Ministerul Dezvoltării a stabilit procedura de restituire a banilor plătiţi de persoanele care nu au completat formularul digital PLF de intrare în România pe perioada pandemiei de coronavirus.
Ministerul Dezvoltării a aprobat şi publicat în Monitorul Oficial ordinul care stabileşte procedura de restituire, de către organele fiscale locale, a sumelor de bani achitate de cetăţeni, reprezentând amenzi contravenţionale pentru necompletarea formularului digital de intrare în România.
Cetăţenii sancţionaţi contravenţional care au achitat amenda trebuie să depună o cerere la direcţia de taxe şi impozite din cadrul primăriei de domiciliu, în vederea restituirii sumelor achitate, în termen de 90 de zile de astăzi. În vederea procesării rapide a cererilor, acestea trebuie însoţite de procesul verbal de constatare a contravenţiei şi documentul de plată.
Cererile pot fi depuse în format fizic, electronic (e-mail/Spaţiu Virtual Privat) sau prin împuternicit. Sumele pot fi restituite în contul comunicat de contribuabil, în numerar la casieriile organelor fiscale locale, sau vor fi scăzute din alte datorii fiscale, dacă acel contribuabil are de achitat impozite pe clădiri, impozite pe terenuri, impozite pe mijloacele de transport, etc. Termenul de soluţionare este de maximum 45 de zile de la depunerea acestora.
În cazul cetăţenilor care au primit amendă contravenţională pentru necompletarea formularului PLF, dar care nu au achitat amenzile, acestea se anulează şi se scad din evidenţele organelor de executare fără a fi nevoie de depunerea cererii completate.
Procedura restituirii acestor amenzi a fost publicată, pe pagina Ministerului Dezvoltării, în transparenţă decizională, din 4 august, şi au fost consultate structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.

Formularul de cerere, aici: https://www.mdlpa.ro/uploads/articole/attachments/62fb958cea41c842597497.doc «-

Publicat în National

Președintele Consiliului Județean (CJ) Galați, Costel Fotea, a semnat astăzi, 1 august 2022, un contract cu fonduri europene pentru sistemul sanitar, în valoare de 33.525.133 de lei. Este vorba despre decontarea sumelor cheltuite în perioada pandemiei pentru dotarea Spitalului Clinic Județean de Urgenț㠄Sf. Apostol Andrei” și a Spitalului de Pneumoftiziologie cu materiale de protecție, materiale sanitare, dezinfectanți și echipamente medicale.
„În perioada pandemiei, pentru gestionarea acestei crize sanitare, Consiliul Județean, Spitalul de Urgență Galați și Spitalul TBC au investit zeci de milioane de lei pentru achiziționarea a sute de mii de materiale de protecție și consumabile, mii și mii de litri de soluții dezinfectante sau sute de echipamente medicale pentru diagnosticarea și tratarea pacienților Covid-19, inclusiv aparate de ventilație, concentratoare de oxigen și monitoare de funcții vitale. Astăzi, după o muncă de aproape doi ani, am reușit să recuperăm peste 33,5 milioane de lei din banii cheltuiți, cele două spitale fiind în prima linie de luptă cu noul coronavirus. De altfel, până acum, în cadrul acestui apel cu fonduri europene destinat combaterii noului coronavirus, am reușit să obținem peste 80 de milioane lei pentru Spitalul Județean, Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul TBC și Spitalul Municipal din Tecuci, care vor fi investiți pentru dotarea și modernizarea acestor unități medicale”, a declarat Costel Fotea.
Fondurile au fost obținute în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, apelul destinat creșterii capacității de gestionare a crizei sanitare Covid-19.

