''Drogurile revin'' în Europa: uşor frânate în 2020 de criza sanitară cauzată de COVID -19, consumul şi oferta au revenit în 2021 la nivelul ridicat dinaintea pandemiei, avertizează un raport publicat recent, care este, de asemenea, alarmant în legătură cu apariţia unor noi droguri de sinteză, relatează AFP.
Indicator de referinţă utilizat de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT), analiza apelor uzate din 75 de oraşe din 25 de ţări (23 din Uniunea Europeană, Turcia şi Norvegia) relevă astfel ''o creştere generală a detectărilor'' de canabis, cocaină, amfetamine şi metamfetamine.
Ecstasy (şi ingredientul său activ, MDMA) este singurul drog ''pentru care reziduurile au scăzut în majoritatea oraşelor studiate'', adaugă raportul.
Explicaţia preferată: multe ţări aveau închise cluburile de noapte, locurile preferate de consum de ecstasy şi MDMA, când a fost realizat acest amplu studiu, în primăvara anului 2021. Aceste două droguri sunt însă mult mai puţin răspândite decât canabisul: 2,6 milioane de adulţi au declarat că le-au consumat anul trecut, faţă de 22 de milioane (3,5 milioane pentru cocaină şi două milioane pentru amfetamine şi metamfetamine).
Oferta de droguri ''rămâne ridicată în UE'' şi chiar depăşeşte ''nivelurile de dinainte de pandemie'' pentru cocaină.
Un volum record de 213 tone de pudră albă a fost confiscat în UE în 2020, anul celor mai recente date disponibile, deşi a fost marcat de restricţii de călătorie şi închideri de locuri pentru evenimente festive legate de Covid. În 2019 au fost confiscate 202 tone.
''Acest indicator şi alţii sugerează că în prezent nu există niciun indiciu că tendinţa ascendentă a disponibilităţii acestui drog, observată în ultimii ani, s-a schimbat'', potrivit Observatorului.
În general, ''drogurile clasice nu au fost niciodată atât de accesibile şi continuă să apară noi substanţe cu doze mari'', a avertizat directorul (OEDT), Alexis Goosdeel, în cadrul unei conferinţe de presă online.
''Aproape tot ceea ce are un potenţial psihoactiv astăzi riscă să apară pe piaţă'', a adăugat el, menţionând ''un risc real în ceea ce priveşte sănătatea publică''.
În 2021, 52 de noi substanţe psihoactive (NPS) au fost semnalate pentru prima dată, ''una pe săptămână, comparativ cu două acum 25 de ani'', a precizat Goosdeel.
OEDT şi directorul său sunt, de asemenea, îngrijoraţi de faptul că Europa devine ''un mare producător de droguri, în special de sinteză'', atât pentru piaţa locală, cât şi pentru export.
Peste 350 de laboratoare ilegale au fost desfiinţate în 2020, ''dintre care unele locaţii de producţie la scară largă de cocaină, metamfetamina şi catinonă''.
Au fost descoperite 23 de laboratoare de procesare a cocainei, o cifră în creştere ''care indică faptul că traficanţii folosesc metode mai inovatoare pentru a aproviziona piaţa europeană''.
Specializate în mod tradiţional în traficul de cocaină, cartelurile mexicane s-ar implica din ce în ce mai mult în producţia pe Vechiul Continent de droguri de sinteză, în special metamfetamina, care este în prezent mult mai răspândită în America de Nord.
Însă, potrivit raportului, ''această evoluţie prezintă riscul unei disponibilităţi mai mari şi al unei potenţiale creşteri a consumului'' în Europa.

