Guvernul ungar a calificat marţi ca inacceptabil ceea ce consideră a fi un şantaj din partea Bruxelles-ului cu privire la validarea planului său de redresare şi se declară gata să renunţe la fondurile europene, cu două zile înaintea expirării termenului limită de examinare de către Comisia Europeană, informează AFP citat de stiripesurse.ro.
"Da, ne putem lipsi" de fondurile europene,"avem destui bani pentru a începe aceste proiecte" de redresare, a declarat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto într-un interviu acordat AFP la Strasbourg.
Analiza planului de redresare transmis la Bruxelles pe 12 mai, dar care se confruntă de luni de zile cu dezacorduri pe subiectul respectării statului de drept în Ungaria, a fost prelungită până pe 30 septembrie de către Comisia Europeană. Executivul european a evidenţiat în special o luptă insuficientă împotriva corupţiei şi lipsa de independenţă din justiţie.
Szijjarto nu se aşteaptă la un acord din partea Bruxelles-ului până joi. În opinia sa,"dezbaterea nu este dacă planul de redresare este bun sau nu". Blocajul are legătură cu adoptarea în iunie a unei legi acuzate că subminează drepturile persoanelor LGBT +, lege pe care guvernul Viktor Orban o prezintă drept un instrument pentru protejarea copiilor. "Folosirea fondurilor europene ca mijloc de şantaj pentru a promova schimbarea politică este inacceptabilă", a insistat Peter Szijjarto.
Dacă Bruxellesul decide sau nu să prelungească în continuare termenul limită pentru examinarea planului Ungariei de investiţii şi reformă care ar permite Budapestei să beneficieze de 7,2 miliarde de euro în subvenţii din partea UE, "nu cred că are vreo importanţă, pentru că nu vom face niciun compromis pe acest subiect", a afirmat ministrul ungar de externe.

Publicat în Mapamond

Liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, Dan Nica, atrage atenţia că prin reformele şi legile ascunse în PNRR, Guvernul Cîţu ar putea pregăti adevărata austeritate pentru anul 2022, existând şi riscul major de sistare a fondurilor europene după primele 6 luni de la semnarea documentului.

Social-democratul solicită Guvernului României transparentizarea de urgenţă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a tuturor observaţiilor Comisiei Europene, a planului întocmit pentru primirea avansului solicitat din PNRR în acest an şi strategia concretă pentru categoriile sociale din România, dar şi pentru mediul privat.

„Fondurile europene alocate prin PNRR reprezintă o oportunitate majoră pentru economia României, care ar trebui să vizeze schimbarea în bine a vieţii cetăţenilor. Este însă inadmisibil ca nimeni să nu ştie ce conţine în mod concret PNRR-ul ţării noastre. Ce ştim de la fostul ministru al Fondurilor Europene este că Planul de Rezilienţă şi Redresare cuprinde «zeci de legi, sute de reforme şi de investiţii» (AICI), dar nu ştim şi ce conţin ele. În acest context, există riscul ca banii României să fie tăiaţi după primele 6 luni de zile dacă «Echipa Câştigătoare» nu va livra la timp promisiunile făcute la Bruxelles. Niciun român nu ar trebui să intuiască ce are de gând Guvernul, mediul de afaceri nici atât, lipsa predictibilităţii fiind cel mai mare duşman al acestui sector», a explicat Dan Nica.

Eurodeputatul a subliniat că, în aceste condiţii, de secretomanie absolută, orice guvern care îi va urma lui Florin Cîţu va trebui să respecte orbeşte reformele la care s-a angajat acest cabinet, pentru a nu pierde fondurile europene din PNRR.

