Preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Chiriac, a făcut public faptul că administraţiile locale şi judeţene din Brăila şi Galaţi doresc realizarea unei legături rapide de suprafaţă între cele două municipii printr-un tren de tip monorail, proiect care ar urma să se realizeze prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), dacă ar primi aprobarea Comisiei Europene, potrivit Agerpres.
„Am trimis o scrisoare comună Brăila-Galaţi către Comisia Europeană. Noi aşteptăm un aviz pozitiv în ceea ce priveşte acest proiect. Înţeleg că se aşteaptă deschiderea noului exerciţiu financiar pentru perioada 2021-2027. Partea bună este că cele patru entităţi, respectiv consiliile judeţene din Brăila şi Galaţi şi primăriile reşedinţă din cele două judeţe, au trimis această scrisoare, suntem patru jucători mari. Am speranţa că vom fi printre cei care vor câştiga. Eu cred că este un proiect frumos şi inovativ pentru zona noastră. Traseul va începe de la Mall Brăila şi va traversa municipiul Brăila. Va trebui să stabilim care va fi calea de rulare. Va traversa apoi Galaţiul şi se va opri la ieşirea din municipiu. Este o distanţă destul de lungă, vor exista mai multe staţii pe traseu. Avem mulţi brăileni care lucrează în Galaţi, dar şi gălăţeni care lucrează în Brăila şi putem valorifica acest mijloc de transport modern pentru cele două oraşe. Dacă şi aeroportul din zonă va prinde contur, ne dorim să extindem linia până la aeroport”, a declarat Chiriac.
Recent, consiliile judeţene din Brăila şi Galaţi au încheiat un protocol de colaborare pentru realizarea unui aeroport între cele două municipii, obiectiv de investiţii care a fost inclus în Master Planul General de Transport al României.
Potrivit lui Francisk Chiriac, realizarea Podului suspendat peste Dunăre va duce la o dezvoltare foarte mare a zonei Brăila-Galaţi, care formează a doua aglomerare urbană după Bucureşti, cu peste 500.000 de locuitori.
De asemenea, administraţiile locale şi judeţene au pus bazele unei asociaţii de dezvoltare intercomunitare pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din Brăila şi Galaţi.

Citeşte şi Monorailul dorit de administraţiile Galaţi - Brăila ar putea avea punctul de plecare din Micro 19

