Preşedintele Klaus Iohannis va participa, joi şi vineri, la prima reuniune a Comunităţii Politice Europene şi la reuniunea informală a Consiliului European, care se desfăşoară la Praga, în Republica Cehă, a informat Administraţia Prezidenţială.
Potrivit sursei citate, prima reuniune a Comunităţii Politice Europene, care va avea loc joi, va constitui o platformă de dialog politic, care va reuni cele 27 de state membre ale Uniunii Europene şi 17 parteneri europeni (partenerii din Balcanii de Vest, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Turcia, Islanda, Regatul Norvegiei, Confederaţia Elveţiană şi Principatul Liechtenstein).
Reuniunea va reprezenta un prilej de promovare a cooperării cu privire la teme de interes comun, în vederea consolidării securităţii, stabilităţii şi prosperităţii pe întreg continentul european, fără ca acest cadru să constituie o alternativă la procesul de extindere a Uniunii Europene, arată Administraţia Prezidenţială.
În cadrul reuniunii informale a Consiliului European, care va avea loc la vineri, liderii UE vor aborda situaţia din Ucraina, din perspectiva răspunsului european la demersurile Federaţiei Ruse de escaladare a conflictului şi a continuării acordării de sprijin Ucrainei pe plan financiar, politic, militar şi umanitar.
De asemenea, va fi abordată situaţia pe piaţa de energie, din punctul de vedere al impactului preţurilor ridicate la energie asupra costului vieţii şi al eforturilor de asigurare a securităţii aprovizionării cu energie. Liderii UE vor avea discuţii şi cu privire la situaţia economică la nivel european, cu accent pe abordarea nivelului ridicat al inflaţiei şi al riscului de recesiune.
Preşedintele Klaus Iohannis a participat, marţi, la o videoconferinţă cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cu prim-ministrul Luxemburgului, Xavier Bettel, şi prim-ministrul Finlandei, Sanna Marin, cu privire la cele două reuniuni. (sursa Agerpres)

Citeşte şi Comunitatea politică europeană se reuneşte pentru prima dată la 6 octombrie 2022

Publicat în Politica

Ligia Deca a depus luni jurământul de ministru al Educaţiei într-o ceremonie la Palatul Cotroceni. Când i-a înmanat preşedintelui Klaus Iohannis documentul semnat, ea a făcut o plecăciune în faţa şefului statului. Mai mulţi utilizatori de reţele sociale au amendat gestul Ligiei Deca, catalogându-l drept "slugărnicie". Ligia Deca a fost consilier prezidenţial timp de şapte ani înainte de a-i lua locul lui Sorin Cîmpeanu la Ministerul Educaţiei. Cîmpeanu a fost forţat să demisioneze de preşedinte şi premier din cauza scandalului de plagiat. (sursa g4media.ro) VIDEO AICI!

Publicat în National

„Până la urmă şi 50 de bani sunt 50 de bani pe care nu îi dai”, a comentat preşedintele Klaus Iohannis, întrebat de ziarişti cum comentează decizia guvernului de a compensa cu 50 de bani pe litru preţul combustibilului la pompă, timp de trei luni, notează g4media.ro.
„Pentru transportul de mărfuri, la final de lună se simte, şi la unii se simte chiar semnificativ”, a adăugat preşedintele.
Întrebat dacă nu ar fi fost de preferat o reducere a accizelor, Klaus Iohannis a comentat că „reducerea accizelor este doar aparent la îndemâna guvernelor, în realitate nu este din cauza legislaţiei europene”, în condiţiile în care, a argumentat el, „la accize e uşor să umbli dacă vrei să le creşti, dacă vrei să le scazi nu se prea poate”.

Publicat în Politica

Preşedintele României, Klaus Iohannis, susţine că pentru inflaţia mare şi creşterea preţurilor din România este vinovat preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, pentru că a atacat Ucraina.
„Inflaţie e doar un factor. Ca să încep sigur: am încredere că Guvernul României a luat şi va lua măsurile care se impun. Această inflaţie şi preţurile nu au apărut pentru că cineva în România a lucrat prost şi nu şi-a făcut treaba. Aceste probleme o să fie la nivel global. Toate acestea, repet - toate acestea - au o singură cauză: războiul lui Putin din Ucraina. Sigur, Guvernul România poate să amelioreze, însă problema nu e una românească, ci una globală. Aceste chestiuni trebuie tratate. Am avut o discuţie cu premierul. Deci trebuie să fie realişti. Crizele nu se vor termina mâine, iar Guvernul şi Parlamentul îşi fac treaba. Nu este cazul să încercăm să aruncăm vina asupra Guvernului, Parlamentului sau clasei politice. Vinovat este Putin! Aceasta e situaţia: pentru români e important să ştie că acest Guvern îşi dă silinţa”, a spus Iohannis.