„România ar fi avut nevoie urgentă de un plan economic de redresare care să răspundă nevoilor reale ale economiei şi ale oamenilor. Dar nimeni nu ştie la ce s-au angajat politicienii de dreapta din România, nimeni nu ştie dacă sutele de legi şi reforme chiar sunt realizabile. Dacă nu, înseamnă că avem în faţa noastră un plan eşuat, chiar criminal,  banii europenii fiind deja în pericol, iar adevărata austeritate la numai un pas de  buzunarele românilor. În procesul de recuperare si transformare economică românească, nu se poate pierde timpul. Lipsa transparenţei va încetini procesul de implementare şi absorbţia, punând în pericol alocarea fondurilor”, a mai spus eurodeputatul PSD.

Publicat în Politica

Liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, Dan Nica, atrage atenţia că Portugalia, Luxemburg şi Belgia au devenit, marţi, 03 august 2021, primele state UE care au primit deja tranşe din fondul european de relansare, plan conceput de Uniunea Europeană pentru a ajuta statele membre să îşi reconstruiască economia după criza provocată de pandemie. România, în schimb, se poate lăuda cu imaginea jalnică a unui eşec în cifre şi în economie şi în pandemie. 

“Gazele au ajuns la maximul istoric din ultima sută de ani, energia electrică atinge un nou nivel record, iar prim-ministrul României vede în faţa ochilor doar bătălia delirantă din PNL. Îi solicit candidatului Florin Cîţu să folosească scaunul şi pixul de la Palatul Victoria pentru a lua măsuri urgente în ceea ce priveşte asigurarea protecţiei consumatorilor vulnerabili şi să adopte o poziţie în ceea ce priveşte Pachetul Fit for 55, propus de Comisia Europeană, cu o puternică dimensiune socială, care va creşte şi mai mult facturile la energie şi combustibil pentru toţi cetăţenii. Îi cer, de asemenea, să prezinte public ultimele evoluţii ale PNRR, pentru că toamna se apropie, iar ţara noastră are multe restanţe la Bruxelles, unele care ne pot arunca la periferia Europei”, a explicat Dan Nica.

Eurodeputatul PSD a arătat că este descalificant pentru un partid istoric să se afle la putere de aproape doi ani şi să nu guverneze o zi, fiind mai ocupat cu organizarea alegerilor, decât cu necesităţile românilor.

“Guvernul de anul trecut a fost preocupat de organizarea alegerilor generale, Guvernul de anul acesta este preocupat de alegerile interne de partid. Nimeni nu va avea nimic de câştigat de pe urma acestora, dar în mod sigur va pierde România. Rezultatele unei Guvernări pe Facebook, în lozinci, fără soluţii, fără viziune, fără perspective, fără empatie şi fără măsuri compensatorii se văd acum, când românii traversează de unii singuri două crize: pandemia şi criza economică”, a spus şeful Delegaţiei PSD din Parlamentul European.

Social-democratul a adăugat că, în ciuda vedeniilor premierului, România se află la coada clasamentului veniturilor din spaţiul european şi chiar dacă salariile sunt foarte mici, oamenii plătesc preţuri mult mai mari decât alte state la alimente şi transporturi.De asemenea, Dan Nica a precizat că românii se află şi în topul ţărilor din Uniunea Europeană care nu-şi permit să meargă într-o vacanţă de vară nici măcar timp de o săptămână din cauza sărăciei. 

 

“Aceşti oameni trebuie să oprească tot circul care ne pune într-o poziţie jenantă în faţa Uniunii Europene şi să realizeze în al 12-lea ceas că nu putem ajunge în punctul în care familiile cu venituri mici să fie cele care să plătească cel mai mult factura acestui Eşec Naţional – Guvernarea celor care au pierdut nu doar alegerile, ci şi orice busolă a realităţii”, a precizat eurodeputatul PSD.  

Publicat în Politica

Europarlamentarul Corina Creţu a vorbit despre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), subliniind neregulile pentru care România este criticată şi pentru care Comisia Europeană cere explicaţii.

