Statisticile mondiale reflectă faptul că mai mult de jumătate din populaţia globului are deficit de vitamina D şi că principalele cauze ale acestei carenţe ar fi o alimentaţie săracă în vitamina D şi expunerea insuficientă la razele soarelui. Însă studiile recente au scos la iveală un alt aspect. Vitamina D nu este folosită optim de organism dacă nivelul de magneziu este scăzut.

„Degeaba luăm suplimente, riscăm ca vitamina D să fie stocată în organism în loc să fie folosită eficient. Aportul optim de magneziu este de 420mg/zi pentru bărbaţi şi 320mg/zi pentru femei. Din păcate alimentaţia modernă nu acoperă nici jumătate din doza recomandată, prin urmare puţina vitamină D care circulă în sânge va fi incomplet utilizată fără magneziu. Carenţa de magneziu este un dezechilibru nutriţional recent şi are cauze multiple”, explică medicul Mihaela Bilic.

Aceasta enumeră principalele cauze:
- Modificarea obiceiurilor alimentare, consumul de produse rafinate, ultra procesate şi sărace în micronutrienţi sunt cauzele principale. În dieta zilnică întâlnim tot mai rar produse precum  fasole boabe sau linte, nuci sau migdale, tărâţe sau cereale integrale. Până şi banana, care este bogată în magneziu, a fost pusă la colţ de dragul siluetei.

- Stresul cronic şi somnul insuficient, de proastă calitate, cresc nevoile de magneziu. Stilul de viaţă alert şi dezechilibrat afectează sistemul nervos şi epuizează rapid rezerva de micronutrienţi. La asta se adaugă consumul de alcool care perturbă echilibrul acido bazic şi favorizează pierderea urinară de magneziu. Bolile cronice precum diabetul şi sindromul X metabolic, hipertensiunea şi nivelul crescut de colesterol sunt consumatoare de magneziu. Iar tratamentele medicamentoase cu antibiotice, diuretice şi antiacide au ca efect secundar o eliminare masivă de magneziu.

„Merită o să tragem un semnal de alarmă pentru magneziu, un mineral indispensabil funcţionării optime a organismului. Este implicat în peste 300 de mecanisme responsabile de metabolism şi este esenţial pentru activarea vitaminei D. Fără magneziu sistemul nervos îşi pierde echilibrul, oasele şi dinţii îşi pierd rezistenţa şi muşchii nu pot funcţiona. Contracţia musculară este dependentă de magneziu, iar activitatea inimii şi presiunea arterială sunt influenţate de nivelul lui în sânge. Corpul uman nu este capabil să sintetizeze magneziu, deci trebuie adus din alimentaţie. Care sunt cele mai bune surse? Pe primul loc avem seminţe şi oleaginoase: seminţe de dovleac, migdale, caju seminţe de pin, alune. Urmează apoi leguminoase: fasole boabe, soia, linte, năut şi quinoa. Dintre legume merită lăudat spanacul, iar la sectorul fructe banana e campioană. Cât despre suplimente, alegeţi sărurile organice de magneziu, în doze cuprinse între 100 şi 250 mg/zi”, ne sfătuieşte doctorul.

Publicat în Sanatate

Trecerea anilor, înaintarea în vărstă ne afectează întreg organismul nu numai partea exterioară. Potrivit medicului Mihaela Bilic, de vină ar fi oxigenul fără de care nu putem trăi şi care ne rugineşte în mod inevitabil. Iar cele mai expuse organe la contactul cu aerul sunt pielea şi aparatul respirator. Oxigenul este esenţial în procesele metabolice, doar că în urma reacţiilor oxidative apar radicalii liberi cu efect nociv pentru organism. Epiteliul cutanat şi alveolele pulmonare sunt primele structuri afectate de oxidare. Iar dacă la asta adaugăm poluarea atmosferică, infecţiile, bolile cronice sau fumatul, dezechilibrul este şi mai grav.