Conflictul din Ucraina ar putea agrava problemele legate de droguri

Agresiunea militară Rusiei în Ucraina ar putea crea "noi vulnerabilităţi" în Europa în ceea ce priveşte drogurile ilegale, declanşând schimbări în rutele de contrabandă şi expunând potenţial mai multe persoane la stupefiante, a avertizat agenţia antidrog a UE, cu sediul la Lisabona.
Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT) a subliniază în raportul său anual că multe persoane care au suferit un "stres psihologic sever" în timpul conflictului ar putea fi mai vulnerabile la probleme de abuz de substanţe în viitor, relatează Reuters.
Traficanţii de droguri ar putea să treacă la rute alternative pentru a evita zonele cu o prezenţă sporită a securităţii, în timp ce serviciile de sănătate din ţările europene, în special cele care se învecinează cu Ucraina, ar putea deveni mai tensionate, deoarece consumatorii de droguri care fug de conflict au nevoie de sprijin.
''Continuitatea tratamentului, serviciile lingvistice şi furnizarea de locuinţe şi de asistenţă socială sunt probabil cerinţe cheie'', se arată în raport, adăugând că şi cei care nu sunt consumatori de droguri sunt în pericol.
Agenţia mai consemnează că situaţia financiară dificilă din Afganistan, care se află sub controlul talibanilor din august, ar putea face ca veniturile din droguri să devină o sursă mai importantă de venit şi să ducă la o creştere a traficului de heroină către Europa.
În pofida interzicerii producţiei, vânzării şi traficului de droguri ilicite, se pare că în Afganistan continuă cultivarea macului.
Îngrijorările legate de impactul pe care evoluţiile internaţionale l-ar putea avea asupra problemelor legate de droguri în Europa vin într-un moment în care consumul de substanţe revine la nivelurile anterioare pandemiei şi există semne de creştere a producţiei, după cum a constatat OEDT. Acesta a făcut apel la ţările europene să intensifice serviciile de tratament şi de reducere a riscurilor.
''Drogurile consacrate nu au fost niciodată atât de accesibile, iar noi substanţe puternice continuă să apară... toată lumea poate fi afectată, fie direct, fie indirect', a declarat directorul OEDT, Alexis Goosdeel.
Un număr record de 213 tone de cocaină au fost confiscate în Uniunea Europeană şi peste 350 de laboratoare de producţie ilegală de droguri au fost dezmembrate în 2020, potrivit celor mai recente date ale instituţiei. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) nu consideră că focarele de variola maimuţei din afara Africii vor conduce la o pandemie, conform declaraţiilor făcute luni de Rosamund Lewis, un oficial din cadrul organizaţiei, care a adăugat că rămâne incert dacă persoanele infectate şi asimptomatice pot transmite această boală, transmite Reuters.
Peste 300 de cazuri suspecte şi confirmate de variola maimuţei - o maladie de obicei uşoară ce se transmite prin contact apropiat şi produce simptome similare răcelii şi leziuni cutanate purulente - au fost raportate în cursul lunii mai, majoritatea lor în Europa.
OMS evaluează dacă aceste focare ar trebui abordate drept "o potenţială urgenţă de sănătate publică care să preocupe comunitatea internaţională" (PHEIC). O astfel de abordare, aşa cum s-a procedat în cazurile COVID-19 şi Ebola, ar contribui la accelerarea cercetării şi finanţărilor pentru a menţine maladia sub control, susţine Reuters.
Întrebată dacă focarele de variola maimuţei au potenţialul de a se transforma într-o pandemie, Rosamund Lewis, coordonator tehnic pentru variola maimuţei în cadrul Programului OMS pentru Urgenţe de Sănătate, a răspuns că "nu ştim, dar nu credem".
"În acest moment nu suntem îngrijoraţi cu privire la o pandemie globală", a precizat ea.
Odată contractată această boală, durata erupţiei cutanate urmată de căderea crustelor formate este considerată drept perioada de infecţie, însă există puţine informaţii cu privire la posibilitatea ca şi persoanele asimptomatice să transmită virusul, a adăugat ea.