"Am văzut un articol în presa germană, unde se spunea că e o problemă foarte delicată cu România, foarte multe costuri, cheltuieli care nu sunt corelate între ele. Astea sunt şi informaţiile mele de la Comisie. Să vă dau un exemplu. În PNRR, într-un document pentru modernizarea secţiilor de Terapie Intensivă pentru nou-născuţi se cer 71 de milioane de euro, în acelaşi docment, la altă pagină, se cer 80 de milioane de euro. Am înţeles că la autostrăzi sunt diferenţe, de la o pagină la alta, şi de peste 50 de milioane. Nu se ştie la ce curs valutar s-a calculat, nu sunt corelate cheltuielile. Un training pentru câteva ore facturat la 133.000 de euro. Acum, suntem în perioada în care Comisia Europeană cere clarificări", a spus Corina Creţu, la DCNews TV.

Aceasta explica, de curând, faptul că riscăm să primim mai târziu banii dacă nu va fi aprobat curând proiectul, lucru ce este în defavoarea ţării noastre.

"Vreau să fie foarte clar - nu e vorba despre o competiţie între ţări, ci am în vedere ceva mult mai pragmatic: faptul că timpul trece în defavoarea noastră. Primii bani vor veni cel mai devreme la finalul acestui an, deci am pierdut cel puţin şase luni. Pentru că termenul de finalizare a implementării este acelaşi pentru toată lumea. În calitate de Membră a Comisiei pentru Control Bugetar a Parlamentului European (CONT), am reuşit extinderea termenelor de finalizare a proiectelor prin PNRR până în 2026, dar angajarea sumelor trebuie să se realizeze până în 2024. Aşadar, grav este că România începe cu cel puţin o jumătate de an mai târziu folosirea banilor prin PNRR. Şi când ne amintim că în luna mai Guvernul folosea un ton atât de optimist privind PNRR-ul”, declara Corina Creţu.

Publicat în Politica

Liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, Dan Nica, a avut astăzi un schimb de opinii cu doamna Céline Gauer, şefa unităţii pentru redresare (DG RECOVER) din cadrul Comisiei Europene, cu privire la sectorul sănătăţii. Intervenţia eurodeputatului român a avut loc în cadrul grupului de lucru al Parlamentului European, care evaluează Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă.

Oficialul român a arătat că, în lumina pandemiei Covid-19, a devenit tot mai evident că în multe ţări din UE îmbătrânirea populaţiei şi migraţia reprezintă provocări care pun presiune din ce în ce mai mare pe durabilitatea sistemului de sănătate. Astfel, este esenţială abordarea onestă a tuturor problemelor structurale din sistem, precum şi dezvoltarea unui mecanism de asistenţă preventivă, cu măsuri de politici publice foarte bine direcţionate.

Europarlamentarul român a mai susţinut că România are nevoie urgentă de investiţii în infrastructura spitalicească locală, judeţeană şi regională, aceasta aflându-se în proprietatea autorităţilor locale. Acesta a atras atenţia că în PNRR a fost introdusă obligativitatea ca investiţiile să fie gestionate centralizat, la nivelul MS, printr-o agenţie care va deveni operaţională în 2023.

„Asta înseamnă blocarea investiţiilor locale şi întârzierea obţinerii rezilienţei în sănătate. PSD a solicitat în dese rânduri descentralizarea deciziei şi a finanţării la nivel de PNRR, astfel încât redresarea sistemului să se facă mai rapid şi mai simplificat”, a informat oficialul român, solicitând o opinie a Comisiei pe această temă.

„Faptul că România este departe de a avea un succes în ceea ce priveşte PNRR este confirmat de semnalele negative care continuă să vină de la Bruxelles. Riscăm să rămânem în coada clasamentului european dacă nu înţelegem mecanismele de aprobare a Planurilor Naţionale de Rezilienţă”, a mai spus şeful Delegaţiei PSD din Parlamentul European.