Publicat în National

Preşedintele Klaus Iohannis anunţă că a avut o discuţie la telefon cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, pe care l-a asigurat de întregul sprijin al României, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul Uniunii Europene.
"Tocmai am avut o convorbire telefonică cu preşedintele Zelenski. L-am asigurat de întregul sprijin al României pentru Ucraina, atât la nivel bilateral, cât şi în Uniunea Europeană. Hub-ul umanitar de la Suceava a început deja să trimită primele ajutoare. Vom avea grijă de toţi cetăţenii ucraineni care ajung în România", a scris Iohannis, duminică, pe Twitter.
Hub-ul umanitar de la Suceava destinat sprijinirii cetăţenilor ucraineni a devenit funcţional începând de miercuri.
În acest context, au fost prezenţi la Suceava, miercuri seara, Janez Lenarcic - comisarul european pentru gestionarea crizelor, Fabrizio Curcio - şeful Departamentului de Protecţie Civilă, structură din cadrul Preşedinţiei Consiliului de Miniştri din Italia şi secretarul de stat Raed Arafat - şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.
"Acest hub are un rol extrem de important pentru a facilita transferul de donaţii umanitare din partea statelor membre (ale Uniunii Europene - n.r.) şi din partea altor state (...) şi organizaţii mari (...). Coordonarea se va face de către Centrul de coordonare european (...) şi toate ţările sau organizaţiile care vor să facă astfel de donaţii, chiar dacă ni se adresează nouă direct, le vom înscrie în acest hub, astfel încât toate ţările membre să ştie ce donaţii se oferă şi să fie donaţiile complementare între ţările europene", a explicat Arafat. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

"Epidemia de COVID-19 se află pe o pantă accelerat descendentă la noi în ţară, iar valul 5 este aproape de a se încheia. Este momentul, deci, să luăm noi decizii legate de gestionarea acestei situaţii, decizii cu un impact major pentru viitor. Am convocat, astăzi, o şedinţă de evaluare cu toţi responsabilii din domeniu, în urma căreia am hotărât să nu mai prelungim dincolo de 8 martie starea de alertă instituită în România", a declarat şeful statului la Palatul Cotroceni.
El a spus că, odată cu ridicarea stării de alertă, vor fi eliminate şi o serie de măsuri care au fost în vigoare până acum, menţionând că Ministerul Sănătăţii urmează să gestioneze în continuare evoluţia epidemiei.
Măsurile complete vor fi anunţate şi explicate pe larg, în perioada imediat următoare, de autorităţile abilitate, a adăugat Iohannis.
Şeful statului a subliniat că se împlinesc doi ani "foarte grei" de la debutul pandemiei de COVID-19, în care existenţa a fost modificată "radical".
"Peste 63.000 de români au pierdut lupta cu boala, lăsând în urma lor un gol uriaş şi nenumărate familii îndoliate. Aceste cifre exprimă multă suferinţă, sunt reflecţia unor tragedii care au produs urme adânci. Ultimii doi ani au adus multe provocări, care ne-au influenţat în cele mai diferite moduri: răspândirea accelerată a virusului, izolarea, presiunea pusă pe sistemul sanitar, închiderea şcolilor, afectarea mai multor sectoare din economie, diminuarea interacţiunilor sociale - toate acestea au avut un impact negativ şi ne-au ridicat nenumărate bariere", a afirmat Klaus Iohannis.
"Pandemia ne-a învăţat şi lecţii pe care trebuie să le valorificăm, şi poate cea mai importantă este cea a solidarităţii: am oferit ajutor celor aflaţi în nevoie şi am primit sprijin de la partenerii europeni atunci când noi ne-am confruntat cu probleme majore. Colaborarea europeană şi internaţională în domeniul ştiinţific a permis înţelegerea mai aprofundată a acestui virus nou şi a făcut posibilă, într-un timp record, descoperirea vaccinurilor şi a medicamentelor care pot preveni şi trata această boală severă. Nu în ultimul rând, am învăţat să preţuim sănătatea noastră, dar şi pe a celor dragi, am învăţat să ne protejăm, să prevenim, să luăm decizii responsabile şi să le respectăm", a mai menţionat şeful statului.
Preşedintele a avut, la Palatul Cotroceni, o şedinţă privind gestionarea epidemiei de COVID-19, la care au fost prezenţi premierul Nicolae Ciucă şi membri ai Cabinetului, relatează Agerpres.

