Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a postat marţi, 05 iulie 2022, pe pagina proprie de internet, în procedură de transparenţă legislativă, forma iniţială a unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare.
Soluţiile legislative propuse asigură coerenţa şi corelarea conţinutului legii cu prevederile actelor normative în domeniul apărării şi securităţii naţionale nou intrate în vigoare.
Una dintre cele mai importante prevederi este adăugarea unei noi categorii de personal, militar voluntar în termen, în structurile Ministerului Apărării Naţionale, precum şi crearea cadrului legal privind participarea la programul de pregătire militară de bază a acestora. Astfel, pe timp de pace, cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, vor putea solicita Ministerului Apărării Naţionale participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni, în calitate de militar voluntar în termen. Prin introducerea acestui concept se are în vedere creşterea cantităţii şi calităţii rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării, începând cu 1 ianuarie 2007, a serviciului militar obligatoriu pe timp de pace. Ca urmare, cetăţenii români care vor executa, după adoptarea actului normativ, serviciul militar în calitate de militar voluntar în termen pot reprezenta o sursă importantă pentru completarea rezervei de mobilizare a Armatei României. Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare. La finalizarea programului de pregătire, aceştia vor primi o indemnizaţie reprezentând trei câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, urmând ca centrele militare să îi ia evidenţă şi să îi introducă în rezerva operaţională.
O altă prevedere a proiectului se referă la crearea cadrului legal privind instruirea rezervei operaţionale pe timp de pace, similar rezerviştilor voluntari, avându-se în vedere necesitatea menţinerii aceluiaşi nivel de pregătire militară a acestor categorii de rezervişti care pot completa, în situaţiile prevăzute de lege, structurile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale. Totodată rezerviştii pot fi concentraţi, pe timp de pace, pentru îndeplinirea unor misiuni pe o perioadă determinată, potrivit nevoilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.
Proiectul îşi propune, totodată, stabilirea cadrului legal privind efectuarea recrutării-încorporării, în situaţia reinstituirii serviciului militar obligatoriu în calitate de militar în termen, potrivit legii, respectiv pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu. Elaborarea pe timp de pace a unui plan anual de recrutare-încorporare este necesară pentru fundamentarea documentelor de planificare operaţională, administrativă şi bugetară la nivelul structurilor din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, precum şi al celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.
De asemenea, se abrogă prevederea privind obligativitatea prezentării cetăţenilor încorporabili şi rezerviştilor la centrul militar cu prilejul schimbării domiciliului, având în vedere că prin Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor se vor pune la dispoziţia structurilor Ministerului Apărării Naţionale cu atribuţii privind evidenţa recruţilor şi a rezerviştilor, informaţiile necesare pentru actualizarea bazelor de date proprii, inclusiv cele referitoare la schimbarea domiciliului.
Prin noua lege, se va reglementa recunoaşterea executării serviciului militar de către cetăţenii care au îndeplinit această formă de pregătire în armatele altor state şi, totodată, se va clarifica modalitatea prin care cetăţenii români, respectiv, cetăţenii încorporabili, rezerviştii voluntari şi rezerviştii îşi exercită dreptul şi obligaţia constituţională de a apăra ţara. Astfel, în funcţie de starea excepţională instituită sau declarată, de locul în care îşi au domiciliul, în România sau în străinătate, precum şi de prezenţa/absenţa temporară în/din ţară, aceştia se vor prezenta pe baza înştiinţării în scris la domiciliul din România, în locul, la data şi ora prevăzute în ordinul de chemare sau în locul şi la termenul prevăzute de lege.
Alte prevederi din proiectul de lege includ reglementarea modului de păstrare a locului de muncă pe toată durata cât salariaţii participă la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare, sunt concentraţi/mobilizaţi, conform legii, sau îndeplinesc serviciul militar în declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, precum şi crearea cadrului legal prin care centrul militar poate chema de cel mult trei ori pe an cetăţenii încorporabili, recruţii şi rezerviştii pentru clarificarea situaţiei militare.
Textul iniţial al propunerii legislative poate fi consultat pe pagina de internet a MApN, la următoarea adresă: https://tinyurl.com/2edchzrp.
După valorificarea propunerilor, sugestiilor şi opiniilor transmise de persoanele interesate pe timpul rezervat pentru perioada de transparenţă legislativă, şi primirea observaţiilor şi propunerilor, de la instituţiile avizatoare, proiectul va fi transmis de Guvernul României Parlamentului, pentru dezbateri şi adoptare, informează Biroul de Presă al MApN.

