Credit Suisse a primit undă verde pentru a continua procesele în instanţă împotriva companiilor din grupul GFG Alliance şi cere lichidarea a trei companii care controlează şi Liberty Galaţi. Credit Suisse Group AG a pornit acest demers judiciar pentru a recupera de la grupul controlat de Sanjeev Gupta datorii de peste un miliard de dolari.
Un judecător londonez citat de publicaţia Bloomberg a declarat că încercarea creditorului elveţian de a lichida trei dintre firmele lui Gupta poate continua, spunând că companiile GFG nu se pot baza pe reguli menite să protejeze companiile în timpul pandemiei de coronavirus. O petiţie de lichidare este un proces asemănător cu o lichidare. "Cererile făcute companiilor în urmă cu mai bine de un an nu au fost îndeplinite", a declarat judecătorul Nicholas Briggs în hotărârea sa. "Este probabil ca ordinul de lichidare se va face".
Credit Suisse s-a adresat din nou instanţei după ce Gupta a căutat timp de aproape un an o nouă finanţare pentru datoriile sale.
Un purtător de cuvânt al GFG a declarat că procedurile judiciare vor continua în toamna sau iarna acestui an. "Ne vom apăra poziţia cu fermitate şi am demonstrat angajamentul nostru faţă de afacerile noastre din Marea Britanie cu injecţii de capital din partea acţionarilor din octombrie 2021", a spus acesta.
"Între timp, continuăm să negociem o restructurare consensuală a datoriilor în interesul tuturor părţilor interesate, nu în ultimul rând al miilor de angajaţi care se bazează pe afacerile noastre din Marea Britanie şi din întreaga lume", a mai spus reprezentantul grupului GFG.
Credit Suisse, cu sediul în Zurich, a refuzat să comenteze.
Cele trei companii care se confruntă cu lichidarea datorau Credit Suisse peste 215 milioane de dolari, potrivit hotărârii. Credit Suisse, acţionând prin intermediul Citibank, a depus petiţii împotriva a două entităţi de tranzacţionare şi finanţare, precum şi Speciality Steel UK Ltd., cea mai mare entitate operaţională din divizia Liberty Steel UK a Gupta, care are peste 1.800 de angajaţi.
Judecătorul a spus că Gupta a ales să nu furnizeze informaţii financiare complete pentru a-l ajuta să evalueze impactul Covid asupra averilor lor, numind lipsa dovezilor "în general nesatisfăcătoare". Mai degrabă, el a spus că firmele GFG s-au confruntat cu insolvenţa după prăbuşirea celui mai mare creditor al Gupta, Greensill Capital.
Grupul GFG are probleme majore de lichiditate după prăbuşirea principalului său creditor, Greensill Capital care era finanţat de Credit Suisse. Sanjeev Gupta se află în centrul mai multor investigaţii privind presupuse fraude vizând inclusiv tranzacţii legate de finanţarea activităţii conglomeratului său GFC Alliance. În Marea Britanie, GFG este investigat de Biroul de fraude grave pentru "suspiciune de fraudă, tranzacţionare frauduloasă şi spălare de bani". În plus, şi procurorii francezi au început de asemenea investigaţii.

Publicat în Economie

LIBERTY Galaţi anunţă atât rezidenţii, cât şi vizitatorii oraşului, că pe 23 şi 24 mai, între orele 19:30 – 20:00, se vor derula operaţiuni de demolare controlată.
"Lucrările au fost atent planificate şi sunt executate de o echipă de specialişti, iar autorităţile de specialitate au fost informate. Zona în care au loc operaţiunile va fi securizată cu câteva ore înainte şi după acestea. Dorim să ne prezentăm scuzele pentru eventualele neplăceri create", transmite LIBERTY Galaţi.

Publicat în Eveniment

LIBERTY Galaţi şi Fundaţia GFG anunţă că vor susţine financiar şi logistic finalizarea lucrărilor de pictură la Biserica „Sfântul Apostol Andrei şi Sfântul Nicolae”, în parteneriat cu Arhiepiscopia „Dunării de Jos” şi cu Primăria Municipiului Galaţi. Proiectul face parte dintr-un program amplu de implicare în comunitate care include proiecte sociale, de educaţie şi filantropice.

