România va avea gaze naturale şi din alte surse iarna viitoare, inclusiv din Marea Neagră, iar începând de anul acesta vom avea un miliard de metri cubi de gaze în plus, a anunţat ministrul Energiei, Virgil Popescu.
"România va avea gaze şi din alte surse iarna viitoare, inclusiv din Marea Neagră. Exploatarea gazelor din Marea Neagră a început deja, de către cei de la compania Black Sea Oil&Gas. Se fac deja teste pentru a introduce prima moleculă de gaz în sistemul naţional de transport. Începând de anul acesta vom avea un miliard de metri cubi de gaze în plus", a scris pe Facebook ministrul citat.
Potrivit acestuia, Romgaz va finaliza în cel mai scurt timp preluarea perimetrului Neptun Deep, de la Exxon. Prin această tranzacţie, cei de la Romgaz preiau şi tehnologia şi contractele aferente pentru începerea lucrărilor, astfel ca în 2026 să avem deja gaze naturale, pentru a fi folosite cât mai mult în România.
"Pentru a nu lăsa ca propaganda să inducă o serie de temeri vreau să atrag atenţia asupra faptului că perimetrul offshore Neptun Deep nu se află în zona care a făcut obiectul procesului dintre România şi Ucraina cu privire la Insula Şerpilor", a subliniat Virgil Popescu.
La sfârşitul anului trecut, Romgaz a anunţat că acţionarii săi au aprobat preluarea participaţiei deţinută de grupul american ExxonMobil la perimetrul Neptun Deep, care, potrivit unor estimări, ar conţine rezerve de gaze de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi. OMV Petrom deţine, de asemenea, 50% din blocul Neptun Deep din Marea Neagră. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 202 voturi "pentru", 91 voturi "împotrivă" şi 4 abţineri, o hotărâre prin care se modifică regulamentul forului legislativ.
Potrivit documentului, este interzisă transmiterea în direct sau înregistrarea şedinţei Camerei Deputaţilor, a Biroului permanent, a Comitetului liderilor sau comisiilor cu alte mijloace decât cele folosite oficial de Camera Deputaţilor, notează Agerpres.
"Prin derogare de la acest paragraf, deputaţii pot transmite sau înregistra şedinţa Camerei şi şedinţele comisiilor numai în perimetrul din sala de şedinţe alocat grupului parlamentar ai căror membri sunt sau, în cazul deputaţilor neafiliaţi, în perimetrul alocat acestora", se arată în hotărâre.
O altă prevedere precizează că "este interzisă utilizarea violenţei fizice constând în gesturi agresive ori a violenţei verbale constând în ţipete, injurii, invective sau calomnie la adresa unui alt parlamentar".
Modificarea regulamentului spune, de asemenea, că este interzisă participarea la desfăşurarea unui banner în sala de şedinţe în plen sau în sălile comisiilor.
Persoanele care încalcă aceste prevederi vor fi evacuate imediat din sală.
"Evacuarea este obligatorie şi se dispune de către preşedintele de şedinţă din oficiu sau la solicitarea unui deputat cu ajutorul majorităţii ponderate a liderilor grupurilor parlamentare. Chestorii asigură fără întârziere punerea în aplicare a măsurii disciplinare cu ajutorul personalului Direcţiei Afaceri Interne, indiferent de calitatea, funcţia sau demnitatea deţinută de persoana care este evacuată", se arată în document.
În cazul încălcării repetate a interdicţiilor, preşedintele de şedinţă, un lider de grup sau un deputat poate sesiza Biroul permanent pentru a aplica una dintre sancţiuni.
Hotărârea prevede, de asemenea, sancţiuni pentru cei care încalcă regulamentul.
Se prevede astfel diminuarea indemnizaţiei cu până la 50% până la 6 luni pentru exprimarea votului prin mijloace electronice prin utilizarea cardului de vot al altui deputat, pentru participarea la desfăşurarea unui banner în sala de şedinţe în plen sau în sălile comisiilor, pentru înregistrarea sau transmiterea în direct a şedinţelor Camerei Deputaţilor, Biroului permanent, comitetului liderilor, cu încălcarea regulamentului, pentru violenţă fizică utilizată împotriva unui alt parlamentar sau violenţă verbală constând în ţipete, injurii, ameninţări, invective, calomnie, la adresa unui alt parlamentar.
Totul vine în urma incidentului violent dintre liderul AUR, George Simion, şi ministrul Energiei, Virgil Popescu, despre care Monitorul de Galaţi a relatat în articolul "Ministrul Energiei agresat fizic în timpul discursului de liderul AUR (VIDEO)".