Poluarea atmosferică şi fumatul, principalii factori nocivi

„Îmbătrânirea pulmonară începe la vârsta de 30 ani. Studiile au arătat că insuficienta respiratorie acută poate apărea rapid, în 24 ore, dacă suntem expuşi la o atmosferă compusă exclusiv din oxigen. Această toxicitate se explică prin producţia de radicalii liberi în concentraţii mari, care depăşesc capacitatea antioxidantă a organismului. Aerul pe care-l respiram în mod obişnuit produce leziuni minime, dar ele se pot acumula în timp, odată cu înaintarea în vârstă. Ţesutul pulmonar devine mai puţin elastic prin îmbătrânire şi creşte permeabilitatea, agenţii nocivi şi toxinele pătrund mai uşor în organism. VEMS (volumul expirator maxim pe secundă) scade în medie cu 30 ml în fiecare an. Consumul maxim de oxigen trece de la 45 ml/min/kg la vârsta de 20 ani la 18ml/min/kg la vârsta de 80 ani, adică o scădere de 60%. În realitate plămânii sunt mai îmbătrâniţi decât vârsta noastră biologică, poluarea atmosferică şi fumatul fiind principalii factori nocivi. La fumători concentraţia de radicali liberi cu efect oxidativ este de 4 ori mai crescută faţă de persoanele care nu fumează”, explică medicul.
 
Cum să încetinim îmbătrânirea pulmonară?

Mihaela Bilic spune că pe lângă renunţarea la fumat, avem 2 soluţii: activitatea fizică şi consumul de antioxidanţi care neutralizează radicalii liberi. Mişcarea regulată practicată la orice vârstă are un efect miraculos în menţinerea şi ameliorarea funcţiilor respiratorii. La capitolul alimentaţie trebuie să creştem aportul de antioxidanţi din fructe şi legume. Vitamina A, C şi E, alături de pigmenţii vegetali se opun îmbătrânirii. Cele 5 porţii de fructe şi legume recomandate a fi consumate zilnic chiar funcţionează.

«Consumaţi din belşug legume, verdeţuri şi crudităţi!»

„Există studii care arată că un aport crescut de polifenoli şi carotenoide, 2 clase de fitonutrienţi cu proprietăţi antioxidante, încetinesc îmbătrânirea pulmonară. Găsim betacaroten în toate legumele de culoare verde închis, roşu şi portocaliu, de la morcovi şi ardei gras până la spanac şi pătrunjel. Şi licopenul din roşii este tot un pigment din familia carotenoide cu efect de protecţie la nivelul pielii şi al alveolelor pulmonare. Cât despre vitamina C, cu cât mai multă cu atât mai bine, este cea mai puternică substanţă antioxidantă din natură! Suntem la început de vară, profitaţi de mişcare şi consumaţi din belşug legume, verdeţuri şi crudităţi, sunt benefice pentru siluetă şi încetinesc îmbătrânirea”, mai spune medicul Mihaela Bilic.

Publicat în Sanatate

Retailerul britanic COOP renunţă la termenul de garanţie prezent pe iaurturile marcă proprie, în încercarea de a reduce risipa alimentară. 42.000 tone de iaurt în valoare de 100 milioane de lire (127,6 milioane dolari) sunt aruncate anual în gospodariile din Marea Britanie datorită expirării termenului tipărit pe ambalaj. În prima fază, firma britanică va înlocui formularea „expiră la…” cu recomandarea „a se consuma înainte de…”. Compania a afirmat că 6 milioane de oameni din Marea Britanie consumă un iaurt în fiecare zi, iar cercetările de la WRAP au arătat că 50% dintre iaurturi sunt aruncate cu ambalajul intact, motivul fiind, în 70% din cazuri, eticheta cu dată limită depăşită.

Nick Cornwell, şeful departamentului tehnic alimentar la COOP, a declarat: „Iaurtul poate fi consumat în siguranţă dacă este păstrat nedeschis în frigider, aşa că am făcut trecerea de la «data limită de consum» la «recomandat a se consuma înainte de» pentru a ajuta la reducerea risipei de alimente. Aciditatea iaurtului asigură o conservare naturală şi vrem să încurajăm cumpărătorii să-şi folosească simţurile cu privire la calitatea iaurtului lor, chiar dacă acesta a depăşit termenul maxim”. „Testele arată că iaurtul este sigur pentru consum încă 3 săptămâni după data de expirare, principala modificare care apare ţine de gust (va fi mai acrişor). Se obţine şi un efect probiotic accentuat, un iaurt fermentat conţine mai multe colonii de lactobacili benefice pentru sănătate”, explică medicul nutriţionist Mihaela Bilic.