"Nu ştim încă dacă există transmitere asimptomatică a variolei maimuţei - indiciile din trecut arată că nu este vorba de o caracteristică importantă a bolii - însă acest lucru rămâne să fie determinat", a mai susţinut ea.
Tulpina virală activă în aceste focare poate ucide un număr mic dintre persoanele infectate, însă până în prezent nu a fost raportat niciun deces, mai notează Reuters. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Mai mult de 100.000 de români părăsesc, în fiecare an, oraşele pentru a se muta în mediul rural, în condiţiile în care doar în cei doi ani de pandemie COVID-19, peste 250.000 de locuitori au ales să se mute din urban la ţară, relevă o analiză realizată de Frames şi Arabesque & Mathaus.
Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) indică faptul că, în 2020, în anul de vârf al crizei sanitare, 116.491 de persoane au renunţat la viaţa din oraş pentru cea din mediul rural. În sens invers, adică din localităţile mici către oraşe, s-au mutat numai 77.825 de persoane.
Pe acest fond, specialiştii susţin că, în ultimii doi ani, tendinţa migraţiei către mediul rural s-a accentuat, dovadă că, în 2022, din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 69% sunt pentru zona rurală. În mediul rural ar urma să se construiască 404.681 mp de construcţii rezidenţiale, faţă de 275.091, în ianuarie 2022, şi 377.606 mp în februarie 2021.
În luna februarie a acestui an s-au eliberat 3.542 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (+38,9%), cu o suprafaţă utilă totală de 803.035 mp (+33,3%).
Conform analizei, în ultima perioadă, pe lista argumentelor migraţiei de la oraş la ţară, dincolo de dorinţa de avea mai mult spaţiu şi de a respira un aer mai curat, s-a adăugat explozia costurilor cu utilităţile, cu gazele şi energia electrică.
Dincolo de datele statistice, acest fenomen se vede şi în vânzările magazinelor de bricolaj, care comercializează materiale pentru construit, renovat sau amenajat. Astfel, de la garduri şi pavaj, gresie de exterior, instalaţii pentru amenajare fose septice în zonele în care încă nu sunt condiţii şi instalaţii pentru udat grădini, vânzările au înregistrat o creştere semnificativă, iar izolarea termică se află în prim-plan.
Potrivit sursei citate, vânzările de soluţii de izolare termică vor continua să se afle în topul vânzărilor. "Dacă este să vă apucaţi de izolarea caselor, trebuie să ştiţi că procentele de pierdere a căldurii sunt între 30 - 40% prin pereţi, uşile 10% şi ferestrele 20%, în timp ce prin acoperiş se poate pierde între 15 şi 25% din coeficientul energetic", se arată în cercetarea de specialitate. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Cei 2.000 de specialişti angajaţi în perioada stării de alertă declarată în contextul pandemiei COVID-19 în direcţiile de sănătate publică şi în serviciile de ambulanţă vor putea fi menţinuţi în sistemul de sănătate.
Prin Hotărârea de Guvern aprobată astăzi, 11 aprilie 2022, a fost stabilit cadrul legal pentru organizarea examenelor în vederea ocupării posturilor pe perioadă nedeterminată pentru personalul angajat pe perioada stării de alertă pe cele 2.000 de posturi aprobate pentru personalul contractual din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi al serviciilor de ambulanţă judeţene şi Serviciului de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov.
De asemenea, documentul aduce o serie de modificări ale structurii organizatorice în vederea eficientizării activităţii şi a creşterii capacităţii administrative a Ministerului Sănătăţii.
În cadrul ministerului se va înfiinţa o structură de specialitate în vederea implementării reformelor şi de monitorizare a stadiului de îndeplinire a ţintelor şi jaloanelor cu privire la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, mecanism prin care România poate accesa fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.