Ajay Aggarwal, President LIBERTY Steel Group Europe şi Board Chairman LIBERTY Galaţi, a declarat: „Suntem încântaţi să extindem parteneriatul cu Arhiepiscopia "Dunării de Jos", în beneficiul enoriaşilor, al copiilor şi tinerilor şi să colaborăm cu toţi partenerii din Galaţi pentru a dezvolta comunităţile noastre prin programe sociale şi educaţionale realizate la nivel local. Ne bucurăm să susţinem Arhiepiscopia pentru a finaliza lucrările de pictură în interiorul bisericii. Alături de Fundaţia GFG am lansat un program de învăţământ profesional dual pentru elevii din Galaţi şi avem în plan să dezvoltăm alte proiecte comunitare de impact, în parteneriat cu municipalitatea şi cu alte autorităţi locale”.

Preotul Gelu Aron, Consilier administrativ bisericesc al Arhiepiscopiei, a adăugat: „În cadrul întâlnirii recente între reprezentanţii platformei siderurgice LIBERTY şi ai Fundaţiei GFG cu conducerea Arhiepiscopiei Dunării de Jos a fost stabilit un proiect de colaborare în domeniile social şi filantropic, în special pentru sprijinirea copiilor aflaţi în dificultate şi cu risc de abandon şcolar. În acelaşi timp, LIBERTY va sprijini continuarea şantierului de la Biserica Siderurgiştilor, aflată la intrarea în complexul siderurgic”.

Biserica „Sfântul Apostol Andrei şi Sfântul Nicolae” se află pe terenul companiei, fiind construită prin efortul acesteia în timp record şi sfinţită în anul 2002. Cunoscută sub numele de „Catedrala siderurgiştilor” această biserică este singura de acest tip din România, dar şi locul de rugăciune preferat de mulţi angajaţi şi contractori ai LIBERTY Galaţi şi enoriaşi din zonă. Noua investiţie va sprijini finalizarea picturii interioare, în conformitate cu planul iconografic aprobat de către Patriarhia Română. Lucrările se vor realiza în două etape: iulie – noiembrie 2022 şi în anii 2023 – 2024.

Group

Recent, acest aşezământ de cult a fost vizitat de către Majestatea Sa Principesa Margareta, Custodele Coroanei Române, Alteţele Sale Regale Principele Radu de România şi Principesa Sofia, distinşi reprezentanţi ai Casei Regale şi autorităţi locale şi naţionale, se arată într-un comuncat al LIBERTY Galaţi.

Publicat în Eveniment

Fundaţia GFG România, în parteneriat cu LIBERTY Galaţi, a lansat, astăzi, 11 mai 2022, un proiect de învăţământ profesional în sistem dual, care oferă tinerilor noi oportunităţi de carieră. Lansarea a avut loc în prezenţa Majestăţii Sale Margareta, Custodele Coroanei României, a Alteţei Sale Regale Principele Radu al României, a Alteţei Sale Regale Principesa Sofia a României şi a altor reprezentanţi ai Casei Regale a României în cadrul vizitei lor la LIBERTY Galaţi.

Proiectul prevede înfiinţarea unei clase de învăţământ profesional dual la Liceul Tehnologic “Paul Dimo” din Galaţi cu 20 de elevi de clasa a IX-a, care îmbină educaţia vocaţională cu cea tehnică. Cunoştintele teoretice predate de profesori vor fi îmbinate cu activităţile practice realizate cu ajutorul mentorilor de la LIBERTY Galaţi. Elevii vor lucra alături de experţi de la LIBERTY Galaţi pentru a-şi dezvolta abilităţile tehnice, în acelaşi timp având ocazia să se implice în activităţi distractive pentru a-şi dezvolta abilităţi de viaţă, precum munca în echipă, comunicarea şi consolidarea încrederii în sine.

