Cu privire la afirmaţiile purtătorului de cuvânt al Ministerului Rus al Apărării, de miercuri, 9 martie, prin care se acreditează ideea că pe teritoriul României ar fi fost relocate aeronave de luptă ucrainene, care astfel "nu iau parte la confruntări", MApN face următoarele precizări:
"Afirmaţia este în totalitate falsă. Pe teritoriul României nu se află aeronave militare ucrainene.
Cel mai probabil, se încearcă specularea exemplului aeronavei militare ucrainene Suhoi 27 care a solicitat, în 24 februarie - prima zi a invaziei ilegale a armatei ruse în Ucraina, aterizarea de urgenţă în România.
Ministerul român al apărării a comunicat cu maximă transparenţă situaţia acestei aeronave, care a fost gestionată cu respectarea strictă de către autorităţile române a normelor legislative naţionale şi internaţionale aplicabile în astfel de situaţii, fapt cunoscut, cu siguranţă, de reprezentanţii Federaţiei Ruse. Aeronava a fost returnată autorităţilor ucrainene, fără armament la bord şi, evident, nu se mai află pe teritoriul României.
Şi situaţia celor 14 elicoptere ucrainene civile, neînarmate, a fost comunicată în mod transparent şi oportun.
Autorităţile ucrainene au solicitat părţii române aprobări diplomatice de survol cu destinaţia finală Ghimbav, jud. Braşov, pentru un număr de 14 elicoptere configurate pentru executarea misiunilor civile, nefiind înarmate, în scopul efectuării operaţiunilor de mentenanţă la Airbus Helicopters România, potrivit contractelor în vigoare.
În urma primirii aprobărilor de survol din partea autorităţilor române, pentru toate cele 14 elicoptere au fost depuse marţi, 8 martie, şi miercuri, 9 martie, planuri de zbor în sistemul de trafic aerian civil, aeronavele aflându-se deja la destinaţia finală".

UPDATE: "Ca urmare a primirii aprobărilor diplomatice de survol din partea autorităţilor române, încă cinci elicoptere ucrainene configurate pentru executarea misiunilor civile şi fără armament la bord se află, la acest moment, în deplasare către judeţul Braşov, pentru operaţiuni de mentenanţă planificate la Airbus Helicopters România. Şi pentru aceste aeronave au fost depuse, conform reglementărilor aeriene naţionale, planuri de zbor în sistemul de trafic aerian civil. În total, au fost acordate aprobări diplomatice de survol, pentru deplasarea către Airbus Helicopters România, pentru 14 elicoptere, restul aparatelor de zbor urmând a sosi în perioada imediat următoare", informează MApN.

......................................................................................................................................................................

Autorităţile ucrainene au solicitat părţii române aprobări diplomatice de survol cu destinaţia finală Ghimbav, jud. Braşov, pentru un număr de 4 elicoptere, în scopul efectuării operaţiunilor de mentenanţă la Airbus Helicopters România, potrivit contractelor în vigoare, informează MApN.
"Aeronavele în discuţie sunt configurate pentru executarea misiunilor civile, nefiind înarmate. Pentru aceste elicoptere au fost depuse astăzi, 8 martie, planuri de zbor în sistemul de trafic aerian civil, aeronavele aterizând deja pe aerodromul Iaşi, pentru escală tehnică, urmând să îşi continue deplasarea către destinaţia finală", precizează MApN.

Citește și Rusia avertizează România că ar putea fi considerată parte în conflict și România, pe lista neagră a lui Vladimir Putin