Publicat în Sanatate

Şcolile din 23 de ţări, cu 405 milioane de elevi, sunt încă închise parţial sau total din cauza COVID-19, atenţionează Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), transmite miercuri BBC.
UNICEF estimează că 147 de milioane de copii au ratat în ultimii doi ani cel puţin jumătate din cursurile cu prezenţă fizică, iar unii copii vulnerabili, în special fetele, nu s-au întors în şcolile care s-au redeschis.
Copiii sunt "victimele ascunse ale pandemiei", a subliniat directoarea executiv a UNICEF, Catherine Russell.
Deşi copiii au fost mai puţin vulnerabili la cele mai grave efecte ale coronavirusului asupra sănătăţii, viaţa lor a fost dată peste cap de închiderea şcolilor din cauza pandemiei, notează BBC.
În martie 2020, 150 de ţări din întreaga lume şi-au închis complet şcolile, cu închideri parţiale în alte 10. Doi ani mai târziu, în 19 dintre ele unele şcoli sunt încă închise; în alte patru - Filipine, Honduras, Insulele Solomon şi Vanuatu, în Pacificul de Sud - cel puţin 70% dintre şcoli rămân închise, proporţie considerată de UNICEF drept închidere totală.
Mai mult, "vedem copii care se întorc la şcoală şi care citeau înainte, iar acum nu ştiu să citească, care făceau socoteli înainte, iar acum nu pot face asta", a notat Russell pentru BBC News.
Directoarea UNICEF afirmă că se teme cel mai mult pentru cei care au abandonat şcoala şi riscă să devină vulnerabili la exploatare.
"Unii copii, pentru că familiile lor erau atât de sărace, au trecut în rândul forţei de muncă", a spus ea. La rândul lor, "fetele au ajuns să accepte căsătorii timpurii - ceea ce este o soartă îngrozitoare", a adăugat responsabila UNICEF.
În Filipine - unde copiii s-au confruntat şi cu restricţii în ce priveşte joaca afară - câteva şcoli au început să se redeschidă în toamnă, dar majoritatea elevilor rămân acasă. În Uganda, când şcolile s-au redeschis, în ianuarie anul acesta, aproximativ unul din 10 elevi nu s-au mai întors în bănci. Numeroase clădiri şcolare au fost afectate şi de recentele inundaţii extreme, UNICEF furnizând 457 de corturi pentru continuarea procesului educaţional.
În Africa subsahariană, abilităţile de citire, scriere şi matematică erau cele mai scăzute chiar înainte de pandemie, menţionează UNICEF.
Organizaţia ONU, care a strâns date din 122 de ţări, a mai atenţionat că doar 60% au publicat planuri de redresare a educaţiei, sugerând că această problemă nu a fost încă luată în serios. Avertizând că pandemia a dezvăluit şi a adâncit inegalităţile profunde în ce priveşte accesul copiilor la educaţie, UNICEF solicită creşterea investiţiilor pentru a evita o reacţie devastatoare în lanţ asupra şanselor copiilor în viaţă.
Ponderea ajutorului străin pentru dezvoltare acordat educaţiei la nivel global a scăzut de la 8,8% în 2019 la 5,5% în 2020, menţionează BBC.
Potrivit responsabilei UNICEF, ministerele educaţiei din întreaga lume trebuie să elaboreze planuri, dar este nevoie şi de un angajament global pentru a contribui la redresarea educaţiei.
"Trebuie să ne angajăm cu adevărat să avem grijă de aceşti copii, astfel încât să poată prospera", a spus Russell. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, afirmă că, de săptămâna viitoare, infecţiile cu SARS-CoV-2 vor avea o tendinţă descendentă care va duce la dispariţia problemei de sănătate publică şi reluarea activităţilor în mod obişnuit.
"Au fost înregistrate 4.276 de cazuri. Remarcăm o scădere în aceeaşi zi de marţi şi, dacă ea va fi susţinută şi în următoarele zile, probabil vom intra pe un trend descendent. Evoluţiile în ceea ce priveşte numărul de cazuri noi după data confirmării, evoluţia ratei de pozitivitate care a cunoscut o uşoară creştere, de la 9% până la 12%, încărcarea paturilor din ATI care a cunostut o scădere mai lentă decât scăderea înregistrată la numărul de persoane internate, şi e normal să fie aşa. (...) Având în vedere trendul regional, opinia noastră este că, începând cu săptămâna viitoare, vom intra şi noi pe un trend descendent care să ducă la dispariţia încet-încet a acestei probleme de sănătate publică în perioada următoare şi la reluarea activităţilor în mod obişnuit", a declarat Alexandru Rafila într-o conferinţă de presă.
El a adăugat că autorităţile rămân vigilente, cu toate sistemele în funcţiune - începând cu testare, monitorizare, evaluarea pacienţilor în centrele ambulatorii, medicaţie şi paturi în spitale.
Ministrul Rafila a mai spus că secvenţierile demonstrează aceeaşi dominanţă a tulpinii Omicron, care "ocupă tot spectrul secvenţierilor din România". (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi a adoptat hotărârea prin care Centrul Judeţean pentru Conducere şi Coordonare a Intervenţiei (CJCCI) Galaţi, activat la sediul Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”General Eremia Grigorescu” al judeţului Galaţi, îşi încetează activitatea privind gestionarea situaţiilor generate în contextul pandemiei de COVID-19.