Publicat în Politica

Şedinţa de plen de luni a Camerei Deputaţilor în care se dezbătea moţiunea simplă a USR a fost suspendată, după ce discursul ministrului Energiei, Virgil Popescu, a fost întrerupt de George Simion, lider al AUR, care a mers la tribună şi l-a luat de braţ, având şi un schimb de replici cu Popescu, notează Agerpres.
În timpul discursului ministrului Popescu, George Simion a vociferat din sală. Şedinţa a fost întreruptă pentru scurt timp, după care Daniel Suciu a spus că este fără precedent ca un ministru să fie agresat fizic în timpul discursului şi a suspendat şedinţa. VEZI VIDEO AICI: https://www.youtube.com/watch?v=2V9RJZjzbz4&t=18s.

Publicat în Politica

România va avea iarna viitoare un surplus de un miliard de metri cubi de gaze naturale, care vor veni din Marea Neagră, din acel perimetru unde face exploatarea Black Sea Oil & Gas, a declarat, marţi seara, ministrul Energiei, Virgil Popescu.
"România dacă ar fi avut gazele din Marea Neagră... eram complet independenţi, eram chiar un furnizor de gaze naturale, un furnizor regional de stabilitate energetică. În schimb, România mai are un perimetru şi acesta este aproape gata, acel perimetru unde face exploatarea Black Sea Oil & Gas. Am avut discuţii cu ei şi în cursul acestei primăveri va ieşi primul gaz din Marea Neagră, deci România va mai avea un surplus în iarna viitoare de un miliard de metri cubi care va veni din Marea Neagră. Asta va reduce şi mai mult dependenţa României de gazul rusesc", a precizat, la B1 TV, Virgil Popescu.
Acesta a susţinut că Romgaz va începe investiţiile şi la zăcământul de la Caragele din judeţul Buzău, de unde vor veni primele gaze, cel mai probabil, în 2023.
"De asemenea, avem zăcămintele onshore, în interiorul ţării, în special zăcământul de la Caragele, din zona Buzăului, dar zăcământul adânc de la Caragele, unde Romgaz începe investiţiile şi începe să sondeze din nou acum. Şi acolo avem un zăcământ bogat şi unde probabil, în 2023, vorbim de primele gaze din acest zăcământ. Avem clar ce vrem să facem în zona gazului, care este o zonă foarte sensibilă foarte legată de jocurile geopolitice regionale şi unde ne concentrăm pentru a putea să nu mai avem valuri în perioada următoare", a adăugat şeful de la Energie.
În ceea ce priveşte aprovizionarea cu carburanţi având în vedere cotaţiile ridicate ale petrolului, Virgil Popescu a precizat că nu crede că România va avea astfel de probleme.
"România este un producător de petrol, dar şi importă petrol din Kazahstan. KazMunaiGaz îşi aduce petrolul din Kazahstan şi suntem mai puţin expuşi din punctul acesta de vedere decât celelalte ţări, pentru că suntem o ţară producătoare atât de petrol cât şi de gaze naturale, iar preţul petrolului urmăreşte cotaţiile mondiale. Nu cred că vom avea probleme cu aprovizionarea cu carburanţi, chiar deloc nu cred că vom avea. Nu am avut probleme când a fost acea explozie la rafinăria Petromedia, când rafinăria a fost oprită şi atunci nu s-a pus problema. Am reuşit să discutăm cu actorii din piaţă, cu KazMunaiGaz, care şi-a adus din import şi cu OMV-Petrom, şi-a adus supliment şi nu am avut probleme", a transmis ministrul Energiei, Virgil Popescu.
Zăcământul de la Caragele este estimat la aproximativ 30 de miliarde de metri cubi, iar cel din perimetrul Neptun Deep, la 42-84 miliarde de metri cubi. Rezervele estimate în perimetrul Midia, unde face exploatarea Black Sea Oil & Gas, se cifrează la aproximativ 20-30 miliarde de metri cubi. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) solicită demiterea "imediată" a ministrului Energiei, Virgil Popescu, pentru creşterea "nejustificat" de mare a preţurilor la energie, susţinând că "o majoritate guvernamentală de 70% are toate pârghiile legale, constituţionale şi politice pentru a interveni rapid în sprijinul populaţiei şi al economiei româneşti".
"Dincolo de contextul energetic internaţional, cauza principală care a generat creşterea preţurilor la energie în România este liberalizarea făcută fără să existe condiţii de piaţă concurenţială. Din moment ce peste 80% din producţia de energie este autohtonă, cea mai mare parte a ei fiind sub controlul direct al statului, iar costurile de producţie nu au crescut decât în foarte mică măsură, nu există nicio justificare pentru creşterea de până la 10 ori a preţurilor. Aceste preţuri nejustificat de mari sunt un atac direct la buzunarul cetăţenilor şi al firmelor din România, înfăptuit cu largul concurs al autorităţilor statului care au permis acest lucru. Din acest motiv, ministrul Energiei Virgil Popescu trebuie imediat demis", a transmis AUR, vineri, printr-un comunicat de presă remis Agerpres.
Totodată, AUR propune Guvernului un set de măsuri pentru protejarea economiei şi a populaţiei de efectele crizei energetice precum revenirea "imediată" la preţuri reglementate în energie şi plafonarea preţului final plătit de consumator, până când vor exista condiţii pentru o concurenţă reală.
"ANRE poate impune un preţ reglementat care să acopere costurile de producţie şi o marjă a profitului de o singură cifră, care să depăşească cu 1 sau 2 puncte procentuale rata inflaţiei", a explicat AUR.
Realizarea de investiţii în noi capacităţi de producţie energetică este o altă măsură propusă de AUR. "În loc să utilizeze resursele publice pentru diverse scheme de compensare a facturilor, este de preferat ca statul să facă investiţii în obiectivele energetice noi: reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, finalizarea termocentralei de la Iernut etc", se arată în comunicatul citat.
Potrivit AUR, ar trebui eliminate schemele de compensare, deoarece "sunt o formă mascată de a menţine profiturile uriaşe ale 'băieţilor deştepţi' din energie".
Deschiderea de discuţii cu UE pentru eliminarea obligativităţii cumpărării de certificate de carbon de către producători, ca măsură tranzitorie pentru depăşirea crizei energetice este o altă propunere a AUR.