MApN semnalează faptul că revin ştirile false cu privire la pregătirile pentru recrutarea cetăţenilor. Redăm integral informarea MApN:
„Vă semnalăm apariţia unor materiale de presă care, în baza unui document intern al Primăriei Capitalei acreditează ideea că instituţia ar realiza o listă a tuturor cetăţenilor care au obligaţii militare (FOTO ↑).
Documentul citat nu reprezintă o dovadă a unor aşa-zise demersuri pentru identificarea bucureştenilor cu obligaţii militare, ci face referire doar la personalul din cadrul Primăriei Generale.
Adresa în discuţie pune în aplicare o serie de prevederi legale, dispuse de Legea nr.477 din 2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare (art. 29), ale HG nr. 1204 din 2007, privind asigurarea forţei de muncă necesare pe timpul stării de asediu, la mobilizare şi pe timpul stării de război (art. 1), precum şi ale Legii nr. 446 din 2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare (art. 21).
Aceste demersuri reprezintă obligaţii legale ale ministerelor, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, celorlalte instituţii publice şi operatorilor economici pentru asigurarea continuităţii activităţilor economico-sociale în caz de mobilizare sau de război.
De altfel, Primăria Generală a clarificat acest aspect, printr-un punct de vedere oficial transmis unora dintre publicaţiile care au tratat acest subiect.
În mod evident, îndeplinirea acestor obligaţii legale nu are legătură cu situaţia actuală de securitate din Ucraina.
Contextul generat de iminenţa unui conflict în ţara vecină şi, ulterior, de invazia Ucrainei de către Federaţia Rusă a generat o serie de ştiri false şi acţiuni de dezinformare, pe care le-am semnalat pe platforma https://inforadar.mapn.ro/.
Cel mai probabil, intenţia din spatele acestor acţiuni este de inducere a panicii şi incertitudinii în rândul populaţiei din ţara noastră, pe baza unor speculaţii şi interpretări care nu au legătură cu realitatea.
Reiterăm recomandarea, ca, nu doar pe subiecte referitoare la Armata României, ci la tot ceea ce vă interesează, să căutaţi mai ales sursele oficiale. Rezilienţa la manipulare şi dezinformare se construieşte cu ajutorul fiecăruia dintre noi“.

Astăzi, joi, 3 martie, în toate unităţile militare din ţară şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional au fost organizate ceremonii militare şi religioase de comemorare pentru militarii căzuţi la datorie în tragedia aviatică de la Constanţa. „Am pierdut, aseară, 8 români curajoşi, 8 militari dedicaţi ţării lor şi misiunilor care le-au fost încredinţate, 8 camarazi. În toate unităţile militare din ţară şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional au fost organizate ceremonii militare şi religioase de comemorare pentru cei opt militari căzuţi la datorie. Dumnezeu să-i odihnească!“, a transmis MApN.

Căpitanul Costinel Iosif Niţă (foto ↑), pilotul avionului MiG-21 LanceR prăbuşit miercuri, 2 martie, în judeţul Constanţa, şi-a pierdut viaţa, anunţă MApN. „Pilotul avea 31 de ani, era căsătorit şi nu avea copii. Din anul 2014, îndeplinea funcţia de pilot în cadrul Escadrilei 861 Aviaţie Luptă în Baza 86 Aeriană de la Borcea. Acumulase peste 570 de ore de zbor, din care aproximativ 420 pe MiG-21 LanceR. O comisie a Statului Major al Forţelor Aeriene şi Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Constanţa continuă cercetarea împrejurărilor în care s-a produs accidentul. Conducerea Ministerului Apărării îşi exprimă regretul pentru tragicul accident şi este alături de familia îndoliată a căpitanului Costinel Iosif Niţă, căzut la datorie“, transmite MApN.

Aeronavele implicate în catastrofele aviatice, consemnate la sol

Aeronava prăbuşită în apropiere de localitatea Cogealac, într-o zonă nelocuită, făcea parte dintr-o formaţie de două avioane MiG-21 LanceR care executa misiuni de patrulare aeriană deasupra Dobrogei. Legătura radio a turnului de control cu aeronava prăbuşită a fost pierdută la ora 20.00, iar la ora 20.03 a dispărut de pe radar, într-o zonă cuprinsă între localităţile Cogealac şi Gura Dobrogei. „Toate aeronavele de tipul celor implicate în catastrofele aviatice din seara zilei de 2 martie, MiG-21 LanceR, respectiv IAR 330 Puma, au fost consemnate la sol până la elucidarea cauzelor producerii prăbuşirilor“, menţionează MApN.

Ceremonii religioase şi exerciţii anulate

Astăzi, joi, 3 martie, în toate unităţile militare din ţară şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional vor fi organizate ceremonii militare şi religioase de comemorare pentru militarii căzuţi la datorie. De asemenea, astăzi au fost anulate şi exerciţii militare programate. „Ca urmare a celor două catastrofe aeriene ce au avut loc în seara zilei de miercuri, 2 martie, activitatea prevăzută a se desfăşura joi, 3 martie, în bazele militare de la Mihail Kogălniceanu şi Feteşti, constând în exerciţiul demonstrativ privind modul de executare în comun a unei misiuni de Poliţie Aeriană Întărită, a fost anulată“, informează MApN.