De asemenea, încetează şi activitatea reprezentanţilor DSP Galaţi în cadrul CJCCI Galaţi la sediul Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”General Eremia Grigorescu” al judeţului Galaţi.

CJCCI va continua toate activităţile privind gestionarea situaţiilor generate de afluxul mare de cetăţeni străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina şi care sosesc pe teritoriul judeţului Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Războiul din Ucraina reprezintă un colac de salvare din partea lui Vladimir Putin pentru liderii politici din Vest şi din România, care speră să nu fie traşi la răspundere pentru deciziile lor din criza medicală, este părerea deputatului AUR Galaţi Lilian Scripnic.
"Pandemia, care nu mai avea de gând să se încheie, a dispărut subit. Războiul declanşat în Ucraina de dictatorul rus, Vladimir Putin, a reuşit să elimine pandemia mai devreme decât ne-am fi putut închipui. Guvernul României a renunţat, pe neaşteptate, să prelungească starea de alertă cu încă 30 de zile, aşa cum a făcut-o vreme de 2 ani. Această răsturnare de situaţie s-a produs imediat după ce toate partidele, în afară de AUR, votaseră în Parlament împotriva modificării legii 55/2020 pentru limitarea stării de alertă la 90 de zile. Brusc s-a decis altceva. Împingând tema pandemiei în plan secund, Putin le-a aruncat un colac de salvare lui Biden, Macron, Trudeau, Scholz, Iohannis etc., care speră, la unison, să nu fie traşi la răspundere pentru deciziile lor din criza medicală. Aceştia au câştigat, ca la tombolă, o perioadă de repaos sau chiar amnistie pentru faptele lor corupte, pentru furtul libertăţii democratice şi instaurarea dictaturii medicale. Omenirea era gata să le ceară socoteală pentru abuzurile făcute în ultimii doi ani. Pandemia a dispărut pentru că a apărut un pericol mai mare, cu perspectiva unui război nuclear. Oamenii sunt îngrijoraţi sub influenţa mirosului de praf de puşcă. Criza economică uriaşă şi abuzurile din pandemie făcute de multe guverne, inclusiv cel din România, ar fi răsturnat multe guvernări, inclusiv guvernul PNL-PSD-UDMR, dar acum această criză va fi mascată sub efectele războiului", spune Lilian Scripnic.

Publicat în Politica

Urmare a diminuării numărului de solicitări transmise de beneficiarii serviciilor de ocupare către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, toate procedurile aferente măsurilor aplicate de ANOFM în contextul pandemiei generate de răspândirea virusului SARS-CoV-2, publicate în platforma aici.gov.ro, au fost dezactivate.
Pentru accesarea în continuare a acestor măsuri, documentele necesare vor fi transmise în format electronic la adresele de e-mail ale agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, adrese ce se regăsesc în ANEXA la acest anunţ.
Formularele necesare pentru accesarea serviciilor destinate diminuării efectelor pandemiei asupra mediului economic pot fi vizualizate pe site-ul ANOFM la secţiunea Persoane juridice/Formulare - https://www.anofm.ro/index.html?agentie=&categ=4&subcateg=12.
De asemenea, pentru detalii suplimentare, agenţii economici sunt rugaţi să contacteze agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în raza cărora au sediul social, informează ANOFM.

