Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luni Uniunii Europene, mai ales Germaniei, să înceteze orice comerţ cu Rusia şi în special să refuze resursele energetice ale acesteia, conform unui mesaj video postat pe reţeaua Telegram, informează AFP.
"Niciun euro pentru ocupanţi, închideţi toate uşile, nu le mai trimiteţi bunuri, refuzaţi resursele energetice", a pledat şeful statului ucrainean.
"Fără comerţ cu voi, fără companiile şi băncile voastre, Rusia nu ar mai avea bani pentru acest război", a adăugat el.
Intervenţia sa survine în contextul în care luni are loc la Bruxelles o reuniune a miniştrilor de externe şi ai apărării din UE pentru a analiza posibile noi sancţiuni împotriva Moscovei, la aproape o lună de la începutul invaziei ruse la 24 februarie.
Statele din UE, extrem de dependente de hidrocarburile ruseşti, au exclus până acum sancţionarea acestui sector, foarte important pentru economia Rusiei.
"Vă rog, nu mai sponsorizaţi armele de război ale acestei ţări, Rusia", a spus Zelenski, înainte de a se adresa apoi direct Germaniei: "Aveţi forţă, Europa are forţă".
Germania a fost criticată pentru opoziţia faţă de un embargou imediat asupra hidrocarburilor din Rusia, de care este extrem de dependentă.
Kremlinul a transmis luni că un potenţial embargou european asupra petrolului rus ar afecta "întreaga lume".
În acelaşi timp, autorităţile ucrainene au anunţat că opt coridoare umanitare sunt pregătite pentru luni pentru ca civilii să poată fugi de război, relatează DPA.
Coridoarele vor fi folosite pentru ca autocarele să evacueze persoane şi să transporte ajutor, a spus vicepremierul Irina Vereşciuk.
Persoanele evacuate vor fi transferate din apropierea oraşului-port asedia Mariupol spre oraşul Zaporojie din sud-estul Ucrainei.
De asemenea, sunt plănuite evacuări mai apropiate de Kiev dinspre localităţi aflate pe linia frontului de la nord şi est de capitală, conform planului.
Planul cere de asemenea evacuări din zona extinsă a localităţilor Ziverodoneţk şi Lisiciansk din regiunea Lugansk spre oraşul Bahmut din regiunea învecinată Doneţk.
În paralel, autorităţile din Odesa au acuzat forţele ruse că au atacat luni dimineaţă clădiri dintr-o zonă rezidenţială de la periferia oraşului, potrivit Reuters.
Este primul atac de acest fel asupra Odesei, oraş port la Marea Neagră.
Consiliul local a precizat că nu au existat victime, dar că atacul a declanşat un incendiu. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond
Vineri, 28 Ianuarie 2022 13:08

Spital înghiţit de pământ (FOTO)

La Moscova, fanii plimbărilor prin locuri abandonate pot vizita spitalul Hovrinskaya, pe care unii localnici îl numesc „Reşedinţa răului”. Construcţia spitalului, care era planificat să deservească aproximativ 1.300 de persoane, a început în 1980.

Cinci ani mai târziu, lucrările de construcţie s-au oprit. Pe parcursul existenţei sale spitalul nu a funcţionat nici măcar o zi. Primele etaje ale imensului edificiu neterminat sunt astăzi inundate, iar clădirea în sine se scufundă încet în pământ.

Potrivit datelor oficiale, construcţia spitalului a fost întreruptă din cauza condiţiilor geologice nefavorabile, iar localnicii au o explicaţie despre ceea ce s-a întâmplat. Dacă te uiţi la hărţile vechi ale Moscovei, poţi vedea că odată a fost un mare cimitir. De aceea, acest loc a fost abandonat. Nicio instituţie nu a îndrăznit să construiască facilităţi acolo.

În ultimele decenii, spitalul abandonat a atras curioşi, turişti extremi, satanişti şi criminali. Într-o anumită perioadă de timp, acolo s-a efectuat pregătirea ofiţerilor serviciului de salvare. Spitalul neterminat este considerat nesigur, nu numai din cauza stării sale dărăpănate. Clădirea atrage delicvenţi curioşi, dar şi jefuitori.

În ultimii ani, clădirea sumbră a spitalului Hovrinskaya este sub pază severă, aşa că nu este uşor să ajungeţi pe teritoriul său. Potrivit rapoartelor, imensa clădire va fi demontată în următorii ani.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Publicat în Mapamond

Ţările cu rol de mediator în tensiunile dintre Rusia şi Ucraina, adică Germania şi Franţa, au lansat sâmbătă, 03 aprilie 2021, un apel la "reţinere" şi "dezescaladare imediată" între cele două ţări, declarându-se "preocupate de numărul tot mai mare de încălcări ale încetării focului", relatează Agerpres.
Reafirmându-şi "sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei", diplomaţiile celor două ţări s-au arătat "preocupate de numărul tot mai mare de încălcări ale încetării focului, în contextul în care situaţia din estul Ucrainei s-a stabilizat din iulie 2020", potrivit unui comunicat comun.
Berlinul şi Parisul solicită "părţilor să dea dovadă de reţinere şi să procedeze la o dezescaladare imediată", subliniind că în acelaşi timp urmăresc "cu mare vigilenţă situaţia, în special mişcările forţelor ruse".
În ultimele zile, responsabili ucraineni şi americani şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la sosirea a mii de soldaţi şi echipamente ruseşti la frontiera ruso-ucraineană. Preşedintele american, Joe Biden, a promis Kievului un sprijin "neclintit" în faţa "agresiunii Rusiei", văzută ca sprijin militar al separatiştilor, în pofida dezminţirilor Moscovei.
Armata rusă a anunţat, de asemenea, vineri, 02 aprilie 2021, manevre militare destinate să simuleze apărarea împotriva unui atac cu drone într-o regiune din apropierea Ucrainei.
După un armistiţiu cu o durată record în a doua jumătate a anului 2020 în estul Ucrainei, ciocnirile s-au înmulţit din ianuarie între separatişti şi forţele ucrainene, fiecare parte respingând responsabilitatea pentru acestea.
În trei luni, 20 de soldaţi ucraineni au fost ucişi, faţă de 50 de anul trecut. Războiul din estul Ucrainei, care a luat făcut peste 13.000 de morţi, a început în 2014 după o revoluţie pro-occidentală la Kiev care a fost urmată de anexarea Peninsulei Crimeea la Rusia.
Franţa şi Germania sunt părţi la aşa-numitele discuţii "Normandia" cu Rusia şi Ucraina şi au participat la negocierea acordurilor de pace de la Minsk încheiate în februarie 2015. Diplomaţiile celor două ţări au solicitat, de asemenea, în comunicat "încetarea restricţiilor privind libertatea de circulaţie" a Misiunii speciale de observare a OSCE în Ucraina (MSOU) însărcinată cu supravegherea eforturilor de reducere a tensiunilor.

Publicat în Mapamond