Publicat în National

În urma reanalizării situației operative de la nivelul județelor Galați și Tulcea, pentru punerea în aplicare a măsurilor de decongestionare și fluidizare a trecerii Dunării prin punctul de frontieră dintre Isaccea, România, şi Orlovka, Ucraina, prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, a dispus reconfigurarea misiunii Ministerului Apărării Naționale, informează MApN.

"Având în vedere faptul că, pentru asigurarea unui volum mai mare pentru traversările între România și Ucraina, agentul economic care operează trecerea cu bacul la punctul de frontieră a redislocat temporar un bac din flota proprie, de la Galați la Isaccea, Ministerul Apărării Naționale va asigura un bac fluvial din dotarea Batalionului Nave Treceri Fluviale "Danubius" la Galați, pentru păstrarea fluidității traficului rutier de mare tonaj și pasageri către localitatea I.C. Brătianu, Județul Tulcea.

Bacul militar a fost deja instalat la punctul de trecere Galați – I.C. Brătianu astăzi, 11 iunie, prima cursă fiind realizată în jurul orei 17.00.

Programul de funcționare a bacului militar va fi zilnic, între orele 6.00 și 20.00, la interval de 60 de minute între curse.

Nava militară care acționează la Galați este un bac fluvial de tip catamaran, cu o capacitate totală de transport a autovehiculelor de 300 tone sau de 500 de persoane, la o singură cursă", precizează MApN.

Oltișoru 3 lucrează la Isaccea

"Începând cu data de 11.06.2022 programul de trecere cu bacul în Punctul de Trecere a Frontierei Isaccea este din 90 în 90 minute cu plecări simultane din Isaccea și Orlivka, respectiv la orele 6.00, 7.30, 9.00, 10.30, 12.00, 13.30, 15.00, 16.30, 18.00, 19.30, 21.00, 22.30, 24.00, 01.30, 03.00, 04.30.

Din motive lesne de înțeles, nava armatei nu putea lucra în PTF Isaccea. În acest caz, s-a stabilit ca nava Oltișoru 3 să lucreze la Isaccea, în timp ce nava armatei lucrează la Galați, conform programului nostru, din 30 în 30 de minute, dar facem mențiunea că aceasta lucrează doar în intervalul orar 06.00-20.00.

În restul programului, noi funcționăm ca și până acum, non-stop, din 30 în 30 de minute", transmit reprezentanții Navrom.

Publicat în Comunitate

Căpitanul Cosmin Constantin Scorţea (foto ↑), din Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, şi-a pierdut viaţa miercuri, 25 mai, în urma unui accident survenit pe timpul unui exerciţiu de paraşutare pe Aerodromul din Boboc, informează Ministerul Apărării Naționale (MApN).
Accidentul a survenit în jurul orei 14.00, pe timpul executării manevrelor de aterizare. Ofiţerului i-a fost acordat primul ajutor la faţa locului, dar cu toate eforturile medicilor, a fost constatat decesul militarului.
Pentru stabilirea circumstanţelor producerii accidentului a fost sesizat Parchetul Militar. De asemenea, conform procedurilor legale, şeful Statului Major al Forţelor Aeriene a ordonat constituirea unei comisii interne de investigare.
Căpitanul Cosmin Constantin Scorţea, în vârstă de 38 de ani, era angajat în Ministerul Apărării Naţionale din anul 2007, avea la activ 67 de salturi, fiind atestat pe tipul de paraşută BG-7M. Era căsătorit şi avea un copil.
Joi, 26 mai, la ora 8.30, vor fi organizate în unităţile militare din ţară ceremonii de comemorare a ofiţerului, potrivit MApN.