Publicat în Economie

Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, au participat marţi, 1 februarie, la şedinţele de autoevaluare a activităţii pentru anul 2021 ale categoriilor de forţe ale Armatei României.

Forţele Terestre Române

La sediul Statului Major al Forţelor Terestre (SMFT), generalul-maior Iulian Berdilă, şeful categoriei de forţe, a prezentat modul de îndeplinire a obiectivelor stabilite în anul 2021, an marcat semnificativ de pandemia de COVID-19.
Şeful SMFT a trecut în revistă cele mai importante aspecte ale activităţii de anul trecut, evidenţiind creşterea capacităţii comandamentelor în asigurarea comenzii şi controlului forţelor, sprijinul pentru constituirea Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est (HQ MNC-SE), continuarea demersurilor pentru dezvoltarea capacităţii operaţionale a forţelor terestre şi, nu în utimul rând, redimensionarea instrucţiei pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, concomitent cu respectarea angajamentelor faţă de structurile aliate şi partenere, în condiţiile limitărilor impuse de efectele pandemiei.
În anul evaluat, Forţele Terestre Române au realizat şi menţinut capabilităţile de apărare robuste şi reziliente, credibile, interoperabile şi flexibile, în scopul îndeplinirii misiunilor specifice şi a angajamentelor asumate de România ca stat membru al NATO şi al UE. Totodată, Forţele Terestre Române au depus eforturi susţinute pentru acordarea sprijinului autorităţilor centrale şi locale în gestionarea crizei provocate de pandemiade COVID-19.
Cu privire la domeniul modernizării Forţelor Terestre, generalul-maior Iulian Berdilă a subliniat paşii importanţi făcuţi în această direcţie de structurile subordonate, în principal prin continuarea programelor şi proiectelor esenţiale de înzestrare.
La finalul şedinţei de bilanţ, şeful Forţelor Terestre Române a menţionat priorităţile SMFT pentru anul 2022. Dintre acestea, a evidenţiat creşterea nivelului de operaţionalizare prin consolidarea structurilor şi dezvoltarea capacităţii operaţionale, optimizarea programelor de formare iniţială şi continuă, pregătirea militarilor pe noile sisteme de armament, tehnică militară şi echipamente intrate în dotare, planificarea, organizarea şi desfăşurarea, la standarde ridicate, a exerciţiilor naţionale şi multinaţionale.

Forţele Aeriene Române

Tot pe 1 februarie, echipa de conducere a MApN s-a deplasat la sediul Statului Major al Forţelor Aeriene (SMFA).
În cadrul activităţii de autoevaluare, şeful SMFA, generalul-locotenent Viorel Pană, a prezentat modul de îndeplinire a obiectivelor asumate pentru anul 2021, cele mai importante fiind reprezentate de accelerarea procesului de consolidare a capacităţii de luptă a structurilor Forţelor Aeriene pentru asigurarea supravegherii şi avertizării timpurii, descurajării şi respingerii acţiunilor aeriene agresive la adresa României. Forţele Aeriene Române au depus eforturi susţinute pentru sprijinirea autorităţilor centrale şi locale în gestionarea crizei provocate de pandemia de COVID-19, prin transportarea, în ţară şi străinătate, atât a pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, cât şi a materialelor sanitare necesare sistemului medical.           
În anul 2021, Statul Major al Forţelor Aeriene şi-a îndeplininit obiectivul general, precum şi obiectivele specifice stabilite, şi are capacitatea de a conduce acţiunile de apărare a integrităţii spaţiului aerian naţional, concomitent cu continuarea procesului de dezvoltare şi consolidare a capacităţii de luptă a marilor unităţi şi unităţi din subordine.
În cadrul şedinţei de bilanţ a Statului Major al Forţelor Navale (SMFN), desfăşurată în aceeaşi zi, contraamiralul Mihai Panait, şeful acestei categorii de forţe, a prezentat ministrului apărării naţionale, Vasile Dîncu, şi şefului Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, modul de îndeplinire a obiectivelor pe care Forţele Navale Române le-au avut în anul 2021.