Articole pe aceeași temă:

- Cine sunt cei 7 militari români care şi-au pierdut viaţa în această seară

- Seară neagră pentru Armata Română. 7 militari au murit după prăbuşirea elicopterului în care se aflau (UPDATE)

- MApN: Un avion MiG-21 a dispărut de pe radar după ce a decolat de la Mihail Kogălniceanu într-o misiune de patrulare (UPDATE)

Potrivit MApN, cei 7 militari români care și-au pierdut viața în accidentul aviatic din această seară sunt:

Locotenent-comandor Bogdan Florin, pilot, în vârstă de 41 de ani, angajat din anul 2003, avea la activ peste 1500 de ore de zbor, era căsătorit şi avea trei copii.

Locotenent Pătrașcu Sorin, copilot, în vârstă de 27 de ani, angajat din anul 2016, avea 500 de ore de zbor, necăsătorit.

Maistrul militar Banu Gelu, angajat din anul 1993 în vârstă de 53 de ani, avea la activ peste 1700 de ore de zbor, era căsătorit şi avea doi copii.

Caporal Lateș Cătălin, operator căutare salvare, 29 de ani, angajat din 2021, căsătorit și avea doi copii.

Sergent Marinescu Ionuț, personal de însoțire medico-sanitar, 44 de ani, angajat din 2021, căsătorit, un copil.

Maistru militar cls I Carp Vlad, 39 de ani, scafandru marin, salvator pe mare, căsătorit, un copil.

Maistru militar cls II Bosoi Sergiu, 37 de ani, scafandru marin, salvator pe mare, angajat din 2005, căsătorit, doi copii.

Reamintim că elicopterul militar, tip IAR 330-Puma al Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, decolase de urgență în misiune de căutare-salvare a pilotului aeronavei MiG 21 LanceR. Elicopterul a pierdut legătura radio cu baza în jurul orei 20.44 şi s-a prăbuşit în zona localității Gura Dobrogei, județul Constanța, la aproximativ 11 km de aerodrom.

Operațiunile de căutare-salvare a pilotului aeronavei MiG 21 LanceR sunt încă în desfășurare.

UPDATE: Alte două decese au fost confirmate în urma accidentului aviatic din această seară. Pe lângă cei cinci militari declarați decedați, în elicopter se mai aflau două persoane, scafandri, care, de asemenea, și-au pierdut viața.

"În accidentul aviatic în care a fost implicat  elicopterul IAR 330-Puma, în această seară, şi-au pierdut viaţa 7 militari. Pe lângă cei cinci membri ai echipajului comunicați inițial, urcaseră la bord și doi salvatori pe mare din cadrul Forțelor Navale Române", anunță MApN.

ȘTIRE INIȚIALĂ: Elicopterul - IAR-330 Puma - s-a prăbușit căutând o aeronavă militară - Mig 21 LanceR - dispărută. Subiect relatat de Monitorul de Galați AICI.

Aeronava militară căutată s-a prăbuşit în zona Cogealac, județul Constanța. Pilotul nu este găsit încă. Ulterior, elicopterul care a plecat în căutarea aeronavei militare s-a prăbușit, iar cei cinci militari de la bord au murit.

„O seară neagră pentru Armata Română. Toți cei cinci membri au fost găsiți morți. Se caută în continuare pilotul (n.r. aeronavei militare). Sunt condiții delicate în zona Dobrogei”, au transmis reprezentanții MApN.

UPDATE: Elicopterul s-a prăbușit. Militarii aflați la bord au decedat. Detalii AICI!

.............................................................................................

UPDATE: Elicopterul IAR 330-Puma, decolat astăzi, în jurul orei 20.21, în misiune de căutare-salvare a aeronavei Mig 21 LanceR, a pierdut legătura radio cu turnul de control și a dispărut de pe radar în jurul orei 20.44.

"Pilotul raportase condiții de vreme nefavorabilă și primise ordin să se întoarcă la bază. Ultima poziție cunoscută a elicopterului, care avea la bord un echipaj format din cinci militari, este zona localității Gura Dobrogei, la aproximativ 11 km de aerodrom. Nu se cunoaște starea echipajului sau a aeronavei. Și în acest caz s-au declanșat operațiunile de căutare-salvare. Nu sunt încă informații certe, la acest moment, nici despre pilotul sau aeronava MiG 21 LanceR. Vom reveni cu detalii", a informat MApN.

.............................................................................................

Un avion MiG-21 al aviaţiei române a dispărut de pe radar după ce a decolat miercuri seara de la baza Mihail Kogălniceanu într-o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei, notează digi24.ro.