Publicat în Știrea zilei

România va depune la toamnă, la Comisia Europeană, cea de-a doua cerere de plată pe PNRR, care include țintele și jaloanele cu termen de finalizare trimestrele 1 și 2 din acest an, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Cererea de plată are în total 51 de ținte și jaloane iar conform Regulamentului CE, procedura de plată presupune parcurgerea următoarelor etape: avizarea interservicii ale CE pentru emiterea avizului pozitiv preliminar, transmiterea cererii de plată la Comitetele de Specialitate ale Consiliului ECOFIN și aprobarea plății în Consiliul Uniunii Europene - ECOFIN.
Marți a avut loc, la Guvern, întâlnirea săptămânală a Comitetului interministerial PNRR, organism responsabil cu examinarea progresului în implementarea investițiilor și reformelor, a cărui coordonare este asigurată de prim-ministru (președinte), împreună cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (vicepreședinte).
În cadrul întâlnirii la care au participat ministrul Marcel Boloș și secretarul de stat Carmen Moraru, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a solicitat celor 16 ministere cu rol în îndeplinirea reformelor și investițiilor prevăzute în PNRR o analiză care să permită identificarea și soluționarea, la timp, a oricăror eventuale deficiențe în îndeplinirea parcursului asumat până la sfârșitul lunii septembrie.
Conform cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, MIPE îndeplinește rolul de coordonator național și punct unic de contact în relația cu CE, responsabil cu monitorizarea și punerea în aplicare a PNRR.
"Pentru sfârșitul trimestrului 3 al acestui an, ministerele de linie au de îndeplinit 24 de ținte și jaloane și obiectivul nostru comun, la nivel de Guvern, este să ne asigurăm că România își îndeplinește toate angajamentele asumate prin PNRR. Până în acest moment, toate jaloanele au fost îndeplinite în calendarul asumat, atât cele cu termen sfârșitul anului 2021, cât și cele cu termen de finalizare 31 martie și 30 iunie 2022 și vreau să le mulțumesc colegilor mei din Guvern pentru acest efort. După cum știți, ieri am demonstrat că platforma informatică PNRR asigură transparența în ceea ce privește beneficiarii reali ai finanțărilor. Până la data efectuării primei plăți, CE poate solicita clarificări și suntem gata să le răspundem la fel de prompt ca până acum. Este un proces în derulare cu mecanisme în premieră pentru România, dar rezultatele arată că le putem gestiona eficient. Cererea de plată nr. 1 își va urma parcursul procedural și ne pregătim pentru a doua, în această toamnă", a precizat ministrul Marcel Boloș.
Potrivit MIPE, România este printre primele 10 state care au depus cererea de plată nr. 1 la Comisia Europeană, în condițiile în care Planul Național de Redresare și Reziliență al României are o construcție complexă, cu peste 500 de jaloane și ținte, față de 10-20, cât și-au stabilit alte state membre.
Din cele 25 de state care au depus Planuri de Redresare și reziliență, doar 13 state membre, printre care și România, au aprobate metodologiile de validare a îndeplinirii jaloanelor, respectiv aranjamentele operaționale.
La data de 31 mai 2022, România a transmis Comisiei Europene prima cerere de plată aferentă implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare totală de 2.994.815.908 euro, din care 2.037.146.414 euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil, iar 907.669.494 euro sprijin sub formă de împrumut. Aceasta include 21 de jaloane și ținte, care au avut termen de realizare trimestrul IV 2021. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirmă că nu va aștepta modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a face investiții în sistemul de irigații din România, mai ales că există o lege și fonduri bugetare prevăzute în acest sens, dar va aborda acest subiect la Comisia Europeană împreună cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
"Sunt două aspecte și eu vreau să fie clare pentru toată lumea. Eu nu aștept după PNRR. Nu aștept pentru că avem lege din acest punct de vedere, avem bani bugetari, trebuie să îi folosim, cum altminteri am folosit și banii de la Uniunea Europeană pe măsura 4.3 privind modernizarea sistemului secundar de irigații, în așa fel încât să putem iriga culturile. Al doilea aspect: obiectivul major pentru noi este acela de a face rețeaua principală de irigații cu banii statului pe care îi avem și avem aprobat prin lege acest program și în același timp avem și obligativitatea de a-l realiza", a declarat, pentru Agerpres, Petre Daea.
El a precizat că acum trebuie să executăm cât mai rapid lucrările de investiții, nu să așteptăm banii europeni.
"Pentru mine obiectivul imediat este acela de a folosi banii pe care îi avem și de a executa lucrările de investiții după un program pe care l-am stabilit, în așa fel încât să nu pierdem timpul. Eu nu stau acum să aștept. Sigur că abordez această problemă, de aceea am și avut o întâlnire și săptămânal avem întâlnire cu ministrul Boloș, cu echipa de consilieri a domniei sale, în așa fel încât să ne putem pregăti din punct de vedere tehnic și pentru o discuție la nivelul Comisiei Europene pentru a putea găsi și căi de susținere din sume prevenite de la Uniunea Europeană", a adăugat oficialul MADR.
Proiectul privind strategia de gestionare a apei, în valoare de 2,5 miliarde de euro, nu a fost acceptat la finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru că "nu era suficient de verde".
În ceea ce privește Planul Național Strategic (PNS) 2023 -2027, Daea a subliniat că au fost transmise la Bruxelles o serie de răspunsuri la observațiile Comisiei Europene, iar documentul se află în faza finală de negociere.
"Am avut o serie întreagă de observații, toate aceste observații le-am prelucrat zilnic cu echipa de specialiști din Ministerul Agriculturii. Ne decontăm în fiecare zi cu Comisia Europeană. În fiecare zi dăm explicațiile necesare și răspundem la întrebările pe care ni le pun cei de la Comisie, în așa fel încât să putem armoniza, pe de o parte, interesul nostru cu pretențiile metodologice ale Uniunii Europene. Noi trebuie să fim conștienți de faptul că luăm banii de la Uniunea Europeană, dar procedurile, metodele și obiectivele pe care le urmărește Comisia Europeană sunt obiective care condiționează banii europeni, iar folosirea acestora pentru noi este esențială", a transmis Daea.
Nu în ultimul rând, ministrul a precizat că urmează o discuție finală cu formele asociative pe modificările aduse PNS, subliniind că nu va rămâne restanțier în acest domeniu.
"Noi în fiecare zi armonizăm punctele de vedere ale Comisiei sau punctele de vedere ale noastre cu punctele de vedere ale Comisiei. Suntem într-o fază foarte avansată. Urmează să avem ultima discuție, cu formele asociative, să le spunem acum care au fost modificările, pentru că ministrul Chesnoiu a acordat foarte mult timp acestui proces de elaborare și de pregătire a Planului Național Strategic. Vreau să elimin orice semn de de îngrijorare din acest punct de vedere: nu voi rămâne restanțier în acest domeniu", a adăugat șeful MADR.
Fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a anunțat pe 18 iunie că Planul Național Strategic al României este un document echilibrat, care va face tranziția între perioada 2014-2020 și 2023 - 2027 și nimeni nu va fi exclus dintre cei care pot să depună proiecte pe programarea viitoare. El a precizat că România a trebuit să răspundă unui număr de 370 de observații venite din partea Comisiei Europene pe marginea PNS, observații care necesitau o argumentare mai bună și o edificare în privința "intențiilor noastre de politici publice".
PNS a fost transmis la Bruxelles în data 28 februarie 2022.