Publicat în National

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) anunţă reluarea activităţii de zbor cu aeronavele MiG-21 LanceR, pentru o perioadă de un an.
"În baza hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru aprobarea  memorandumului cu tema „Scoaterea din serviciu a aeronavelor MiG-21 LanceR şi tranziţia accelerată la exploatarea aeronavelor F-16 din dotarea Forţelor Aeriene Române”, activităţile de zbor cu aeronavele MiG-21 LanceR din dotarea Forţelor Aeriene Române au fost reluate începând de luni, 23 mai, pentru o perioadă de aproximativ un an.
Aeronavele MiG-21 LanceR vor fi întrebuinţate, până la data de 15 mai 2023, exclusiv pentru executarea misiunilor specifice Serviciului de Luptă Permanent Poliţie Aeriană şi pentru menţinerea antrenamentului de zbor al piloţilor selecţionaţi în scopul continuării utilizării acestui tip de aeronavă. După această dată, aeronavele de acest tip urmează a fi scoase din serviciul Forţelor Aeriene Române.
În acelaşi timp, au fost dispuse măsuri pentru accelerarea demersurilor în vederea achiziţionării celor 32 de aeronave F-16 din Norvegia, care vor constitui, în perioada următoare, încă două escadrile în cadrul Forţelor Aeriene Române. Proiectul legii de aprobare a acestei achiziţii a parcurs etapa de transparenţă legislativă şi se află în circuitul de avizare, urmând a fi prezentat Parlamentului României în cel mai scurt timp.
De asemenea, Forţele Aeriene Române vor dispune măsuri de iniţiere a demersurilor pentru programul de înzestrare cu aeronave de generaţia a V-a", potrivit MApN.
Reamintim că în data de 15 aprilie, MApN anunţa că "prin ordin al şefului Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu, activităţile de zbor cu aeronavele MiG-21 LanceR din dotarea Forţelor Aeriene Române au fost suspendate". Subiect despre care Monitorul de Galaţi a relatat în articolul "MApN: De astăzi se suspendă activităţile de zbor cu aeronavele MiG-21 LanceR".

Publicat în National

Miercuri, 11 mai, Forțele Navale Române au fost sesizate cu privire la existența unei epave aeriene (dronă) care plutea în derivă în apele teritoriale ale României, într-o zonă situată între Sulina și Sfântu Gheorghe, la aproximativ două mile marine de țărm.

Epava dronei a fost recuperată de o navă a Forțelor Navale, fiind preluată ulterior de Forțele Aeriene Române pentru derularea procedurilor legale de identificare a epavei și cercetarea împrejurărilor în care aceasta a ajuns în apele teritoriale ale României.

Din primele date a rezultat că epava, care poartă însemnele Forțelor Navale ale Ucrainei, nu avea armament și muniție la bord.

Din coroborarea datelor de trafic aerian din regiunea Mării Negre, aparatul de zbor s-a prăbușit în spațiul aerian ucrainean, cel mai probabil în cursul acțiunilor desfășurate în perioada 7-8 mai. Epava a fost ulterior purtată de curenți către apele teritoriale ale României, unde a fost reperată în data de 11 mai.

La acest moment, sunt desfășurate procedurile legale de notificare a autorităților ucrainene cu privire la această situație, informează astăzi, 23 mai 2022, Biroul de presă al MApN. *sursa foto: arhivă