După lansarea programului de învăţământ în sistem profesional dual în România de către Fundaţia GFG, Sanjeev Gupta, deşi nu s-a aflat la Galaţi, a transmis prin intermediul unui comunicat de presă: "Sunt onorat că Majestatea Sa şi Alteţele Lor Regale au fost alături de LIBERTY Galaţi în această zi specială. Scopul Fundaţiei GFG este de a le oferi elevilor aptitudini importante care să îi ajute în carieră după absolvirea şcolii. Aceste programe de învăţare sunt concepute pentru a-i implica pe elevi în rezolvarea unor probleme reale din comunităţile lor locale, contribuind astfel la crearea unor competenţe emergente, în special în domeniul ştiinţei şi tehnologiei. Prin programele noastre, contribuim la formarea inovatorilor şi antreprenorilor viitorului, de aceea nu cred că există un loc mai bun pentru a lansa programul de educaţie duală decât aici, la LIBERTY Galaţi, unde ne propunem planuri ambiţioase pentru a deveni un producător GREENSTEEL al viitorului."

Prof. Anca Uşer, Directorul Liceul Tehnologic “Paul Dimo” a spus: “Adresez o călduroasă invitaţie elevilor de clasa a VIII-a să se înscrie în acest program unic în ţară! Suntem încântaţi să colaborăm cu Fundaţia GFG şi cu LIBERTY Galaţi pentru a dezvolta metode noi de învăţare, precum acest proiect de învăţământ profesional dual. Din toamna acestui an, deschidem în premieră cursuri inovatoare pentru viitorii electricieni, unde elevii vor învăţa activ atât în sala de clasă, cât şi alături de specialişti. Sunt, de asemenea, bucuroasă să văd interesul din ce în ce mai mare al mediului de afaceri pentru pregătirea forţei de muncă”.

Un program de învăţământ în sistem profesional dual îmbină cursurile unei şcoli profesionale cu practica în cadrul unei companii. Elevii care vor absolvi clasa a VIII-a în anul 2022 se pot înscrie la liceul Paul Dimo, în clasa de învăţământ profesional dual, completând formularele de înscriere în perioada 4 - 8 iulie 2022 şi utilizând codul 567D.

Fondată de Sanjeev Gupta şi soţia sa, Nicola, Fundaţia GFG este o organizaţie caritabilă care îşi propune să dezvolte programe de educaţie care oferă tinerilor o perspectivă asupra industriei prin experienţe din lumea reală, dezvoltându-le în acelaşi timp încrederea, comunicarea şi abilităţile interpersonale.

Publicat în Eveniment

Ministrul Economiei Florin Spătaru a fost vineri, 06 mai 2022, la Galaţi, a făcut o vizite de lucru la o serie de obiective economice precum Combinatul Siderurgic Liberty Galaţi, Şantierul Naval Damen Galaţi, Zona Liberă, Parcul Industrial şi Platforma Multimodală. Pe tot parcursul vizitei, ministrul a fost însoțit de Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea și de Primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu.

“Dezvoltarea Galaţiului depinde de parteneriate reale şi active între autorităţile centrale, locale şi marile companii angajatoare. Am vorbit astăzi despre oportunităţi de dezvoltare, în contextul conflictului militar de la graniţă, dar şi în contextul noilor provocări impuse de UE în ceea ce priveşte adaptarea activităţilor la noi condiţii de mediu”, a declarat ministrul Economiei.

După ce a vizitat obiective şi locaţiile în care Liberty Galaţi are planificate o serie de investiţii, Florin Spătaru a declarat: ”Nu au fost discuţii doar politically correct, că hai să vedem cât de frumoasă este situaţia, ci aplicate, despre impactul livrării materiilor prime, de unde pot fi aprovizionate, cum ne asigurăm că acest sânge industrial al economiei româneşti, oţelul, poate fi livrat şi putem asigura aprovizionarea tuturor beneficiarilor, astfel încât să nu avem situaţii de închideri de activitate, întreruperi sau probleme ce pot apărea pe întregul lanţ de livrare. Am explicat cum poate Ministerul Economiei să se implice, ţinând cont că este un minister al întregii economii româneşti, nu doar al economiei de stat (...) Am mai discutat despre locaţiile în care vor fi realizate următoarele investiţii ale Liberty şi despre blocajele pe care le avem în acest moment pe Fondul de Tranziţie Justă, pe proiecte care ar fi putut să ajute dezvoltarea economică localăAm discutat despre locaţiile în care vor fi realizate următoarele investiţii ale Liberty şi despre blocajele pe care le avem în acest moment pe Fondul de Tranziţie Justă".

