Greensill Capital, compania care finanţează Grupul GFG Alliance al miliardarului Sanjeev Gupta, din care face parte şi combinatul siderurgic Liberty Galaţi, a solicitat insolvenţa, săptămâna aceasta, relatează Bloomberg. Implicit, şi cel mai mare client al său, Alianţa GFG a magnatului oţelului Sanjeev Gupta, ar putea avea o soartă similară, care se va răsfrânge nu numai asupra combinatului de la Galaţi ci şi asupra statului român.

Potrivit unor prestigioase publicaţii financiare din Marea Britanie, Greensill a depus luni, 08 martie 2021, un document la tribunal în care afirmă că GFG Alliance, principalul său client, se confruntă cu "dificultăţi financiare severe". În document se menţionează că grupul lui Gupta a trimis pe 7 februarie 2021 o scrisoare către Greensill în care scrie că, dacă Greensill nu îi va mai furniza finanţare pentru capital de lucru, se va "prăbuşi în insolvenţă".

Greensill mai afirmă că a încetat să finanţeze GFG Alliance la începutul lunii martie, moment din care grupul-mamă al Liberty Galaţi ar fi început să înregistreze restanţe la obligaţiile sale de plată. Greensill şi-a evaluat expunerea totală pe grupul lui Gupta la peste 5 miliarde dolari. Un purtător de cuvânt al GFG Alliance a refuzat să comenteze documentul şi a reiterat în schimb un mesaj transmis de grup săptămâna trecută, potrivit căruia operaţiunile sale se derulează normal, beneficiind de "condiţii avantajoase de piaţă ce generează vânzări şi fluxuri de numerar robuste".

GFG Alliance are circa 35.000 de angajaţi în 30 de ţări, iar sindicatele sunt îngrijorate în legătură cu posibilul impact asupra locurilor de muncă şi i-au cerut lui Gupta să le explice clar ce înseamnă insolvenţa Greensill Capital pentru activitatea din Marea Britanie a GFG Alliance şi cum intenţionează să protejeze joburile muncitorilor.

Sanjeev Gupta le-a spus sindicatelor din Regatul Unit că afacerea sa, Liberty Steel, dispune de o finanţare adecvată şi caută alternative pe termen lung, au declarat surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul citate de Reuters. În acelaşi timp, instituţia de credit Wyelands Bank, parte a GFG Alliance, a fost obligată să le returneze clienţilor retail depozitele constituite la ea, sub supravegherea Băncii Angliei, care a luat această măsură din cauza îngrijorărilor cu privire la nivelul ridicat al expunerii băncii asupra restului grupului. La rândul său, Banca Centrală Europeană (BCE) le-a cerut băncilor europene să trimită detalii în legătură cu împrumuturile acordate companiei financiare Greensill şi GFG Alliance, principalul client al firmei britanice, relatează Financial Times.

Ca urmare a tuturor acestor greutăţi financiare, grupul GFG Alliance ar putea fi nevoit să vândă o parte dintre active pentru a obţine lichidităţi, însă o bună parte a acestor active sunt gajate, sub diferite forme către Greensiil Capital. De aici vor interveni şi marile probleme pentru statul român, în condiţiile în care Eximbank a semnat un memorandum cu Sanjeep Gupta privind o linie de credit acordată de Eximbank (banca statului român prin care se derulează afacerile de comerţ extern). Se pare că acest memorandum nu a fost semnat direct cu Liberty Galaţi, ci a fost interpus Greensill Bank Germania, cu scopul de a obţine linia de credit prin intermediul Liberty East Europe şi nu direct prin Liberty Galaţi.  Acest memorandum a fost semnat cu girul Guvernului Orban şi al preşedintelui Klaus Iohannis care s-au întâlnit în repetate rânduri cu Sanjeev Gupta şi şi-au exprimat public susţinerea acestui memorandum.

„Alianţa GFG în ansamblu este puternică din punct de vedere operaţional.  Beneficiem - în prezent - de preţuri ale oţelului la cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, precum şi de pieţe puternice pentru aluminiu şi minereu de fier. Deşi dificultăţile Greensill au creat o situaţie care reprezintă o provocare, avem fonduri corespunzătoare nevoilor noastre actuale. Prin efortul nostru pentru a avea o eficienţă globală, am îmbunătăţit marjele de profitabilitate ale operaţiunilor noastre, majoritatea activităţilor principale generând fluxuri pozitive de numerar. Discuţiile pentru asigurarea unei finanţări alternative, pe termen lung, se desfăşoară bine, dar va dura ceva timp până ce acestea se vor concretiza. În tot acest timp, am solicitat tuturor companiilor noastre să gestioneze cu atenţie fluxurile de numerar. Mulţumim angajaţilor, clienţilor şi furnizorilor pentru sprijinul lor susţinut”, informează prin intermediul unui comunicat de presă reprezentanţii Liberty Galaţi.

Mai multe detalii despre ingineriile financiare ale Greensill, GFG Alliance implicit Liberty Galaţi puteţi citi în materialul Statul român îşi va mai lua încă o ţeapă de la Combinatul siderurgic de la Galaţi?.

Publicat în Știrea zilei

După ce guvernul a intenţionat să ”naţionalizeze” Combinatul de Oţeluri Speciale (COS) Târgovişte în contul datoriilor companiei la bugetul de stat, acum ia în consideraţie varianta scoaterii la licitaţie fiind căutaţi potenţiali investitori care să cumpere această unitate de producţie de oţeluri pentru construcţii, relatează, profit.ro.