Publicat în Regional

Ministerul Apărării Naţionale organizează o nouă campanie de recrutare şi selecţie pentru cetăţenii care doresc să îndeplinească serviciul militar în rezervă în calitate de rezervist voluntar în Armata României.
În această etapă vor fi disponibile 871 de locuri pentru toate categoriile de personal (ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi), iar persoanele interesate pot depune dosarele în perioada 16 mai - 10 iunie.
La centrul militar zonal, judeţean sau de sector pe a cărui rază de responsabilitate îşi au domiciliul, cetăţenii interesaţi vor fi informaţi cu privire la avantajele îndeplinirii serviciului militar în calitate de rezervist voluntar, etapele procesului de recrutare şi selecţie, la structurile desemnate să execute selecţia, unitatea sanitară militară unde urmează să susţină examinarea medicală, precum şi la unitatea militară sau centrul de instruire în care urmează să execute programul de instruire iniţială, în situaţia în care fac obiectul acestei instruiri, potrivit legii.
De asemenea, candidaţii proveniţi din rândul cetăţenilor fără pregătire militară vor fi consiliaţi în ceea ce priveşte exprimarea opţiunilor, în sensul orientării către funcţiile pentru care aceştia îndeplinesc criteriile specifice referitoare la nivelul studiilor şi corespondenţa specializărilor dobândite în viaţa civilă cu armele/serviciile şi specialităţile militare.
Detalii suplimentare pot fi obţinute de la centrele militare zonale, judeţene sau de sector. Datele de contact ale acestora sunt disponibile pe pagina de internet a MApN, la adresele: https://www.recrutaremapn.ro/contactbir.php şi https://www.mapn.ro/contact/centre_militare/index.php.

Documente necesare

La prezentarea la centrul militar, cetăţenii care doresc să îndeplinească serviciul militar în calitate de rezervist voluntar vor completa o cerere de înscriere şi vor prezenta următoarele documente:
- actul de identitate, în original şi în copie;
- certificatul de cazier judiciar, eliberat cu maxim şase luni înainte de data depunerii;
- acte de studii şi/sau alte documente care atestă alte competenţe dobândite în viaţa civilă, în original şi în copie;
- permisul de conducere valabil, eliberat de autorităţile române, în original şi în copie, dacă este cazul, pentru candidaţii fără pregătire militară, dacă îndeplinirea atribuţiilor postului pentru care candidează presupune conducerea tehnicii specifice;
- livretul militar, în original şi în copie, dacă este cazul, numai pentru cei care deţin calitatea de rezervist.

Care sunt avantajele

Odată cu adoptarea  Legii nr. 115/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 468, Partea I, din 05.05.2021, respectiv republicarea Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari în Monitorul Oficial al României nr. 603, Partea I, din 17.06.2021, au intrat în vigoare o serie de măsuri care au ca scop creşterea atractivităţii serviciului militar în calitate de rezervist voluntar, dintre care cele mai semnificative sunt:
- creşterea cuantumului remuneraţiei acordate în perioada în care rezerviştii voluntari nu participă la instruire sau la misiuni, de la 10% la 30% din solda de funcţie, la care se adăugă solda gradului deţinut;
- creşterea cuantumului indemnizaţiei de instalare, prin adăugarea la solda de funcţie, a gradaţiilor şi a soldei de comandă, pe lângă solda de grad;
- eliminarea obligaţiei privind restituirea cheltuielilor de recrutare şi selecţie, în situaţia nesemnării/ nefinalizării contractului;
- eliminarea limitărilor privind plecarea rezerviştilor voluntari în străinătate;
- crearea posibilităţii repartizării în funcţii, fără a mai susţine probele de selecţie, a rezerviştilor proveniţi din cadre militare în activitate şi soldaţi/gradaţi profesionişti, în primul an de la trecerea în rezervă, se arată într-un comunicat al MApN.