Publicat în Știrea zilei

Analizând situaţia din ultimii doi ani, măsurile adoptate pentru a stopa răspândirea pandemiei de COVID-19 au afectat multe sectoare economice, inclusiv turismul. În UE, datele arată impactul major asupra turismului intern şi internaţional, sectorul intern rezistând ceva mai bine în urma impunerii restricţiilor de călători, arată datele publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În urma primelor restricţii impuse în vara anului 2020, turismul a fost aproape de zero. Redresarea parţială a numărului sosirilor vizitatorilor în unităţile de cazare turistică din vara anului 2020 a fost sprijinită de cererea internă, iar multe persoane au decis să-şi petreacă concediile în ţările de origine.
Comparativ cu iulie şi august 2019, sosirile interne în unităţile de cazare turistică din Uniunea Europeană au scăzut cu 9% în iulie şi august 2020, în timp ce declinul în cazul sosirilor internaţionale a fost considerabil mai mare, de 65%.
În aceeaşi perioadă, hotelurile şi unităţile de cazare similare au fost cele mai afectate (minus 39%), fiind urmate de facilităţile de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată (minus 31%). Cel mai redus impact al pandemiei a fost resimţit de terenurile de camping, locurile pentru vehicule recreaţionale şi locurile pentru rulote (minus 13%).
Datele combinate pentru iulie şi august 2021 arată o creştere cu 55% a numărului de sosiri internaţionale şi cu 15% a sosirilor interne, comparativ cu 2020.
Raportat la 2019, datele combinate pentru iulie şi august 2021 arată o scădere cu 45% a sosirilor internaţionale şi o creştere cu 4% a sosirilor interne.
Datele combinate pentru primul trimestru din 2022 indică creşteri semnificative faţă de perioada similară din 2021, sosirilor interne s-au dublat, iar cele internaţionale au crescut de şase ori.
Comparativ cu 2019, înaintea pandemiei, sosirile interne au scăzut cu 21%, iar cele internaţionale cu 42%. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Deputatul AUR Galaţi, Lilian Scripnic, transmite prin intermediul unui comunicat de presă că "în această perioadă se manifestă cu intensitate consecinţele măsurilor aberante luate în cei doi ani de pandemie de către guvernele din întreaga lume".
Potrivit acestuia, perioadele de restricţii de circulaţie mai mult sau mai puţin severe, precum şi constrângerile de mobilitate impuse de deţinerea sau nu a certificatului de vaccinare au avut un impact serios asupra economiei globale. Majoritatea sectoarelor din economie au făcut ajustări considerabile în aceea ce priveşte activitatea lor şi schema de personal.
"Un domeniu puternic afectat este cel al transporturilor aeriene. În perioada pandemiei aeroporturile şi companiile aeriene au fost nevoite să trimită angajaţii în şomaj. Acum, când traficul aerian s-a intensificat, se constată un foarte mare deficit de personal şi incapacitatea de a gestiona fluxul de călători. Aşa cum se întâmplă în întreaga Europă, şi pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă sunt mari dificultăţi în gestionarea zborurilor. Sunt cozi peste tot: la zona de check-in, la controlul de securitate, la punctele de control al paşapoartelor, la bagaje etc. La acest haos generat de lipsa de angajaţi ai aeroportului contribuie şi companiile aeriene prin practicile lor neloiale. Faptul că nu se pot face angajări de pe o zi pe alta este de înţeles, dar este inacceptabil felul în care acestea îşi tratează clienţii. Sunt cazuri în care se anunţă amânarea sau anularea unui zbor în ultimul moment, când oamenii sunt deja în aeroport. De multe ori ei pur şi simplu rămân blocaţi în Aeroport, fără a li se pune la dispoziţie hrană, apă şi cazare. Este de neînţeles cum se poate întâmpla aşa ceva în era comunicării, în era reţelelor de socializare şi a email-ului. Clienţii companiilor aeriene sunt grav afectaţi, indiferent de raţiunile pentru care călătoresc: în scop turistic, profesional, de afaceri sau medical. Evident că acest haos va genera creşteri de preţuri la biletele de avion şi, din păcate, aceste grave erori de managament vor fi suportate de călători", precizează deputatul AUR Galaţi.
Lilian Scripnic consideră că "Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului are datoria de a cere explicaţii companiilor aeriene în legătură cu prejudiciile aduse călătorilor şi de a lua măsuri pentru sancţionarea lor, iar Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, în calitate de operator aeroport şi de instituţie care funcţionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, trebuie să ne prezinte de urgenţă un plan de rezolvare a acestor grave probleme din transportul aerian".