Jurnaliştii de la această publicaţie au aflat că sunt deja discuţii preliminare pe acest subiect cu grupul Liberty Steel, deţinut de miliardarul indian Sanjeev Gupta, proprietarul combinatului siderurgic de la Galaţi.

Un alt semn că planurile s-au schimbat vin şi din perspectiva faptului că s-a decis, la nivelul conducerii combinatului de la Târgovişte, că şomajul tehnic pentru salariaţii combinatului încetează şi va fi reluată emiterea preavizelor de concediere colectivă.

COS Târgovişte este singurul producător de oţel-beton cu ciclu complet din România şi se află în insolvenţă de 8 ani de zile.

Compania este deţinută de grupul rus Mechel şi este controlată în prezent de către offshore-ul cipriot Mazur Investments Ltd., cu peste 86% din acţiuni. Cel mai mare creditor, care a şi propus oficial darea în plată a activului industrial contra ştergerii datoriilor bugetare, este vehiculul juridic Alphard Financial Corp., înregistrat în Insulele Virgine Britanice. Administrator special al combinatului este rusul Oleg Shvedakov.

Activul funcţional industrial "Producere oţel de construcţii" al COS Târgovişte a fost evaluat, în documentele prezentate de administratorii judiciar şi special ministerului, la 301,83 milioane lei. Din această sumă, dacă s-ar face darea în plată, s-ar scădea obligaţiile de mediu, estimate la aproape 28 milioane lei, precum şi TVA datorată de 57,3 sau 32,4 milioane lei (în funcţie de statutul entităţii care ar fi desemnată de Ministerul Economiei să preia activul, neimpozabilă sau impozabilă).

Astfel, darea în plată s-ar face la suma de 216,55 sau 241,42 milioane lei, foarte apropiată de totalul datoriilor COS Târgovişte la ANAF, de puţin peste 200 milioane lei.

Publicat în Economie

Halda de zgură de la Galaţi va fi închisă după mulţi ani în care s-au făcut tot felul de matrapazlâcuri pentru a o menţine în exploatare. Ultimul care a încercat să treacă cu vederea ce se întâmplă acolo, fostul ministru al Mediului, Costel Alexe, a fost acuzat de procurorii anticorupţie de luare de mită. Monitorul de Galaţi a relatatpe larg acuzaţiile în articolul Halda de zgură de la Galaţi a adus fostului ministru Costel Alexe tone de tablă, ţeavă şi un dosar penal.

Combinatul siderurgic Liberty Galaţi s-a văzut nevoit să continue procedurile de închidere acestui depozit de deşeuri şi a solicitat Agenţiei pentru Protecţia Mediului Galaţi emiterea acordului de mediu pentru ”Închidere depozit de deşeuri nepericuloase Halda de zgură din cadrul Liberty Galaţi SA” şi ”Stabilizare mal drept curs de apă Mălina”. Potrvit procedurilor a fost în dezbatere publică rapoartele privind impactul asupra mediului pentru cele două proiecte.

Halda de zhură de la Galaţi este unul dintre cele 68 depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligaţiei asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. 

În 2020, s-a emis Autorizaţia Integrată de Mediu nr.1/2015 revizuită în care se prevede că programul de  procesare a zgurii existente pe  amplasament este eşalonat până inclusiv anul 2022, în anul 2023 urmând a se executa lucrările de închidere şi ecologizare a Haldei de zgură. În  prezent, pe halda de zgură se desfăşoară activităţi accelerate de procesare a zgurii rămase, de către două firme subcontractate  de LIBERTY GALAŢI  S.A., respectiv Phoenix Slag Services Galaţi şi GSWI Galaţi.

Instabilităţile taluzelor datorate amplasării şi exploatării haldei de zgură au condus în timp la modificarea şi strangularea canalului Mălina  către versanţii vestici şi de asemenea la înmuierea zonelor amonte ale versanţilor alcătuiţi din loess, la activarea alunecărilor vechi, cât şi la scăderea stabilităţii zonei vestice.

Suprafaţa haldei este de circa 110 hectare şi are o capacitate de 54 milioane de tone.

 

Publicat în Știrea zilei

După ce preşedintele Klaus Iohannis a încuviinţat cererea de începere a urmăririi penale a fostului ministru al Mediului, Costel Alexe, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere corupţiei au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de suspecţii Alexe Costel, la data faptelor exercitând funcţia de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi instigare la delapidare, dar şi faţă de directorul Liberty Galaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită şi delapidare.

În ordonanţa de efectuare a urmăririi penale se arată că în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În perioada martie-aprilie 2020, suspectul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, suspect în cauză, mai multe produse din tablă (tablă cutată, ţeavă pătrată, ţeavă rectangulară şi rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deşeuri neconforme (haldă de zgură).

Depozitul respectiv este unul dintre cele 68 depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligaţiei asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situaţia depozitelor menţionate în cuprinsul hotărârii CJUE.

Foloasele respective, în cantitate de 22 tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 şi 07 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăţi comerciale administrată de o rudă a ministrului.

Valoarea foloaselor ce ar fi fost primite ca mită de fostul ministru este de aproximativ 103.000 lei şi reprezintă contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei şi a transportului.

Produsele din tablă ar fi fost scoase din patrimoniul combinatului siderurgic din dispoziţia persoanei din conducerea fabricii, suspect în cauză, iar remiterea lor ar fi fost disimulată sub forma unor contracte de sponsorizare fictivă.

Suspecţilor li s-a adus la cunoştinţă calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Citește și DNA: Costel Alexe, fostul ministru al Mediului, suspectat de luare de mită

Publicat în Politica
Pagina 2 din 2