La Şantierul Naval Damen Galaţi, ministrul Economiei a discutat cu conducerea companiei despre viitoarele proiecte, dar şi despre probleme. Acesta a spus că Şantierul a pierdut câteva comenzi, clienţii preferând şantiere din China. Cu toate acestea, există soluţii pentru a acoperi acest inconvenient. Florin Spătaru a afirmat că se poate lua în calcul şi varianta ca o parte din resursa umană din şantierul naval să fie detaşată pentru construcţia de transportoare blindate fiind vorba tot despre construcţii metalice, ministrul apreciind expertiza sudorilor din şantier. "“Cunosc foarte bine capacitatea de lucru a Şantierului Naval Damen, mai ales că acesta este locul unde am activat peste 20 de ani. Tocmai de aceea mi-ar plăcea să cred că putem face echipă şi pe viitor, întrucât ar putea exista oportunitatea ca Şantierul să furnizeze servicii de sudură, de exemplu, către industria de apărare, având în vedere deficitul de personal din acest sector industrial”, a spus ministrul aflat în vizită la Galaţi.

Pentru că ministrul Economiei vine din industria navală, consideră că are datoria să atragă atenţia Uniunii Europene asupra faptului că industria navală din România are nevoie de măsuri de sprijin pentru a rămâne pe piaţa de profil 

"Săptămâna viitoare voi avea o intervenţie în Parlamentul german, pentru a susţine măsurile pe care Europa trebuie să le ia pentru a păstra industria navală. Aceste măsuri trebuie să vină în contextul subsidiilor directe care sunt alocate de alte ţări din Asia, prin sprijinirea producătorilor europeni în a-şi păstra competitivitatea şi a rămâne pe piaţă. Dacă nu vom lua măsuri la nivel european pentru a păstra industria navală, transportul maritim va fi cu siguranţă afectat", a spus Florin Spătaru.

Publicat în Știrea zilei

LIBERTY Galaţi, principalul producător integrat de oţel din România, a anunţat un nivel-record de producţie anuală, cel mai mare din 2010 până în prezent, în timp ce Furnalul nr. 5 a obţinut cele mai mari volume de când a fost pus în funcţiune, în 1978. În urma unui proces de eficientizare operaţională şi de management, compania a raportat în 2021 un volum total de producţie de 2,35 milioane de tone de oţel şi continuă să crească nivelul producţiei pe măsură ce transformă LIBERTY Galaţi într-un producător GREENSTEEL, cu o amprentă redusă de carbon.

LIBERTY Galaţi anunţă rezultate-record la nivelul companiei în anul 2021:
- Furnalul nr. 5 a produs 2,1 milioane de tone de fontă lichidă, cu 13% mai mult faţă de 2020, fiind cel mai înalt nivel atins în ultimii 43 de ani;
- Laminorul de Benzi la Cald a realizat un volum de producţie de 1,6 milioane de tone, în creştere cu aproape 20% faţă de anul precedent şi cel mai bun rezultat din 2017;
- Oţelăria a depăşit toate recordurile din ultimii 12 ani, cu 2,35 de milioane de tone de oţel lichid;
- Volumul de oţel turnat a crescut la 2,3 milioane de tone în 2021;
- Laminorul de Benzi Zincate a obţinut cel mai mare nivel de producţie din anul 2000, cu 222.000 de tone;
- Linia de Acoperire Organică a obţinut, de asemenea, cel mai înalt nivel de producţie înregistrat de la instalarea acesteia, 88.000 de tone, cu 15% în plus faţă de anul precedent.