Publicat în Politica

''Drogurile revin'' în Europa: uşor frânate în 2020 de criza sanitară cauzată de COVID -19, consumul şi oferta au revenit în 2021 la nivelul ridicat dinaintea pandemiei, avertizează un raport publicat recent, care este, de asemenea, alarmant în legătură cu apariţia unor noi droguri de sinteză, relatează AFP.
Indicator de referinţă utilizat de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT), analiza apelor uzate din 75 de oraşe din 25 de ţări (23 din Uniunea Europeană, Turcia şi Norvegia) relevă astfel ''o creştere generală a detectărilor'' de canabis, cocaină, amfetamine şi metamfetamine.
Ecstasy (şi ingredientul său activ, MDMA) este singurul drog ''pentru care reziduurile au scăzut în majoritatea oraşelor studiate'', adaugă raportul.
Explicaţia preferată: multe ţări aveau închise cluburile de noapte, locurile preferate de consum de ecstasy şi MDMA, când a fost realizat acest amplu studiu, în primăvara anului 2021. Aceste două droguri sunt însă mult mai puţin răspândite decât canabisul: 2,6 milioane de adulţi au declarat că le-au consumat anul trecut, faţă de 22 de milioane (3,5 milioane pentru cocaină şi două milioane pentru amfetamine şi metamfetamine).
Oferta de droguri ''rămâne ridicată în UE'' şi chiar depăşeşte ''nivelurile de dinainte de pandemie'' pentru cocaină.
Un volum record de 213 tone de pudră albă a fost confiscat în UE în 2020, anul celor mai recente date disponibile, deşi a fost marcat de restricţii de călătorie şi închideri de locuri pentru evenimente festive legate de Covid. În 2019 au fost confiscate 202 tone.
''Acest indicator şi alţii sugerează că în prezent nu există niciun indiciu că tendinţa ascendentă a disponibilităţii acestui drog, observată în ultimii ani, s-a schimbat'', potrivit Observatorului.
În general, ''drogurile clasice nu au fost niciodată atât de accesibile şi continuă să apară noi substanţe cu doze mari'', a avertizat directorul (OEDT), Alexis Goosdeel, în cadrul unei conferinţe de presă online.
''Aproape tot ceea ce are un potenţial psihoactiv astăzi riscă să apară pe piaţă'', a adăugat el, menţionând ''un risc real în ceea ce priveşte sănătatea publică''.
În 2021, 52 de noi substanţe psihoactive (NPS) au fost semnalate pentru prima dată, ''una pe săptămână, comparativ cu două acum 25 de ani'', a precizat Goosdeel.
OEDT şi directorul său sunt, de asemenea, îngrijoraţi de faptul că Europa devine ''un mare producător de droguri, în special de sinteză'', atât pentru piaţa locală, cât şi pentru export.
Peste 350 de laboratoare ilegale au fost desfiinţate în 2020, ''dintre care unele locaţii de producţie la scară largă de cocaină, metamfetamina şi catinonă''.
Au fost descoperite 23 de laboratoare de procesare a cocainei, o cifră în creştere ''care indică faptul că traficanţii folosesc metode mai inovatoare pentru a aproviziona piaţa europeană''.
Specializate în mod tradiţional în traficul de cocaină, cartelurile mexicane s-ar implica din ce în ce mai mult în producţia pe Vechiul Continent de droguri de sinteză, în special metamfetamina, care este în prezent mult mai răspândită în America de Nord.
Însă, potrivit raportului, ''această evoluţie prezintă riscul unei disponibilităţi mai mari şi al unei potenţiale creşteri a consumului'' în Europa.