Publicat în Politica

31 de astfel de staţii sunt instalate în prezent în Galaţi, alte 15 se instalează în această perioadă, iar primăria a depus proiecte spre finanţare pentru încă aproximativ 145. Şi nu se opreşte aici, anunţă edilul Ionuţ Pucheanu.
"Un oraş prietenos cu mediul este un oraş atractiv. De aceea este important să susţinem transportul nepoluant, inclusiv prin instalarea de staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice şi hibrid. Avem deja 21 de staţii de încărcare la parcarea multietajată, 10 staţii sunt pe axa Siderurgiştilor – 1 Decembrie - T. Vuia – H. Coandă, iar alte 15 staţii finanţate prin Administraţia Fondului de Mediu se instalează în această perioadă. Mai mult, am mai depus încă două proiecte spre finanţare prin AFM pentru aproape 100 de staţii şi un proiect pe PNRR pentru 45 de staţii. Şi nu ne oprim aici!", precizează Ionuţ Pucheanu.

Publicat în Eveniment

61 de universităţi din România vor primi fonduri europene pentru modernizare şi digitalizare, prin Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar printre acestea se numără şi cele două universităţi din Galaţi: Universitatea "Dunărea de Jos" şi Universitatea "Danubius".
Lista universităţilor selectate pentru finanţare a fost aprobată de ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, şi o puteţi consulta în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Publicat în Știrea zilei

Ministerul Energiei a lansat miercuri spre consultare publică documentele aferente apelului competitiv - Sprijinirea investiţiilor în modernizare, monitorizarea şi eficientizarea consumului de energie la nivelul operatorilor economici în vederea asigurării eficienţei energetice în sectorul industrial, a anunţat instituţia pe pagina de Facebook.
Este vorba despre măsura de investiţii 5, componenta C.6 Energie din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Aceasta este o schemă de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investiţiilor în modernizarea, monitorizarea şi eficientizarea consumului de energie la nivelul operatorilor economici în vederea asigurării eficienţei energetice în sectorul industrial.
Ministerul a lansat şi ghidul specific privind sprijinirea investiţiilor în modernizare, monitorizarea şi eficientizarea consumului de energie la nivelul operatorilor economici în vederea asigurării eficienţei energetice în sectorul industrial, precum şi anexele aferente.
Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe pagina electronică a Ministerului Energiei. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Circulaţia cu trenul pe ruta Iaşi – Bârlad – Tecuci va fi mult mai rapidă după ce magistrala feroviară M600 va intra într-un proces de modernizare cu finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Licitaţia de execuţie în vederea creşterii vitezei de circulaţie pe magistrala feroviară M600 Iaşi – Bârlad – Tecuci a fost lansată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Lucrările au ca termen de realizare 18 luni şi vor fi realizate cu fonduri PNRR.

Sunt prevăzute investiţii de tip „Quick Wins” - Lucrări de eliminare a restricţiilor de viteză pentru restabilirea parametrilor tehnici ai suprastructurii căii, cu o valoare estimată de 167 milioane lei şi are ca obiectiv final circulaţia trenurilor de călători la viteza proiectată de 120 km/h şi 80 km/h pentru trenurile de marfă.