Publicat în Politica

Liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, Dan Nica, cere Guvernului Cîţu transparenţă, responsabilitate şi respect pentru cetăţenii şi pentru viitorul României, în contextul adoptării de către Parlamentul European a unei rezoluţii privind evaluarea continuă din partea Comisiei şi a Consiliului a Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă.
„Efortul Uniunii Europene a fost acela de a crea un instrument istoric pentru a încuraja coeziunea economică, socială şi teritorială şi pentru a sprijini statele membre să atenueze impactul pandemiei COVID-19. Economiile UE au nevoie de forţă şi de durabilitate pentru a aborda provocările pe termen lung. Fondurile puse la dispoziţie prin Planurile de Rezilienţă trebuie distribuite în mod echitabil între sectoare, pentru a se asigura un impact cât mai mare asupra creşterii economice. Comisia aşteaptă de la noi măsuri de reformă ambiţioase, dar mai ales o bună execuţie / implementare, aspect esenţial pentru utilizarea pe deplin a acestei mari oportunităţi”, a explicat Dan Nica.
De aceea, europarlamentarul PSD solicită Guvernului Cîţu să nu pună România în situaţia ruşinoasă de a risca suspendarea finanţării prin PNRR, pentru că derapajele cu privire la modul de folosire a banilor europeni nu vor fi trecute cu vederea de Comisia Europeană.
„Din păcate, până în acest moment, PNRR a fost conturat ca fiind Planul unor politicieni pentru (re)lansarea în fruntea propriilor partide. Actuala guvernare trebuie să înţeleagă şi să accepte că banii UE nu sunt garanţia propriilor sinecuri, ci trebuie să reprezinte garanţia dezvoltării comunităţilor din întreaga ţară. Comisia va pune accent pe măsurile din Planurile de Rezilienţă care sprijină o creştere economică inteligentă şi durabilă, îndreptată împotriva sărăciei şi a inegalităţilor, cu IMM-uri puternice şi crearea de noi locuri de muncă. Planurile de Rezilienţă au rolul esenţial de a pregăti şi, mai ales, de a proteja cetăţenii de criza economică, prin atenuarea efectului crizei COVID-19”, a menţionat liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European.
Dan Nica cere Guvernului României să găsească soluţii pentru a sprijini IMM-urile, să îşi îndrepte atenţia către copii şi tineri, dar mai ales către românii cu pensii şi salarii mici, care nu vor face faţă scumpirilor generate de criza economică provocată de pandemie. Europarlamentarul PSD a dat asigurări că social democraţii vor face toate demersurile legale pentru ca niciun abuz să nu fie pus în practică, principalele victime ale unui astfel de demers fiind românii.
„Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un instrument de salvare a economiei şi a nivelului de trai al românilor. Instalarea austerităţii prin intermediul PNRR ar arăta că actuala echipă guvernamentală este încă inertă la nevoile reale ale oamenilor, riscând să risipească banii pentru interese politice şi personale. Solicit Guvernului să depună toate eforturile pentru ca PNRR să devină un program naţional, un sprijin real pentru toţi cetăţenii României”, a mai spus Dan Nica.

Publicat în Politica

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) depus de Guvern la Comisia Europeană va avea efectul contrar scopului său declarat. În loc să sprijine redresarea ţării, de fapt îndatorează România pe termen lung, adânceşte decalajul între estul şi vestul României, dar mai ales între veniturile românilor şi cele ale cetățenilor din alte țări europene.

Cele 29.2 miliarde euro de care ar trebui să beneficieze ţara noastră sunt împărţite în 14,2 miliarde euro granturi şi 15 miliarde împrumuturi. Însă, din cele 23 de ţări care au depus Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă, doar 7 state doresc să acceseze şi partea de împrumut, iar alte 16 state au optat doar pentru granturi (ex. Austria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Spania etc).