Forţele Navale Române

Forţele Navale au avut trei obiective principale - desfăşurarea în siguranţă a misiunilor; îmbunătăţirea condiţiilor de învăţământ, de instruire şi de muncă; dezvoltarea programelor de reparaţii, modernizare şi înzestrare. Militarii din Forţele Navale Române au îndeplinit toate misiunile planificate anul trecut, în plan naţional şi în cadru aliat, cea mai importantă dintre acestea fiind participarea la Operaţia Uniunii Europene EUNAVFOR MED „Irini”, pentru o perioadă de trei luni, cu puitorul de mine şi plase „Viceamiral Constantin Bălescu”, în Marea Mediterană. Totodată, Forţele Navale Române au participat cu fregata „Regina Maria” la Operaţia NATO „Sea Guardian” din Marea Mediterană, asigurând comanda grupării navale. De asemenea, dragorul maritim „Locotenent Lupu Dinescu” şi fregata „Regina Maria” au participat la toate dislocările grupărilor navale permanente ale NATO din Marea Neagră.
Referitor la condiţiile de învăţământ şi instruire, şeful SMFN a exemplificat câteva dintre realizările din anul 2021, precum darea în funcţiune a unor noi laboratoare (echipamente şi sisteme de navigaţie, oceanografie, limbi străine), săli de clasă cu table interactive, modernizarea Centrului de Pregătire Marinărească şi Sporturi Nautice de la Palazu Mare şi altele.
Cu privire la programele de reparaţii, modernizare şi înzestrare, planificate în anul 2021, contraamiralul Panait a afirmat că „modernizarea Forţelor Navale Române este o necesitate, iar situaţia complexă de securitate din Marea Neagră impune o politică navală adaptată contextului actual, pentru a putea să ne respectăm angajamentele”.
Prin bugetul avut la dispoziţie, au fost făcuţi paşi importanţi pentru modernizarea platformelor navale din dotare şi pentru achiziţia de tehnică nouă. Eforturile s-au concentrat pe prezenţa navală permanentă pe mare, pe fluviu şi în zona de responsabilitate, pe contribuţia la îndeplinirea angajamentelor ţării noastre faţă de NATO şi UE, precum şi pe desfăşurarea unui program complex de instruire, în vederea menţinerii la nivel înalt a capacităţii de luptă.
Obiectivele principale ale Forţelor Navale Române, pentru anul 2022, sunt asigurarea unui nivel ridicat al capacităţii de reacţie, proiectarea unor capabilităţi necesare şi relevante pentru îndeplinirea misiunilor încredinţate, precum şi creşterea nivelului de pregătire a personalului şi operaţionalizarea graduală a forţelor.
Un element foarte important al anului 2022, pentru Forţele Navale Române, îl reprezintă participarea, pentru al doilea an consecutiv, la Operaţia Uniunii Europene „Irini” şi pentru a şasea oară consecutiv la Operaţia NATO „Sea Guardian”, ambele desfăşurate în Marea Mediterană.
La finalul şedinţelor de evaluare, ministrul Vasile Dîncu a apreciat activitatea categoriilor de forţe în anul trecut. Totodată, şi-a exprimat convingerea că militarii Armatei României îşi vor face în continuare datoria cu profesionalism ridicat, fiind gata oricând să facă faţă cu succes tuturor misiunilor planificate alături de aliaţi şi demonstrând că sistemul de pregătire şi de instruire corespunde standardelor de calitate ale NATO şi UE, se arată într-un comunicat al M.A.I.

Publicat în National
Pagina 1 din 10