COOP va introduce data recomandată pentru iaurturi marcă proprie din mai şi va avea întreaga gamă modificată până în octombrie 2022: „Încurajăm toate întreprinderile din sectorul alimentar să urmeze cele mai bune practici WRAP/FSA/DEFRA şi să identifice locurile în care produsele, în special produsele lactate, pot avea o dată limită de consum majorată şi să facă această schimbare ori de câte ori este posibil. Această iniţiativă arată ce oportunitate fantastică avem pentru a opri risipa inutilă de alimente”.

Publicat în Sanatate

Se ştie că românii mânâncă multă pâine, deşi este un aliment fără de care am putea supravieţui fără probleme, iar consumul exagerat de pâine predispune la obezitate şi diabet. Dar care este cantitatea pe care o putem mânca la fiecare masă? Medicul Mihaela Bilic a oferit răspunsul la această întrebare.

Pâinea nu îngraşă dacă este consumată cu moderaţie. Potrivit OMS, 2-3 felii din acest produs la fiecare masă nu vor fi simţite pe cântar.

„Pâinea este un aliment de bază, o sursă de glucide lente pe care organismul nostru le transformă în energia necesară vieţii. Conform recomandărilor OMS trebuie să consumăm zilnic 300-500g pâine, adică 2-3 felii la fiecare masă. Atunci de ce dăm vina pe pâine că ne-am îngrăşat? Greşeala e că mâncăm prea multă. Cât despre intoleranţa la gluten, de care suferă din ce în ce mai multe persoane, lucrurile sunt mai complicate”, spune nutriţionistul.

Ce se ascunde în spatele glutenului?

„Glutenul este o proteină din cereale care la contactul cu apa se umflă şi devine elastic. Orice aluat din făină nu ar putea fi frământat, dospit şi bine crescut fără gluten. Produsele de panificaţie şi patiserie există datorită glutenului. Problema apare pentru că e greu de digerat şi poate provoca inflamaţie la nivelul mucoasei intestinale. Aici intervin drojdiile sau bacteriile care se folosesc la frământat. Rolul lor? Pe lângă faptul că aluatul creşte spectaculos, contribuie la apariţia unui mediu acid care fermentează amidonul din făină şi descompune proteinele din gluten. O pâine lăsată la dospit va fi mai uşor de digerat iar riscul de balonare şi intoleranţă scad semnificativ. Care este deosebirea dintre un aluat de pâine făcut cu drojdie sau cu Maia? Procesul de fermentaţie, aspectul şi gustul vor fi diferite”, mai spune Mihaela Bilic.

Substanţele care stopează absorţia mineralelor

„Drojdia de bere determină o fermentaţie alcoolică în timp ce culturile din maia produc o fermentaţie lactică. În drojdie sunt prezente o serie de ciuperci microscopice, aceleaşi care ajută la obţinerea vinului şi a berii. În prezenţa apei şi a căldurii are loc o fermentaţie acidă a glucidelor din fructe sau cereale, se eliberează acid acetic şi dioxid de carbon, un gaz care face aluatul să crească”, explică expertul.

70 de culturi de bacterii diferite prezente în Maia

„În maia avem culturi bacteriene care se hrănesc cu amidonul din făină, îl fermentează şi produc acid lactic plus dioxid de carbon. Există peste 70 de culturi de bacterii diferite prezente în Maia, fiecare brutar având propria combinaţie. Pe lângă faptul că ajută la predigestia glutenului, fermentaţia lactică neutralizează o parte din fitaţii prezenţi în cereale. Este vorba de acele substanţe care blochează absorţia mineralelor precum magneziu şi calciu. În consecinţă aluatul cu Maia din făină integrală va fi mai hrănitor şi mai bine tolerat. Atenţie, independent de agentul de creştere, timpul de dospire este esenţial. Ca să reuşească să fermenteze amidonul şi să descompună glutenul, ciupercile şi bacteriile au nevoie de un interval de câteva ore până la câteva zile în care să acţioneze. Se spune că cea mai bună pâine este cea care a fost lăsată la dospit 48 de ore. Că e făcută acasă sau industrial, cu drojdie sau cu maia, din făină albă sau integrală, pâinea are nevoie de timp. Şi, conform proverbului, graba strică treaba. Şi strică şi sănătatea!“, conchide dr. Mihaela Bilic, potrivit stirileprotv.ro.

Publicat în Sanatate