Conflictul din Ucraina ar putea agrava problemele legate de droguri

Agresiunea militară Rusiei în Ucraina ar putea crea "noi vulnerabilităţi" în Europa în ceea ce priveşte drogurile ilegale, declanşând schimbări în rutele de contrabandă şi expunând potenţial mai multe persoane la stupefiante, a avertizat agenţia antidrog a UE, cu sediul la Lisabona.
Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT) a subliniază în raportul său anual că multe persoane care au suferit un "stres psihologic sever" în timpul conflictului ar putea fi mai vulnerabile la probleme de abuz de substanţe în viitor, relatează Reuters.
Traficanţii de droguri ar putea să treacă la rute alternative pentru a evita zonele cu o prezenţă sporită a securităţii, în timp ce serviciile de sănătate din ţările europene, în special cele care se învecinează cu Ucraina, ar putea deveni mai tensionate, deoarece consumatorii de droguri care fug de conflict au nevoie de sprijin.
''Continuitatea tratamentului, serviciile lingvistice şi furnizarea de locuinţe şi de asistenţă socială sunt probabil cerinţe cheie'', se arată în raport, adăugând că şi cei care nu sunt consumatori de droguri sunt în pericol.
Agenţia mai consemnează că situaţia financiară dificilă din Afganistan, care se află sub controlul talibanilor din august, ar putea face ca veniturile din droguri să devină o sursă mai importantă de venit şi să ducă la o creştere a traficului de heroină către Europa.
În pofida interzicerii producţiei, vânzării şi traficului de droguri ilicite, se pare că în Afganistan continuă cultivarea macului.
Îngrijorările legate de impactul pe care evoluţiile internaţionale l-ar putea avea asupra problemelor legate de droguri în Europa vin într-un moment în care consumul de substanţe revine la nivelurile anterioare pandemiei şi există semne de creştere a producţiei, după cum a constatat OEDT. Acesta a făcut apel la ţările europene să intensifice serviciile de tratament şi de reducere a riscurilor.
''Drogurile consacrate nu au fost niciodată atât de accesibile, iar noi substanţe puternice continuă să apară... toată lumea poate fi afectată, fie direct, fie indirect', a declarat directorul OEDT, Alexis Goosdeel.
Un număr record de 213 tone de cocaină au fost confiscate în Uniunea Europeană şi peste 350 de laboratoare de producţie ilegală de droguri au fost dezmembrate în 2020, potrivit celor mai recente date ale instituţiei. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) nu consideră că focarele de variola maimuţei din afara Africii vor conduce la o pandemie, conform declaraţiilor făcute luni de Rosamund Lewis, un oficial din cadrul organizaţiei, care a adăugat că rămâne incert dacă persoanele infectate şi asimptomatice pot transmite această boală, transmite Reuters.
Peste 300 de cazuri suspecte şi confirmate de variola maimuţei - o maladie de obicei uşoară ce se transmite prin contact apropiat şi produce simptome similare răcelii şi leziuni cutanate purulente - au fost raportate în cursul lunii mai, majoritatea lor în Europa.
OMS evaluează dacă aceste focare ar trebui abordate drept "o potenţială urgenţă de sănătate publică care să preocupe comunitatea internaţională" (PHEIC). O astfel de abordare, aşa cum s-a procedat în cazurile COVID-19 şi Ebola, ar contribui la accelerarea cercetării şi finanţărilor pentru a menţine maladia sub control, susţine Reuters.
Întrebată dacă focarele de variola maimuţei au potenţialul de a se transforma într-o pandemie, Rosamund Lewis, coordonator tehnic pentru variola maimuţei în cadrul Programului OMS pentru Urgenţe de Sănătate, a răspuns că "nu ştim, dar nu credem".
"În acest moment nu suntem îngrijoraţi cu privire la o pandemie globală", a precizat ea.
Odată contractată această boală, durata erupţiei cutanate urmată de căderea crustelor formate este considerată drept perioada de infecţie, însă există puţine informaţii cu privire la posibilitatea ca şi persoanele asimptomatice să transmită virusul, a adăugat ea.