Volumele mari de producţie au fost susţinute în aceeaşi masură de creşterea calităţii produselor. Performanţele companiei au fost posibile prin eforturile susţinute de echipa LIBERTY Galaţi şi printr-o serie de investiţii operaţionale realizate de grupul LIBERTY din 2019 până în prezent. Acestea includ: un proiect de modernizare a Cawper-ului nr. 1 în valoare de 13,5 milioane de euro, care a condus la creşterea performanţei Furnalului nr. 5; proiecte de automatizare şi de consolidare a operaţiunilor Laminorului de Benzi la Cald, în valoare de 5,5 milioane de euro, care au permis companiei să beneficieze de nivelul ridicat al pieţei din 2021, alături de alte proiecte de digitalizare şi automatizare implementate pe platforma de la Galaţi. Tot în 2021 compania a iniţiat un proiect de investiţii în tehnologie state-of-the-art la noua linie de acoperiri organice pentru produse tubulare, în valoare de 6,3 milioane de euro.

„Acestea sunt rezultate de producţie excelente şi dovada eforturilor depuse de toţi oamenii care lucrează pe platforma siderurgică. Ele demonstrează, de asemenea, implicarea LIBERTY şi resursele pe care le investeşte pentru a moderniza şi îmbunătăţi viitorul companiei şi al echipei. Ne aflăm în plin proces de transformare a LIBERTY Galaţi într-o companie a viitorului, cu scopul de a deveni neutri în emisii de carbon până în 2030. Sunt momente captivante pentru noi toţi, cei care ne propunem să facem parte din viitorul sustenabil al companiei”, a declarat Paramjit Kahlon, CEO LIBERTY Steel Group Primary Steel & Mining.

„Producţia-record de anul trecut este un pas important în misiunea noastră de a obţine nu doar volume mai mari, ci şi oţel de calitate, cu amprentă redusă de carbon. Dincolo de cifre, avem o calitate mai bună a produselor şi serviciilor noastre, ca urmare a proiectelor de eficientizare managerială şi operaţională derulate în ultimii ani la LIBERTY Galaţi. Continuăm eforturile de a creşte nivelul de producţie până la 3 milioane de tone anual iar, după implementarea planurilor de transformare GREENSTEEL, ne propunem să atingem un nivel mai ambiţios, de 4 milioane de tone”, a adăugat Prasanta Mishra, Executive Director LIBERTY Galaţi.

Planul de transformare GREENSTEEL pentru LIBERTY Galaţi, în valoare de 1 miliard de euro, care are ca scop atingerea neutralităţii de carbon până în 2030, va integra: două cuptoare cu arc electric şi un echipament DRI de reducere directă a fierului, care va utiliza iniţial gaz natural şi apoi va face tranziţia către hidrogen verde, reducând astfel până la 80% emisiile de CO2 pe tona de oţel produs; un mini-laminor integrat MI.DA care va optimiza potenţialul de creştere a producţiei la 4 milioane de tone anual; parcuri solare de 180 MW şi eoliene de 20 MW dezvoltate pe platforma siderurgică, în scopul de a utiliza energie din surse regenerabile şi de a reduce consumul total de energie. Acest proces de transformare va fi sprijinit de Academia GRENSTEEL, care are ca obiectiv perfecţionarea profesională a echipei şi încurajarea tinerilor să se alăture industriei siderurgice, se precizează într-un comunicat al LIBERTY Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