Publicat în National

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit luni României pentru ajutorul furnizat ţării sale, care se confruntă de câteva zile cu o invazie militară rusă de amploare.
''Sunt recunoscător României pentru contribuţia sa semnificativă la capacităţile de apărare ale ţării noastre. Sunt recunoscător lui @KlausIohannis pentru sprijinirea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Simţim sprijinul politic şi de apărare al partenerilor noştri'', a scris şeful statului ucrainean pe contul său de Twitter, @ZelenskyyUa.
România a decis duminică trimiterea în Ucraina a unei a doua tranşe de ajutoare în valoare totală de 3 milioane de euro, sub formă de combustibili, veste antiglonţ, căşti, muniţie şi echipamente militare, alimente, apă şi medicamente. Totodată, executivul de la Bucureşti şi-a anunţat disponibilitatea de a prelua răniţi ucraineni în reţeaua sanitară din România. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că România condamnă ferm agresiunea ilegală şi neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei, notează Agerpres.
"Din păcate, în această dimineaţă, Federaţia Rusă a ales calea reprobabilă şi complet ilegală a violenţei armate masive împotriva unui stat independent şi suveran. Astăzi, la eforturile comunităţii internaţionale pentru menţinerea păcii şi dialog, Rusia a răspuns cu rachete care lovesc oraşele şi obiectivele militare ucrainene. Astăzi, Federaţia Rusă a ales forţa tancurilor în detrimentul vieţilor cetăţenilor. Rusia este agresorul, nu victima, cum încearcă să acrediteze Kremlinul, şi întreaga planetă vede astăzi limpede acest adevăr incontestabil. România condamnă ferm agresiunea complet nejustificată, ilegală şi neprovocată a armatei ruse împotriva Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieţi omeneşti", a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
El a punctat că singura soluţie pentru depăşirea crizei este cea diplomatică.
"În ultimele săptămâni, Statele Unite ale Americii, NATO, Uniunea Europeană şi întreaga comunitate a statelor democratice au făcut tot posibilul ca diplomaţia să prevaleze. România a fost puternic implicată în adoptarea tuturor deciziilor la nivel aliat şi european şi a pledat întotdeauna pentru continuarea dialogului în vederea detensionării situaţiei de la graniţele Ucrainei. Niciodată nu este însă prea târziu ca vocea raţiunii să învingă. Singura soluţie de a depăşi cu bine această gravă criză este cea diplomatică", a afirmat Iohannis.
Şeful statului a subliniat şi că naţiunile democratice nu vor face niciun pas înapoi pentru a proteja valorile.
"Oricât de mult rău ar încerca să facă, ultimii revizionişti ai istoriei trebuie să ştie că lumea pe care vor să o reînvie a apus demult. Noi, naţiunile democratice, suntem aici şi nu facem niciun pas înapoi pentru a ne proteja valorile şi tot ce am construit până acum", a mai spus preşedintele Klaus Iohannis.

Publicat în National

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că în situaţia în care situaţia de securitate de la graniţele Ucrainei se schimbă, Uniunea Europeană are un pachet de reacţii stabilite şi a precizat că România este pregătită pentru un eventual flux de migranţi din această ţară.
"Dacă situaţia se schimbă (...), reacţiile pe care le vom avea vor fi reacţii comune, deci nu va reacţiona fiecare ţară separat, ci Uniunea Europeană are pachete de reacţii pregătite şi acestea vor fi puse în practică, dar, sigur, fiecare are şi probleme foarte concrete. De exemplu, noi avem peste 600 de kilometri de graniţă cu Ucraina şi este posibil să apară un flux de migranţi şi da, suntem pregătiţi pentru această situaţie şi în chestiuni de impact economic suntem pregătiţi, avem şi noi măsuri specifice pregătite. Dar trebuie să ştim foarte clar, noi ne dorim o soluţie diplomatică, nu-şi doreşte nimeni o soluţie de tip sancţiuni, ci ne dorim ca această situaţie de pe Flancul estic să fie detensionată prin dezescaladare şi prin calmarea tensiunilor", a subliniat şeful statului.
Preşedintele Iohannis a precizat că la reuniunea informală a Consiliului European s-a discutat despre situaţia de securitate de la graniţa Ucrainei cu Rusia, arătând că cel mai important mesaj este acela că statele membre vor reacţiona adecvat împreună.
"A fost o întâlnire scurtă, dar o întâlnire foarte bună şi cea mai importantă concluzie din întâlnire pe Ucraina şi Flancul estic a fost că trebuie să rămânem uniţi şi în eforturile diplomatice, şi în eforturile economice. Evident că suntem între timp pregătiţi să luăm orice măsură se impune împreună atunci când situaţia în teren se schimbă. Repet, suntem uniţi, rămânem uniţi, ştim ce avem de făcut şi orice se va întâmpla vom reacţiona adecvat împreună. Este cel mai important mesaj şi cel mai puternic mesaj", a spus şeful statului.
Joi, preşedintele Klaus Iohannis a participat la reuniunea informală a Consiliului European pe tema ultimelor evoluţii privind situaţia de securitate de la graniţele Ucrainei şi la cel de-al VI-lea Summit Uniunea Europeană - Uniunea Africană, care va continua şi vineri. Tot vineri, şeful statului va avea, în marja participării la Summitul UE - Uniunea Africană, o întrevedere cu preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, notează Agerpres.