"Nu ştim încă dacă există transmitere asimptomatică a variolei maimuţei - indiciile din trecut arată că nu este vorba de o caracteristică importantă a bolii - însă acest lucru rămâne să fie determinat", a mai susţinut ea.
Tulpina virală activă în aceste focare poate ucide un număr mic dintre persoanele infectate, însă până în prezent nu a fost raportat niciun deces, mai notează Reuters. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Mai mult de 100.000 de români părăsesc, în fiecare an, oraşele pentru a se muta în mediul rural, în condiţiile în care doar în cei doi ani de pandemie COVID-19, peste 250.000 de locuitori au ales să se mute din urban la ţară, relevă o analiză realizată de Frames şi Arabesque & Mathaus.
Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) indică faptul că, în 2020, în anul de vârf al crizei sanitare, 116.491 de persoane au renunţat la viaţa din oraş pentru cea din mediul rural. În sens invers, adică din localităţile mici către oraşe, s-au mutat numai 77.825 de persoane.
Pe acest fond, specialiştii susţin că, în ultimii doi ani, tendinţa migraţiei către mediul rural s-a accentuat, dovadă că, în 2022, din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 69% sunt pentru zona rurală. În mediul rural ar urma să se construiască 404.681 mp de construcţii rezidenţiale, faţă de 275.091, în ianuarie 2022, şi 377.606 mp în februarie 2021.
În luna februarie a acestui an s-au eliberat 3.542 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (+38,9%), cu o suprafaţă utilă totală de 803.035 mp (+33,3%).
Conform analizei, în ultima perioadă, pe lista argumentelor migraţiei de la oraş la ţară, dincolo de dorinţa de avea mai mult spaţiu şi de a respira un aer mai curat, s-a adăugat explozia costurilor cu utilităţile, cu gazele şi energia electrică.
Dincolo de datele statistice, acest fenomen se vede şi în vânzările magazinelor de bricolaj, care comercializează materiale pentru construit, renovat sau amenajat. Astfel, de la garduri şi pavaj, gresie de exterior, instalaţii pentru amenajare fose septice în zonele în care încă nu sunt condiţii şi instalaţii pentru udat grădini, vânzările au înregistrat o creştere semnificativă, iar izolarea termică se află în prim-plan.
Potrivit sursei citate, vânzările de soluţii de izolare termică vor continua să se afle în topul vânzărilor. "Dacă este să vă apucaţi de izolarea caselor, trebuie să ştiţi că procentele de pierdere a căldurii sunt între 30 - 40% prin pereţi, uşile 10% şi ferestrele 20%, în timp ce prin acoperiş se poate pierde între 15 şi 25% din coeficientul energetic", se arată în cercetarea de specialitate. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Cei 2.000 de specialişti angajaţi în perioada stării de alertă declarată în contextul pandemiei COVID-19 în direcţiile de sănătate publică şi în serviciile de ambulanţă vor putea fi menţinuţi în sistemul de sănătate.
Prin Hotărârea de Guvern aprobată astăzi, 11 aprilie 2022, a fost stabilit cadrul legal pentru organizarea examenelor în vederea ocupării posturilor pe perioadă nedeterminată pentru personalul angajat pe perioada stării de alertă pe cele 2.000 de posturi aprobate pentru personalul contractual din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi al serviciilor de ambulanţă judeţene şi Serviciului de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov.
De asemenea, documentul aduce o serie de modificări ale structurii organizatorice în vederea eficientizării activităţii şi a creşterii capacităţii administrative a Ministerului Sănătăţii.
În cadrul ministerului se va înfiinţa o structură de specialitate în vederea implementării reformelor şi de monitorizare a stadiului de îndeplinire a ţintelor şi jaloanelor cu privire la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, mecanism prin care România poate accesa fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.