LIBERTY Galaţi anunţă atât rezidenţii cât şi vizitatorii oraşului că, începând de marţi, 29 martie şi până vineri, 1 aprilie, între orele 17.00 - 18.00, se vor derula operaţiuni de demolare controlată, ceea ce înseamnă că se pot auzi explozii şi se poate vedea praf.
"Aceste operaţiuni vor include demolări ale unor echipamente învechite şi nesigure din zona fostei cocserii, inclusiv patru coşuri de fum scoase din uz. Lucrările au fost planificate, sunt executate de o echipă de specialişti şi au fost aprobate de autorităţile de specialitate. Din motive de siguranţă, zona de demolare va fi securizată cu câteva ore înainte şi după detonări. Dorim să ne prezentăm scuzele pentru eventualele neplăceri create", transmit reprezentanţii LIBERTY Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Magnatul indian Sanjeev Gupta a apelat la o "bancă obscură" pe care o deţine în România pentru a procesa tranzacţii pentru grupul pe care îl deţine, deşi acesta este vizat de o serie de anchete penale în urma prăbuşirii principalului său creditor Greensill Capital, scrie Financial Times, citat de economedia.ro.
Miliardarul Sanjeev Gupta deţine grupul GFG Alliance, din care face parte şi combinatul siderurgic român Liberty Galaţi, fostul Sidex. Totodată, Gupta deţine Banca Română de Credite şi Investiţii (BRCI), pe care a preluat-o în 2020 de la constructorul băcăuan Dorinel Umbrărescu, supranumit "regele asfaltului", aşa cum a relatat Monitorul de Galaţi în articolul "BRCI, banca lui Umbrărescu, cumpărată şi relansată de magnatul Sanjeev Gupta".
Financial Times scrie, citând documente şi persoane familiare cu situaţia, că banca românească BRCI a procesat în ultimul an o serie de plăţi pentru companiile din Alianţa GFG a lui Gupta. Documentele arată că afacerea lui Gupta a folosit anul trecut un cont bancar la BRCI pentru o tranzacţie litigioasă cu certificate verzi, care a avut loc la o lună după ce prăbuşirea Greensill a declanşat o criză de lichiditate la GFG.
Atunci, divizia siderurgică din Cehia a GFG Alliance, Liberty Ostrava, a vândut certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) în valoare de peste 40 milioane euro combinatului din România, Liberty Galaţi, fostul Sidex. Mişcarea a provocat proteste din partea politicienilor cehi, care au cerut anchetarea tranzacţiei. Cehii doreau să vândă certificatele şi să folosească banii pentru investiţii în tehnologizarea combinatului local.
Un oficial al BRCI - Murali Subramanian, care supraveghează filiala bancară din Dubai a lui Gupta şi face parte din consiliul BRCI - a explicat pentru Financial Times că banca oferă "servicii non-credit" companiilor din cadrul Alianţei GFG. Cu toate acestea, el a spus că companiile membre GFG reprezintă doar o "mică parte" din baza de clienţi a băncii.
Băncile trebuie să respecte reguli stricte împotriva spălării banilor. Însă afacerile miliardarului indian Gupta sunt cercetate penal pentru presupusă spălare de bani atât în Marea Britanie, cât şi în Franţa. Persoane familiare cu situaţia au spus pentru Financial Times că grupul lui Gupta a apelat la BRCI pentru a procesa anumite plăţi, având în vedere un control sporit din partea altor instituţii financiare.
Oficialul BRCI a contestat însă acest lucru, insistând că BRCI are "funcţii anti-spălare a banilor şi de conformitate foarte puternice".
"BRCI este guvernată de cadrul de reglementare supravegheat de Banca Naţională a României (BNR) şi funcţionează în conformitate cu regulile şi decretele acesteia, precum şi cu cele ale dreptului comercial român", a adăugat banca.
GFG a transmis că BRCI este "una dintre numeroasele bănci româneşti care se ocupă de colectarea şi remiterea fondurilor pentru tranzacţii în numele Liberty Galaţi".
Gupta este cunoscut pentru că a împrumutat miliarde de la Greensill pentru a cumpăra afaceri cu oţel în întreaga lume. Anul trecut, însă, Greensill Capital a intrat în insolvenţă, în urma retragerii unei finanţări de 10 miliarde de dolari din partea Credit Suisse. Situaţia a ridicat semne de întrebare cu privire la funcţionarea grupului GFG Alliance.
Baronul oţelului a preluat BRCI din România în februarie 2020, la câteva zile după ce Financial Times a dezvăluit că Wyelands a canalizat bani în imperiul mai larg al afacerilor lui Gupta prin entităţi pe care angajaţii săi le-au numit adesea "Prietenii lui Sanjeev".
BRCI pare să fi furnizat anterior finanţare legată de GFG. Documentele văzute de Financial Times arată că banca avea facilităţi de credit restante legate de tranzacţiile cu mărfuri ale Liberty, în perioada în care Greensill s-a prăbuşit.
Oficialul BRCI a declarat pentru Financial Times că banca din România a acordat doar împrumuturi mici legate de GFG Alliance, în limita reglementată. Financial Times a scris anul trecut că Liberty Commodities a lui Gupta a atras finanţare de la Greensill folosind facturi suspecte care păreau să prezinte semne de fraudă.
BRCI a spus că "oferă factoring limitat unui număr foarte mic de clienţi români ai Liberty Galaţi". Banca a adăugat că este "bine capitalizată" şi că majoritatea activelor sale de 65 de milioane de euro constau din "active lichide de înaltă calitate".
GFG a spus: "BRCI nu oferă finanţare niciunei companii GFG Alliance şi nu are împrumuturi restante sau acorduri de creditare cu nicio companie GFG Alliance".