„Exceptând Italia, ţara europeană cea mai afectată de pandemie, care solicită Comisiei Europene 68,9 miliarde euro granturi şi tot atât partea de împrumut, România este ţara care solicită cei mai mulţi bani împrumut (15 miliarde de euro), bani care vor fi plătiţi de toţi românii, până în 2050, indiferent dacă vor beneficia sau nu de proiectele de investiţii prevăzute în PNRR. Acest împrumut va fi plătit scump în special de categoriile populaţiei cele mai defavorizate atât timp cât, prin reformele cuprinse în PNRR, Guvernul Cîţu anunţă că timp de 5 ani nu vor mai creşte pensii, alocaţii, salarii, deşi Comisia Europeană nu a solicitat aşa ceva. Atrage atenția şi intenţia Guvernului de a creşte numărul şi cuantumul taxelor şi impozitor percepute atât operatorilor economici, cât şi populaţiei. Unde se vor duce toţi aceşti bani puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană? Fondurile europene accesate prin PNRR se vor duce cu precădere către vestul ţării, pentru că Moldova este aproape inexistentă în PNRR. La o simplă căutare după cuvinte cheie în documentul de 1203 pagini, Clujul apare de 57 ori, Arad de 38 ori, Timiş de 40 de ori, pe când Galaţi de 7 ori şi Brăila de 2 ori. Din nou, Moldova primeşte doar firimiturile, iar Galaţiul nici măcar atât“, a declarat senatorul Laura Georgescu.

Județul Galați nu este amintit cu mari proiecte ce urmează a fi finanţate prin PNRR, ci se face vorbire despre faptul că este unul dintre judeţele cu risc de inundaţii, că suntem într-o zonă cu risc seismic ridicat sau că avem port. Însă nici pentru porturi nu sunt poiecte, ci se pare că se finanţează doar întocmirea unei strategii. „În ce priveşte transportul naval de mărfuri, strategia navală va include un plan de măsuri cu indicatori cuantificabili şi va fi corelată cu strategia feroviară în ce priveşte transportul multimodal“, se arată în PNRR. Pentru întocmirea acestei strategii este prevăzută o sumă de 120 milioane de euro, care se va duce probabil tot către firmele de consultanţă.

„Acum este clar motivul pentru care au refuzat să facă public PNRR înainte de depunerea la Comisia Europeană. Au ascuns intenţia de a direcţiona discreţionar banii, pe criterii care nu au legătură cu redresarea economică, cu reducerea decalajelor economice între zonele geografice. Ca urmare, apar întrebările dacă nu cumva PNRR este folosit pentru câştigarea şefiei PNL de către Cîţu prin direcţionarea unor sume importante către judeţele unde are interese şi de ce toţi românii trebuie să suporte nota de plată a campaniei electorale interne din PNL?“, a afirmat Laura Georgescu.

Publicat în Politica

Marţi, 08 iunie 2021, eurodeputaţii vor discuta cu Comisia Europeană şi cu Consiliul evaluarea în curs a planurilor naţionale de redresare prezentate până în prezent de statele membre ale UE.
Eurodeputaţii doresc să evalueze dacă planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) — care sunt transmise Parlamentului European de către Comisie — se concentrează în mod eficace asupra celor şase domenii de politică convenite: tranziţia verde; transformarea digitală; competitivitatea; coeziunea socială; reacţia instituţională şi pregătirea pentru situaţii de criză; precum şi axarea pe generaţia următoare, inclusiv educaţia şi competenţele. Fiecare plan trebuie să dedice cel puţin 37% din bugetul său protecţiei climei şi cel puţin 20% acţiunilor digitale. Programele de redresare şi rezilienţă ar trebui să contribuie,de asemenea, la egalitatea de gen şi la egalitatea de şanse, iar părţile interesate relevante de la nivel naţional ar fi trebuit să fie implicate în pregătirea acestora.
Într-o rezoluţie adoptată la 20 mai 2021, Parlamentul European a solicitat un control democratic sporit al strategiilor naţionale de redresare pentru a supraveghea în mod activ Mecanismul de redresare şi rezilienţă, un pachet de stimulente menit să ajute ţările UE să facă faţă efectelor pandemiei de COVID-19.
Deputaţii îşi vor prezenta punctele de vedere într-o rezoluţie care va fi supusă la vot joi, iar rezultatele votului vor fi anunţate tot joi, 10 iunie 2021.