„O aeronavă MiG 21 LanceR din dotarea Bazei 86 Aeriene, care executa o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei, a pierdut legătura radio cu turnul de control, iar astăzi, la ora 20.03, a dispărut de pe radar, într-o zonă cuprinsă între localitățile Cogealac si Gura Dobrogei”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării.

Aeronava decolase de pe Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, în jurul orei 19.50.

„Nu sunt date, la acest moment, despre starea pilotului și a aeronavei. Au fost declanșate de urgență operațiunile de căutare-salvare. Un elicopter IAR-330 Puma a decolat de urgență spre zona posibilului impact, iar echipajele de intervenție ale ISU Dobrogea au pornit, de asemenea, spre această zonă”, informează MApN.

La solicitarea autorităţilor ucrainene, avionul militar Suhoi 27 aparţinând Forţelor Aeriene Ucrainene a părăsit spaţiul aerian al României marţi, 01 martie 2022, cu respectarea legislaţiei naţionale şi internaţionale, informează MApN.
Avionul Suhoi 27, fără a avea muniţie la bord, a fost escortat de două aeronave de luptă tip Mig-21 LanceR ale Forţelor Aeriene Române până la limita spaţiului aerian naţional, de unde a fost preluat de către aeronave ale Forţelor Aeriene Ucrainene.
Reamintim că joi, 24 februarie 2022, două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forţelor Aeriene Române aflate în serviciul de luptă Poliţie Aeriană sub comandă NATO au decolat în jurul orei 06.15, pentru clarificarea unei situaţii aeriene referitoare la un zbor neautorizat în partea de nord a României, care se apropia de spaţiul aerian naţional.
Cele două aeronave militare române au aplicat cu stricteţe procedurile naţionale şi regulile internaţionale aplicabile în astfel de situaţii, procedând la interceptarea şi identificarea vizuală a aeronavei care intrase în spaţiul aerian românesc.
Aeronava respectivă, un Suhoi 27 aparţinând Forţelor Aeriene Ucrainene, a fost escortată pentru aterizare imediată pe Baza 95 Aeriană Bacău, operaţiune încheiată la ora 07.05.
Despre acest subiect, Monitorul de Galaţi a relatat în articolul „Avion militar ucrainean, interceptat şi aterizat la Bacău“.

Aproximativ 900 de militari români şi americani, cu peste 70 de mijloace tehnice, se vor instrui în comun, în perioada 2-10 martie, la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre Române (CSIL), din Smârdan, judeţul Galaţi, în cadrul exerciţiului „Justice Eagle 22.1”, anunţă MApN.
Militarii români fac parte din unităţi ale Brigăzii 9 Mecanizată „Mărăşeşti” (Batalionul 341 Infanterie „Constanţa”, Batalionul 911 Infanterie „Capidava”, Batalionul 912 Tancuri „Scythia Minor”, Batalionul 114 Tancuri „Petru Cercel” şi Batalionul 168 Sprijin Logistic „Pontus Euxinus”).
Exerciţiul „Justice Eagle 22.1”, organizat de Brigada 9 Mecanizată „Mărăşeşti”, se desfăşoară pe baza unui scenariu unic, imaginar, dar adaptat ameninţărilor operaţionale posibile, în scopul dezvoltării relaţiilor funcţionale între structurile participante şi armonizării procedurilor operaţionale specifice operaţiilor ofensive. Tragerile de luptă în cadrul exerciţiului se execută cu tancuri T-55, transportoare amfibiu blindate TAB-77, vehicule de luptă „Bradley” şi transportoare blindate Stryker.
Convoaiele de personal şi tehnică se vor deplasa, în zilele de 1 şi 2 martie, pe căile de comunicaţii rutiere spre CSIL Smârdan.
Exerciţiul multinaţional ,,Justice Eagle” se desfăşoară anual pe teritoriul României şi are ca obiective creşterea interoperabilităţii forţelor armate membre ale NATO, menţinerea capabilităţii de dislocare şi instruire în comun prin exersarea sprijinului logistic aferent şi dezvoltarea unui mediu regional favorabil cooperării militare multinaţionale.
Militarii americani participanţi la exerciţiul „Justice Eagle 22.1” fac parte din detaşamentele dislocate în România ca parte a măsurilor de consolidare a posturii aliate pe întreg flancul estic al NATO, ca formulă defensivă de asigurare a securităţii aliaţilor şi de descurajare a acţiunilor agresive în regiunea Mării Negre, precizează MApN.