Punct de vedere BRCI, transmis pentru economedia.ro:

"BRCI SA ar dori să confirme că este o instituţie bancară complet independentă, cu un Directorat total independent şi cu multa experienţă in domeniul financiar-bancar. 
BRCI este guvernată de cadrul legislativ si de reglementare in domeniul supravegherii prudentiale al Bancii Naţionale a României (BNR) şi funcţionează în conformitate cu normele şi regulamentele acesteia, precum şi cu cele ale legislaţiei  Romaniei si Uniunii Europene
La BRCI initierea si derularea relatiilor de afaceri sunt evaluate în acest cadru, banca avand un departament solid de combatere a spălării banilor şi de conformitate, care a avut o activitate eficienta de-a lungul timpului. Această funcţie este supervizată de membrii Directoratului băncii, fiecare dintre aceştia având peste 20 de ani de experienţă bancară, şi de un Manager al Departamentului  Conformitate care are peste 15 ani de experienţă în domeniul conformităţii bancare/AML.
BRCI are un capital solid, majoritatea activelor sale de 65 de milioane de euro fiind plasate în active lichide de înaltă calitate. Cu un portofoliu total de credite de 14,3 milioane de euro, ratele sale de performanţă se situează la niveluri semnificativ mai bune decât media băncilor din România:
- Solvabilitatea BRCI la sfârşitul anului 2021 era de 91%, faţă de media sistemului bancar românesc de sub 25%;
- Lichiditatea BRCI (LCR) la sfârşitul aceleiaşi perioade era de peste 450%, faţă de o medie bancară de aproximativ 250%;
- Ponderea creditelor în raport cu activele totale ale băncii era de 16%, faţă de o medie bancară de peste 50%.
BRCI nu oferă facilităţi de credit niciunei companii din cadrul GFG Alliance. Oferă însă factoring limitat, fără recurs, pentru un număr foarte mic de clienţi români ai LIBERTY Galaţi, una dintre cele mai mari companii din ţară.
BRCI va continua să urmeze aceeaşi abordare prudentă, prin investiţii în sisteme IT moderne şi eficiente şi va continua să ofere clienţilor săi servicii bancare eficiente şi competitive".
Cu toate acestea, aşa cum Monitorul de Galaţi a relatat, că din ordinul prim-viceguvernatorului Băncii Naţionale a României, Florin Georgescu, BRCI a fost sancţionată şi a primit un avertisment scris pentru nerespectarea prevederilor legislative privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii. Despre sancţiunea primită puteţi citi în articolul "BNR a sancţionat BRCI, banca din România aparţinând lui Sanjeev Gupta".