Publicat în Politica

Prezentarea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) de către guvernanţi a iscat o adevărată furtună în mediul politic, dar şi în cel economic din România. Publicat pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Fondurilor Europene, planul are peste 1.200 de pagini, iar anexele încă pe atât.
"Într-un mod fastuos, Guvernul a prezentat public PNRR, un plan pe care cu toţii îl aşteptam public de câteva luni bune, dar pe care ministrul Ghinea l-a secretizat. Probabil Guvernul a vrut să ia ochii românilor şi celor de la Comisia Europeană cu un document de 1203 pagini, în care se angajează că România va realiza în 5 – 10 ani ceea ce nu s-a reuşit în 30 de ani. Pe hârtie lucrurile arată destul de bine, însă, analizat mai în amănunt, vedem că proiecte importante şi categorii esenţiale pentru economia românească sunt excluse", a declarat preşedintele Consiliului Naţional al ALDE, Cristian Dima.
Acesta s-a arătat revoltat de faptul că mediul de afaceri românesc, grav afectat de criza economică provocată de pandemia de coronavirus, nu este sprijinit îndeajuns în PNRR.
"Guvernul ne spune că ajută firmele româneşti, dar vedem că măsurile de sprijin întârzie să apară, iar prin PNRR, IMM-urile sunt aproape inexistente. Dacă voiau cu adevărat să facă ceva pentru firmele româneşti, ar fi trebuit să iniţieze un program naţional de tip start-up, să ofere granturi pentru redresarea economică. În schimb, în PNRR guvernanţii s-au axat mai mult pe instrumente financiare, care nu sunt de ajuns pentru situaţia actuală în care se regăseşte mediul de afaceri. De asemenea, dacă se dorea cu adevărat susţinerea mediului de afaceri din România, atunci se puteau lua exemple din alte ţări. Spre exemplu, ar fi putut să includă în PNRR condiţii prin care minimum 30% din contractele care sunt derulate prin PNRR să fie încheiate cu IMM-urile din ţara noastră pe fiecare domeniu, fie că vorbim de infrastructură, de achiziţii, de software sau altul etc.", afirmă Cristian Dima.
În opinia acestuia, un alt domeniu major este ignorat total în PNRR referindu-se la transportul feroviar.
"Transporturile înseamnă pentru USR, doar autostrăzi şi metrou, şi acela în Cluj. În vreme ce infrastructura feroviară se degradează continuu, Cătălin Drulă de la Transporturi nu a considerat că e important ca în PNRR să fie vizate şi proiectele de cale ferată. Transportul feroviar este un transport verde pentru care sunt fonduri alocate special de Comisia Europeană. Însă, acest lucru se pare că nu contează pentru mai nimeni din Guvern. Nu contează nici măcar faptul că sunt şine în România ce reprezintă un pericol public pentru călători. Din proiectele înscrise în PNRR, aşa cum s-a prezentat în spaţiul public, concluzia e simplă: transportul feroviar nu mai interesează pe nimeni din actualul guvern. Cele care sunt incluse în proiect vizează cele trei coridoare pan-europene de transport pe calea ferată, care sunt de interes pentru Uniunea Europeană şi care probabil au fost impuse", explică preşedintele Consiliului Naţional al ALDE.
"Prima impresie după prezentarea PNRR este aceea că este un plan clientelar, prin care consultanţii domnului Ghinea au încercat să aloce banii către prietenii partidelor de guvernământ. PNRR este al României, nu al USR, nici al PNL, nici al UDMR!", a mai subliniat Cristian Dima.

Publicat în Politica

Preşedinţii Consiliilor Judeţene Galaţi şi Brăila şi-au unit forţele şi, supăraţi că Guvernul ignoră regiunea de sud-est în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), au adresat o scrisoare deschisă autorităţilor de la Bucureşti.