Publicat în National

Prin ordin al şefului Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu, activităţile de zbor cu aeronavele MiG-21 LanceR din dotarea Forţelor Aeriene Române au fost suspendate, începând de vineri, 15 aprilie.
Măsura a fost luată având în vedere incidenţa considerabilă a evenimentelor şi accidentelor de aviaţie înregistrate pe timpul exploatării aeronavelor MiG-21 LanceR, soldate cu mai multe victime şi aeronave avariate sau distruse, în scopul îmbunătăţirii siguranţei aeronautice şi pentru prevenirea producerii evenimentelor şi accidentelor de aviaţie prin reducerea riscurilor asociate defecţiunilor tehnice.
În perioada suspendării activităţilor de zbor cu aeronavele MiG-21 LanceR, Forţele Aeriene Române vor continua să execute Serviciul de luptă Poliţie Aeriană cu aeronavele F-16 din dotare, sprijinite de aeronavele aliate dislocate în România, în cadrul misiunii de Poliţie Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO. De asemenea, sistemele de apărare cu baza la sol din dotare vor executa misiunile de Poliţie Aeriană sub comandă naţională, precum şi în cadrul Sistemului NATO Integrat de Apărare Aeriană şi Împotriva Rachetelor (NATO Integrated Air and Missile Defence System).
În acelaşi timp, au fost dispuse măsuri pentru accelerarea demersurilor în vederea achiziţionării celor 32 de aeronave F-16 din Novegia, care vor constitui, în perioada următoare, încă două escadrile. Proiectul legii de aprobare a acestei achiziţii a parcurs etapa de transparenţă legislativă şi se află în circuitul de avizare, urmând a fi prezentat Parlamentului României în cel mai scurt timp.
Resursa disponibilă a aeronavelor din cadrul celor trei escadrile de avioane multirol F-16, care vor fi operate de Forţele Aeriene, asigură operarea lor pentru o perioadă de minim 10 ani şi vor constitui o capabilitate operaţională aeriană de tranziţie către aeronavele F-35, de generaţia a V-a, informează MApN.

Publicat în National

Ministerul Apărării Naţionale a stabilit, în urma consultărilor între Forţele Navale Române şi reprezentanţii autorităţilor naţionale cu atribuţii în asigurarea siguranţei navigaţiei şi ai agenţilor economici care desfăşoară activităţi în spaţiul maritim al României, măsuri pentru reducerea impactului pericolului de mine şi pentru executarea navigaţiei în condiţii de siguranţă.
Astfel, Direcţia Hidrografică Maritimă a emis marţi, 29 martie, un aviz pentru navigatori, prin care recomandă tuturor navelor care navighează către şi dinspre porturile româneşti de la Marea Neagră (Mangalia, Constanţa, Midia, Sulina) să urmeze anumite rute de navigaţie, cu o lăţime a pasei de 2 mile marine, pentru a reduce riscurile cauzate de posibila prezenţă a unor mine marine aflate în derivă.
Prin canalele oficiale specifice, navigatorilor le-au fost recomandate navigarea cu atenţie şi întărirea observaţiei vizuale în zona de responsabilitate a României şi le-a fost solicitat tuturor navelor să raporteze, imediat, autorităţilor maritime din ţara noastră orice detectare a minelor.
În zona maritimă de responsabilitate, Forţele Navale Române au luat măsuri de cercetare sistematică, pentru întărirea supravegherii spaţiului maritim (apele teritoriale, zona contiguă şi zona economică exclusivă) şi pentru executarea unor intervenţii rapide, cu structuri specializate, pentru asigurarea securităţii navigaţiei, potrivit unui comunicat al Forţelor Navale Române.