Publicat în Politica

Consumatorii vulnerabili vor primi încă din această toamnă sprijin pentru plata facturilor la energie şi gaze, dacă legea care permite acordarea acestor ajutoare va fi aprobată în Parlament în septembrie, a declarat joi ministrul Energiei, Virgil Popescu.
El a participat la o întâlnire, la Palatul Victoria, între premierul Florin Cîţu şi reprezentanţii ANRE, ai Transelectrica, ai bursei de energie OPCOM şi cei ai Consiliului Concurenţei.
"Vom devansa termenul de aplicare a Legii consumatorului vulnerabil, astfel încât sprijinul să fie acordat începând cu acest sezon rece, nu de anul viitor. Sper ca legea să fie aprobată în Parlament în prima parte a lunii septembrie, astfel încât să putem acorda aceste ajutoare din octombrie-noiembrie. (...) Vorbim de peste 400.000 de consumatori, asta înseamnă de gospodării", a spus Popescu.
Banii vor veni de la bugetul de stat, în principal din dividendele acordate de companiile energetice.
Ministrul a precizat că preţul mediu al energiei de la începutul anului până la 31 iulie a fost 64 de euro pe MWh pe piaţa spot a bursei OPCOM.
"Nu 100, nu 1.000 de lei, nu 200. Noi ne uităm la preţul mediu. Există şi vârfuri şi este evident că trebuie să urmărim acest aspect. Principala cauză a creşterii preţului este costul certificatului de CO2 nu doar în România, ci peste tot, acolo unde există energie pe cărbune preţul este foarte sus, 55 de euro costul unui certificat care se adaugă la costurile de producţie şi evident că toţi ceilalţi producători vor beneficia de acest preţ şi vor face profit", a arătat Popescu.
El a sfătuit consumatorii să încheie noi contracte în piaţa liberă, unde preţurile sunt mai mici.
"Oameni buni, vă repet tuturor, mergeţi pe piaţa concurenţială, liberă, alegeţi cea mai bună ofertă, nu staţi în piaţa de serviciu universal, care este scumpă. Primul care este pe listă - şi mai sunt doi-trei la acelaşi nivel de preţ - este compania noastră, Hidroelectrica, faceţi contracte!", a îndemnat ministrul.
Totodată, surse participante la discuţiile de joi de la Guvern au precizat, pentru Agerpres, că autorităţile urmăresc o compensare suplimentară a facturilor la energie de care să beneficieze mai mulţi consumatori în această iarnă, pe lângă cei vulnerabili, iar, în prezent, se analizează modalitatea de încadrare legislativă a acestui ajutor.
O nouă discuţie pe tema facturilor la energie va avea loc săptămâna viitoare la Guvern.

Publicat în Economie