Publicat în Știrea zilei

Perioada de depunere a propunerilor de proiecte de producţie de energie din resurse regenerabile de energie eoliană şi solară, cu sau fără instalaţii de stocare integrate, finanţate din fonduri europene aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, se prelungeşte până pe 22 iunie 2022, ora 17:00, a anunţat, marţi, Ministerul Energiei, pe Facebook.
"Ghidul specific-Condiţii specifice de accesare a finanţării din fonduri europene aferente PNRR "Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană şi solară, cu sau fără instalaţii de stocare integrate", aferent măsurii de investiţii I. 1 din cadrul Componentei C6 Energie - Pilonul I. Tranziţia Verde din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, aprobat prin Ordinul ministrului Energiei nr 507/24.05.2022, se modifică după cum urmează: La Capitolul I. Informaţii despre procedura de ofertare concurenţială pentru selecţia proiectelor, subcapitolul 1.2 perioada de depunere a propunerilor de proiecte de producţie de energie din surse regenerabile în cadrul procedurii de ofertare concurenţială, paragraful "Dată şi oră închidere depunere de proiecte: 15.06.2022, ora 17:00", va avea următorul cuprins: "Dată şi oră de închidere depunere de proiecte: 22.06.2022, ora 17:00", se menţionează în Ordinul semnat de ministrul Energiei, Virgil Popescu. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Aproape 60 de proiecte, cu o valoare de peste 60 de milioane de euro, au fost depuse în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) de către Primăria municipiului Galaţi, ceea ce situează Galaţiul pe locul 3 în ţară în privinţa valorii proiectelor depuse pentru renovarea de blocuri, grădiniţe, şcoli şi alte clădiri, anunţă edilul Ionuţ Pucheanu.

287034623 5329688140411324 3086597653223731657 n

"Suntem pe locul trei în ţară în privinţa valorii proiectelor depuse pentru renovarea de blocuri, grădiniţe, şcoli şi alte clădiri. Vorbim de aproape 60 de proiecte cu o valoare de peste 60 de milioane de euro depuse în cadrul PNRR. Pe primele locuri sunt Bucureşti, Buzău şi Galaţi, urmate de oraşe precum Constanţa, Cluj, Sibiu, Iaşi şi Oradea. Clasamentul se referă la componenta 5 pentru finanţarea lucrărilor de renovare a clădirilor cu fonduri europene", spune Ionuţ Pucheanu.

Potrivit Monitor PNRR, prin intermediul componentei C5 – Valul Renovării se va urmări îmbunătăţirea fondului construit printr-o abordare integrată a eficienţei energetice, a consolidării seismice, a reducerii riscului la incendiu şi a tranziţiei către clădiri verzi şi inteligente, conferind respectul cuvenit pentru estetică şi calitatea arhitecturală a acestuia, dezvoltarea unor mecanisme adecvate de monitorizare a performanţelor fondului construit şi asigurarea capacităţii tehnice pentru implementarea investiţiilor.

Publicat în Știrea zilei

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, consideră că toţi cei 438 de kilometri de autostradă asumaţi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) vor fi realizaţi până în anul 2026.
"A7 (Autostrada Moldovei n.r.) sunt convins că va fi cap-coadă pentru că se intră rapid în faza de execuţie. Data de 9 iunie este data limită de depunere de oferte pe cei 14 kilometri (tunelul pentru urşi de la graniţa dintre judeţele Timiş şi Hunedoara n.r.) (...) şi vedem ce se întâmplă cu ofertele depuse. Autostrada Transilvania merge, pe capetele din A8 (Tg. Mureş - zona de Iaşi n.r.) sunt moderat-optimist, pentru că acolo vorbim de un studiu de fezabilitate pe întreg tronsonul care are studiu şi de impact de mediu ceea ce înseamnă inclusiv traversarea Carpaţilor prin anumite zone de rezervaţie naturală şi de aia am această rezervă. Dar Transilvania da, unde se şi lucrează, A7 da şi sunt rezervat până în 9 iunie când voi vedea ofertele şi ce sa va depune pe cei 14 km. Deci, sper că toţi", a declarat Sorin Grindeanu, la Digi 24, întrebat câţi kilometri de autostradă vor fi realizaţi, în anul 2026, din ceea ce şi-a asumat România prin PNRR.
Grindeanu a menţionat că în prezent pe zona rutieră nu există niciun contract semnat pe PNRR.
"Nu există contract semnat în acest moment pe PNRR, din ceea ce s-a discutat şi s-a pus ca şi contract în PNRR, astăzi, în afară de Transilvania, astăzi când vorbim, niciunul, pe rutier. (...) Pe A7, cea mai mare bucată din zona rutieră din PNRR, ţinta este ca până la sfârşitul acestui an să fie semnate contractele, iar anul viitor este bornă în PNRR să ai semnate 50% din contracte", a mai spus şeful de la Transporturi. (sursa Agerpres)

Publicat în National
Pagina 1 din 5