Publicat în Regional

Comisiile de investigare tehnică au formulat concluziile preliminare cu privire la cauzele probabile care au dus la prăbuşirea unui avion MiG-21 LanceR şi a unui elicopter IAR-330, la data de 2 martie, în judeţul Constanţa, evenimente care au cauzat decesul a opt militari.
"Din informaţiile obţinute în urma măsurătorilor şi a evaluărilor efectuate, analizei datelor extrase din sistemul de înregistrare a parametrilor de zbor şi de funcţionare de la bordul aeronavelor, audierii convorbirilor radio, examinării stării epavelor aeronavelor, studierii hărţilor sinoptice şi a condiţiilor meteorologice existente în zonele de impact la momentele producerii celor două catastrofe aeriene, comisiile au concluzionat că ambele evenimente s-au produs, cel mai probabil, din cauza unui cumul de factori umani şi de mediu, a căror pondere urmează să fie stabilită la finalizarea procedurilor de investigare.
Cercetările pentru stabilirea cauzelor şi concluziilor finale continuă, sub coordonarea Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.
Conform procedurilor referitoare la exploatarea aeronavelor militare, pe baza concluziilor preliminare, Statul Major al Forţelor Aeriene a luat măsurile necesare în vederea reluării misiunilor de zbor cu aceste aeronave: au fost revăzute şi actualizate procedurile de operare, au fost parcurse module de pregătire teoretică şi practică cu toate categoriile de personal aeronautic care operează aceste aeronave şi s-au executat verificări tehnice la toate aeronavele de tip MiG-21 LanceR şi IAR-330, toate variantele.
În urma aplicării acestor măsuri, a fost autorizată reluarea misiunilor de zbor cu aeronavele MiG-21 LanceR şi IAR-330, toate variantele", transmite MApN.
Reamintim că miercuri, 2 martie, ora 20.00, o aeronavă MiG-21 LanceR din dotarea Bazei 86 Aeriană, care executa o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei, a pierdut legătura radio cu turnul de control, iar la ora 20.03 a dispărut de pe radar, prăbuşindu-se în zona localităţii Cogealac.
Ca urmare a declanşării operaţiunilor de căutare-salvare, un elicopter militar IAR-330 al Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu a decolat în jurul orei 20.21, în misiune de căutare-salvare a pilotului aeronavei MiG-21 LanceR.
Elicopterul a pierdut legătura radio cu baza în jurul orei 20.44 şi s-a prăbuşit în zona localităţii Gura Dobrogei, judeţul Constanţa, la aproximativ 11 km de aerodrom. Pilotul avionului MiG-21 LanceR şi cei şapte membri ai echipajului elicopterului IAR-330 şi-au pierdut viaţa în urma acestor accidente.

Publicat în National

Cu privire la avizul emis de Direcția Hidrografică Maritimă (DHM), referitor la existența pericolului de mine în zona de nord-vest a Mării Negre, MApN face următoarele precizări:

"Direcția Hidrografică Maritimă (DHM), autoritate națională în domeniul hidrografiei, a emis, vineri, 18 martie, Avizul nr. 12 referitor la existența pericolului de mine în zona de nord-vest a Mării Negre.

Acest aviz a fost emis în conformitate cu legislația internațională din domeniu, pe baza informării primite, în aceeași zi, de la Institutul Hidrografic al Marinei Spaniole, instituția care coordonează activitatea operațională a zonei maritime NAVAREA III (care are în responsabilitate Marea Neagră şi Marea Mediterană).

Din informațiile DHM, avertizarea NAVAREA III în discuție a fost formulată de autoritățile spaniole pe baza unui avertisment de navigație transmis de stația Navtex Novorossiysk (Federația Rusă) prin email către NAVAREA III, la aceeași dată, la ora 06.59.

După primirea avertismentului, DHM a întocmit avizul pe care l-a transmis, conform obligațiilor legale, tuturor instituțiilor beneficiare pentru informarea navigatorilor despre posibilul pericol de mine și a fost comunicat un număr de telefon la care navigatorii să raporteze autorităților române situațiile în care ar observa existența unor asemenea pericole.

Conducerea Forțelor Navale Române a dispus în regim de urgență intensificarea măsurilor de supraveghere a spațiului maritim al României. În acest sens, puitorul de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu" a ieșit luni, 21 martie, din portul militar Constanța, pentru a executa misiuni de cercetare în raioane maritime din apele teritoriale românești. Până la acest moment, nu au fost observate mine în aria de patrulare și nici nu au fost primite informații de la nave comerciale în acest sens.

În situația în care se vor constata astfel de situații, Forțele Navale Române sunt pregătite să acționeze cu mijloace de contracarare adecvate. În ultimii ani, Statul Major al Forțelor Navale a acționat pentru dezvoltarea de capabilități de luptă împotriva amenințărilor subacvatice, prin dotarea cu tehnică și aparatură performantă (Nava Maritimă Hidrografică „Cdor. Alexandru Cătuneanu"), prin dezvoltarea procedurilor operaționale și a deprinderilor unor echipe de militari (scafandri EOD, echipajele dragoarelor maritime, puitorului de mine), precum și prin participarea unor structuri specializate la misiuni și exerciții internaționale de luptă împotriva minelor marine și a amenințărilor subacvatice".

Publicat în National
Pagina 1 din 4