Publicat în Politica

Noua formă a legii prevede două modificări importante care, în momentul în care vor intra în vigoare, vor avea efecte majore asupra biodiversităţii. Prima modificare vizează renunţarea la sistemul de cote de vânătoare anuale pentru speciile de păsări migratoare şi înlocuirea acestuia cu un număr maxim admis zilnic, din fiecare specie, pentru fiecare vânător. Cea de-a doua modificare vizează diminuarea timpului de stagiatură necesar dobândirii calităţii de vânător.
Societatea Ornitologică Română (SOR) a sesizat ieri, 10 noiembrie 2021, printr-o scrisoare oficială Administraţia Prezidenţială în legătură cu aceste aspecte. ”Îi solicităm preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge noua Lege a vânătorii care poate produce efecte dezastruoase asupra biodiversităţii”, se arată în document.

Cote de vânătoare, de zeci de ori mai mari la multe specii

Proiectul de lege propune renunţarea la sistemul de cote anuale pentru speciile de păsări vizate şi înlocuirea acestuia cu un număr maxim admis pe zi, din fiecare specie, pentru fiecare vânător.
Pentru a analiza impactul acestei propuneri, SOR a făcut o serie de proiecţii pentru fiecare specie admisă la vânătoare. „Pentru a determina în mod teoretic efectivele de păsări recoltate la care se poate ajunge, s-a înmulţit numărul de exemplare admise cu numărul de zile în care vânătoarea este permisă şi cu fondurile pe care era permisă recoltarea respectivei specii în sezoanele precedente. Calculele s-au realizat cu doar un vânător per fond de vânătoare pentru fiecare dintre speciile de păsări, iar mai jos sunt doar câteva exemple”, a explicat directorul executiv al SOR, Dan Hulea.
„Astfel, dacă în forma iniţială a legii, pentru specia gârliţa mare (Anser albifrons) exista o cotă anuală de circa 50.000 de indivizi, în noua formă adoptată de către Camera Deputaţilor această cotă anuală este înlocuită cu o cotă zilnică de 10 exemplare pentru fiecare vânător. În acest fel s-a estimat că pentru gârliţa mare într-un sezon de vânătoare în noua formă se poate ajunge teoretic la o cifră de 865.920 de exemplare recoltate, adică de peste 17 ori mai multe decât în forma iniţială a legii”, a spus directorul executiv al SOR, Dan Hulea.
Situaţia este la fel de îngrijorătoare şi pentru o specie cu un statut de conservare nefavorabil: turturica (Streptopelia turtur). Aceasta a înregistrat un declin accentuat în Europa în ultimele decenii, fapt pentru care a dobândit statutul de specie vulnerabilă atât la nivel european, cât şi global. Cota de vânătoare în sezoanele trecute era de aproximativ 40.000 de exemplare. În noua formulă, se poate ajunge la 900.000 de exemplare.
A doua modificare importantă adusă de noua Lege a vânătorii este reducerea perioadei de stagiu pentru obţinerea permisului de vânător, de la un an la şase luni. În ultimii ani, SOR a atras atenţia în repetate rânduri că o astfel de prevedere reprezintă un factor suplimentar de pericol atât pentru speciile protejate, cât şi pentru speciile admise la vânătoare.
„Timpul foarte scurt de pregătire a viitorilor vânători nu le permite acestora să recunoască speciile de păsări care nu se pot vâna. Nici în acest moment nu se cere nicio pregătire de specialitate a pretendenţilor la titlul de vânător şi nu este prevăzut un examen serios de identificare a speciilor de păsări din România, atât a celor cinegetice, cât şi a  speciilor care nu se vânează, dar sunt asemănătoare cu speciile cinegetice. De exemplu, un proaspăt vânător poate ieşi la vânătoare de ciocârlii de câmp, fără cunoştinţe de bază referitoare la identificarea acestei specii, în condiţiile în care în ţara noastră există: ciocârlii de câmp, ciocârlii de Bărăgan, ciocârlii de pădure, ciocârlan şi ciocârlii de stol. Toate aceste specii sunt foarte asemănătoare, însă doar una poate fi vânată: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis). În consecinţă, solicităm ca permisul de vânător să fie eliberat abia după un stagiu de 1 an de cursuri de recunoaştere a speciilor, cu pregătire practică şi teoretică şi susţinerea unui examen acreditat, pe lângă obligaţiile care sunt cerute în prezent în Legea vânătorii”, a explicat directorul de conservare al SOR, Ciprian Fântână.

Publicat în National
Pagina 1 din 2