Epistola semnat de Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi, şi Francisk Iulian Chiriac, preşedintele CJ Brăila, este adresată către Camera Deputaţilor - preşedinte Ludovic Orban, Guvernul României - prim-ministru Florin-Vasile Cîţu şi viceprim-ministru Ilie-Dan Barna, precum şi spre ştiinţa Ministerului Transportului şi Infrastructurii - ministru Cătălin Drulă şi a Ministerului Investiţiilor Şi Proiectelor Europene, ministru Cristian Ghinea.

Redăm, în cele ce urmează întregul conţinut al scrisorii deschise care a ajuns pe masa Guvernului Cîţu:

„Cu regret constatăm astăzi că regiunea Galaţi-Brăila, a doua aglomerare urbană după Bucureşti, care are o populaţie de aproape un milion de oameni, este ignorată de către Guvern. Cele mai mari porturi dunărene de pe teritoriul României, Galaţiul şi Brăila, au fost excluse  din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ceea ce va accentua decalajul zonei în comparaţie cu celelalte regiuni.

Asistăm cu stupoare la această "dezvoltare a României", aşa cum arată ea din perspectiva Guvernului. O "dezvoltare" discreţionară, criteriul politic fiind baza împărţirii sumelor şi proiectelor de dezvoltare pentru judeţe, în fond o marginalizare a sud-estului României (zona Galaţi-Brăila). Şi în această parte a ţării  investiţiile cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt infime comparativ cu alte regiuni.

Astfel, noi, Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, şi Francisk Iulian Chiriac, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, tragem un semnal de alarmă cu privire la modul în care Guvernul înţelege să dezvolte regiunile, iar excluderea unei aglomerări urbane de aproape un milion de locuitori de la şansa finanţării şi a creşterii durabile este inadmisibilă, riscându-se astfel o izolare economică şi socială a zonei.

Solicităm imperios ca proiectele zonei Brăila-Galaţi să fie prioritizate, iar finanţarea să se facă pe măsura importanţei şi necesităţii acestora, nicidecum pe baza culorii politice a aleşilor locali.

Cele opt proiecte pe care Brăila le-a trimis (infrastructură rutieră judeţeană, spitalul judeţean, sală polivalentă, reabilitarea sediului Facultăţii de Inginerie) în valoare de 80 de milioane de euro nu se regăsesc în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mai mult, în P.N.R.R. nu se regăseşte nici finanţarea drumurilor expres Brăila-Buzău, Brăila-Focşani şi nici a spitalului regional Galaţi -Brăila. Consiliul Judeţean Galaţi a trimis spre finanţare prin P.N.R.R. proiecte pe sănătate în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro. De asemenea, drumul expres Galaţi-Tecuci-Tişiţa, o investiţie cu o valoare de aproximativ 100 de milioane de euro, nu este trecut în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Toate tronsoanele amintite mai sus sunt extrem de importante pentru atragerea investiţiilor în această zonă a ţării.

Proiectele sunt importante nu doar pentru locuitorii zonei Galaţi-Brăila, ci pentru întreaga regiune de sud-est a ţării şi, mai ales, pentru conectarea Moldovei, Munteniei şi Dobrogei.

Atragem atenţia asupra faptului că şi brăilenii şi gălăţenii au dreptul să beneficieze de aceste fonduri, în aceeaşi măsură cu arădenii sau clujenii. Nu vom plăti şi noi rambursarea împrumutului pe care Guvernul îl va face pentru proiectele P.N.N.R? Guvernul trebuie să dea dovadă de maturitate politică şi administrativă, tratând cu respect aceşti aproape un milion de oameni care trăiesc în regiunea noastră şi care plătesc taxe şi impozite. În numele a aproape un milion de oameni, vă cerem să nu excludeţi aceasta zonă din planul major de investiţii cu finanţare prin P.N.R.R.

Incompetenţa profundă de care a dat dovadă Guvernul României în scrierea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă este inacceptabilă, mai ales când distribuirea fondurilor şi aprobarea proiectelor stau în pixul lacom al unui ministru”.

Publicat în Politica
Pagina 1 din 2