Publicat în Sanatate

Şcolile din 23 de ţări, cu 405 milioane de elevi, sunt încă închise parţial sau total din cauza COVID-19, atenţionează Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), transmite miercuri BBC.
UNICEF estimează că 147 de milioane de copii au ratat în ultimii doi ani cel puţin jumătate din cursurile cu prezenţă fizică, iar unii copii vulnerabili, în special fetele, nu s-au întors în şcolile care s-au redeschis.
Copiii sunt "victimele ascunse ale pandemiei", a subliniat directoarea executiv a UNICEF, Catherine Russell.
Deşi copiii au fost mai puţin vulnerabili la cele mai grave efecte ale coronavirusului asupra sănătăţii, viaţa lor a fost dată peste cap de închiderea şcolilor din cauza pandemiei, notează BBC.
În martie 2020, 150 de ţări din întreaga lume şi-au închis complet şcolile, cu închideri parţiale în alte 10. Doi ani mai târziu, în 19 dintre ele unele şcoli sunt încă închise; în alte patru - Filipine, Honduras, Insulele Solomon şi Vanuatu, în Pacificul de Sud - cel puţin 70% dintre şcoli rămân închise, proporţie considerată de UNICEF drept închidere totală.
Mai mult, "vedem copii care se întorc la şcoală şi care citeau înainte, iar acum nu ştiu să citească, care făceau socoteli înainte, iar acum nu pot face asta", a notat Russell pentru BBC News.
Directoarea UNICEF afirmă că se teme cel mai mult pentru cei care au abandonat şcoala şi riscă să devină vulnerabili la exploatare.
"Unii copii, pentru că familiile lor erau atât de sărace, au trecut în rândul forţei de muncă", a spus ea. La rândul lor, "fetele au ajuns să accepte căsătorii timpurii - ceea ce este o soartă îngrozitoare", a adăugat responsabila UNICEF.
În Filipine - unde copiii s-au confruntat şi cu restricţii în ce priveşte joaca afară - câteva şcoli au început să se redeschidă în toamnă, dar majoritatea elevilor rămân acasă. În Uganda, când şcolile s-au redeschis, în ianuarie anul acesta, aproximativ unul din 10 elevi nu s-au mai întors în bănci. Numeroase clădiri şcolare au fost afectate şi de recentele inundaţii extreme, UNICEF furnizând 457 de corturi pentru continuarea procesului educaţional.
În Africa subsahariană, abilităţile de citire, scriere şi matematică erau cele mai scăzute chiar înainte de pandemie, menţionează UNICEF.
Organizaţia ONU, care a strâns date din 122 de ţări, a mai atenţionat că doar 60% au publicat planuri de redresare a educaţiei, sugerând că această problemă nu a fost încă luată în serios. Avertizând că pandemia a dezvăluit şi a adâncit inegalităţile profunde în ce priveşte accesul copiilor la educaţie, UNICEF solicită creşterea investiţiilor pentru a evita o reacţie devastatoare în lanţ asupra şanselor copiilor în viaţă.
Ponderea ajutorului străin pentru dezvoltare acordat educaţiei la nivel global a scăzut de la 8,8% în 2019 la 5,5% în 2020, menţionează BBC.
Potrivit responsabilei UNICEF, ministerele educaţiei din întreaga lume trebuie să elaboreze planuri, dar este nevoie şi de un angajament global pentru a contribui la redresarea educaţiei.
"Trebuie să ne angajăm cu adevărat să avem grijă de aceşti copii, astfel încât să poată prospera", a spus Russell. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, afirmă că, de săptămâna viitoare, infecţiile cu SARS-CoV-2 vor avea o tendinţă descendentă care va duce la dispariţia problemei de sănătate publică şi reluarea activităţilor în mod obişnuit.
"Au fost înregistrate 4.276 de cazuri. Remarcăm o scădere în aceeaşi zi de marţi şi, dacă ea va fi susţinută şi în următoarele zile, probabil vom intra pe un trend descendent. Evoluţiile în ceea ce priveşte numărul de cazuri noi după data confirmării, evoluţia ratei de pozitivitate care a cunoscut o uşoară creştere, de la 9% până la 12%, încărcarea paturilor din ATI care a cunostut o scădere mai lentă decât scăderea înregistrată la numărul de persoane internate, şi e normal să fie aşa. (...) Având în vedere trendul regional, opinia noastră este că, începând cu săptămâna viitoare, vom intra şi noi pe un trend descendent care să ducă la dispariţia încet-încet a acestei probleme de sănătate publică în perioada următoare şi la reluarea activităţilor în mod obişnuit", a declarat Alexandru Rafila într-o conferinţă de presă.
El a adăugat că autorităţile rămân vigilente, cu toate sistemele în funcţiune - începând cu testare, monitorizare, evaluarea pacienţilor în centrele ambulatorii, medicaţie şi paturi în spitale.
Ministrul Rafila a mai spus că secvenţierile demonstrează aceeaşi dominanţă a tulpinii Omicron, care "ocupă tot spectrul secvenţierilor din România". (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate
Pagina 1 din 10