideră mai des că economia va stagna (68,18%) şi estimează în frecvenţă mai redusă că evoluţia va fi pozitivă (10,00%). În ceea ce priveşte ramurile de activitate, IMM-urile din transporturi deţin ponderi mai ridicate ale respondenţilor care consideră că 2015 va fi mai bun (18,18%), precum şi un procent mai redus al decidenţilor care previzionează o evoluţie nefastă (22,73%). Companiile care activează în sectorul industrial au înregistrat un procentaj mai crescut de persoane care anticipează menţinerea la acelaşi nivel economic (59,77%). Întreprinzătorii din construcţii estimează în frecvenţă superioară că situaţia economică se va înrăutăţi (33,33%)”, se mai spune în Carta Albă.

„Carta Albă a IMM-urilor din România — ediţia 2015” a fost lansată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi reprezintă, conform realizatorilor, cea mai cuprinzătoare şi aprofundată analiză a situaţiei IMM-urilor din România, a fenomenului antreprenorial, dar şi a performanţelor şi problematicii IMM-urilor.

Publicat în Economie