Publicat în Eveniment

Hidroelectrica a vândut electricitate cu livrare în 2024 cu aproape 700 de lei/MWh, iar preţul obţinut a crescut masiv în nici două săptămâni de la licitaţia precedentă, cu acelaşi tip de energie şi aceeaşi perioadă de livrare. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din ţară, a scos din nou la vânzare pe platforma de contracte bilaterale PCCB-LE Flex patru pachete de energie electrică, câte 5 MW fiecare, cu livrare bandă în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2024. Compania a scos la vânzare energia la preţul rotund de 500 de lei/MWh pentru fiecare dintre cele trei pachete, relatează ecnomica.net.

Pe pachetele scoase la vânzare de Hidroelectrica, au fost şi câte 13 oferte de răspuns din partea cumpărătorilor, pentru fiecare pachet. Din acest motiv, Hidroelectrica a vândut fiecare dintre cele cinci pachete la preţuri mult mai mari decât cele solicitate. Astfel, un pachet de 5 MW bandă a fost achiziţionat de Liberty Steel Galaţi (fostul Sidex), pentru 685 de lei/MWh, două de către Energy Distribution Services (EDS) cu 646 şi, respectiv 658 de lei/MWh, şi unul de către Electromagnetica, cu 665 de lei/MWh. Repetăm, preţul solicitat de Hidroelectrica a scos la vânzare aceeaşi cantitate, 5 MW bandă, tot patru pachete, tot cu livrare bandă în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2024, la acelaşi preţ, 500 de lei/MWh, în data de 3 februarie. Atunci, compania obţinea între 592 şi 641 de lei/MWh pentru energia ce urmează să fie livrată în 2024. Acum, pentru aceeaşi energie, cu aceeaşi perioadă de livrare,  Hidroelectrica, deşi nu a crescut preţul de ofertă, a obţinut între 646 şi 685 de lei/MWh. Adică, cu până la 54 de lei mai mult dacă facem comparaţia între preţurile cele mai mici din cele două sesiuni de licitaţie, sau cu 93 de lei mai mult dacă facem comparaţia între cel mai mic preţ de atunci şi cel mai mare preţ de acum.

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie verde din România şi principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Naţional, fiind o companie vitală pentru un sector strategic. Compania exploatează în prezent un număr de 209 centrale, cu o putere instalată totală de 6.482 MW. Acestora li se adaugă parcul eolian de la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW.

Publicat în Știrea zilei

În condiţiile în care preţul gazelor a atins niveluri record, nu numai în România, ci şi pe plan european, proprietarul combinatului siderurugic Liberty Galaţi vine cu o declaraţie uimitoare prin care îşi exprimă intenţia de a renunţa total la cărbune şi a-l înlocui cu gaz, până când va reuşi să genereze "hidrogen verde". Scopul ar fi reducerea de emisii de carbon.

"În România, în primul rând vrem să înlocuim cărbunele cu gazul natural, o tranziţie de mare importanţă în tranziţia către neutralitatea carbonului, un pas care ne acordă timpul necesar pentru a ne dezvolta principalul scop: să generăm hidrogen verde drept combustibil pentru furnalele noastre şi să scădem masiv carbonul din mijloacele noastre de producţie, să ajutăm să transformăm industria românească în reper de sustenabilitate. Ca să facem asta, condiţiile trebuie să fie potrivite: o abundenţă de surse de energie cu costuri mici şi cu emisii de dioxid de carbon reduse", a declarat Sanjeev Gupta în cadrul Conferinţei "Industria românească: Investiţii pentru un viitor verde", organizată de Ziarul Financiar.

Intenţia acestuia este lăudabilă, în contextul în care Comisia Europeană urmăreşte, prin acordul verde, reducerea emisiilor de carbon cu 55% până în anul 2030. Însă, în prezent, realitatea este cu totul alta. Pentru că preţul gazului continuă să bată record după record, iar deficitul accentuat de gaze naturale nu pare să se încheie prea curând, la nivel mondial operatorii sunt forţaţi să se întoarcă la folosirea cărbunelui. Aşadar, în contextul economic actual, nu poţi să nu te întrebi în ce măsură declaraţiile lui Sanjeev Gupta sunt realizabile până în 2030.

Publicat în Economie
Pagina 1 din 3