Prezentarea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) de către guvernanţi a iscat o adevărată furtună în mediul politic, dar şi în cel economic din România. Publicat pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Fondurilor Europene, planul are peste 1.200 de pagini, iar anexele încă pe atât.
"Într-un mod fastuos, Guvernul a prezentat public PNRR, un plan pe care cu toţii îl aşteptam public de câteva luni bune, dar pe care ministrul Ghinea l-a secretizat. Probabil Guvernul a vrut să ia ochii românilor şi celor de la Comisia Europeană cu un document de 1203 pagini, în care se angajează că România va realiza în 5 – 10 ani ceea ce nu s-a reuşit în 30 de ani. Pe hârtie lucrurile arată destul de bine, însă, analizat mai în amănunt, vedem că proiecte importante şi categorii esenţiale pentru economia românească sunt excluse", a declarat preşedintele Consiliului Naţional al ALDE, Cristian Dima.
Acesta s-a arătat revoltat de faptul că mediul de afaceri românesc, grav afectat de criza economică provocată de pandemia de coronavirus, nu este sprijinit îndeajuns în PNRR.
"Guvernul ne spune că ajută firmele româneşti, dar vedem că măsurile de sprijin întârzie să apară, iar prin PNRR, IMM-urile sunt aproape inexistente. Dacă voiau cu adevărat să facă ceva pentru firmele româneşti, ar fi trebuit să iniţieze un program naţional de tip start-up, să ofere granturi pentru redresarea economică. În schimb, în PNRR guvernanţii s-au axat mai mult pe instrumente financiare, care nu sunt de ajuns pentru situaţia actuală în care se regăseşte mediul de afaceri. De asemenea, dacă se dorea cu adevărat susţinerea mediului de afaceri din România, atunci se puteau lua exemple din alte ţări. Spre exemplu, ar fi putut să includă în PNRR condiţii prin care minimum 30% din contractele care sunt derulate prin PNRR să fie încheiate cu IMM-urile din ţara noastră pe fiecare domeniu, fie că vorbim de infrastructură, de achiziţii, de software sau altul etc.", afirmă Cristian Dima.
În opinia acestuia, un alt domeniu major este ignorat total în PNRR referindu-se la transportul feroviar.
"Transporturile înseamnă pentru USR, doar autostrăzi şi metrou, şi acela în Cluj. În vreme ce infrastructura feroviară se degradează continuu, Cătălin Drulă de la Transporturi nu a considerat că e important ca în PNRR să fie vizate şi proiectele de cale ferată. Transportul feroviar este un transport verde pentru care sunt fonduri alocate special de Comisia Europeană. Însă, acest lucru se pare că nu contează pentru mai nimeni din Guvern. Nu contează nici măcar faptul că sunt şine în România ce reprezintă un pericol public pentru călători. Din proiectele înscrise în PNRR, aşa cum s-a prezentat în spaţiul public, concluzia e simplă: transportul feroviar nu mai interesează pe nimeni din actualul guvern. Cele care sunt incluse în proiect vizează cele trei coridoare pan-europene de transport pe calea ferată, care sunt de interes pentru Uniunea Europeană şi care probabil au fost impuse", explică preşedintele Consiliului Naţional al ALDE.
"Prima impresie după prezentarea PNRR este aceea că este un plan clientelar, prin care consultanţii domnului Ghinea au încercat să aloce banii către prietenii partidelor de guvernământ. PNRR este al României, nu al USR, nici al PNL, nici al UDMR!", a mai subliniat Cristian Dima.

Publicat în Politica

Preşedinţii Consiliilor Judeţene Galaţi şi Brăila şi-au unit forţele şi, supăraţi că Guvernul ignoră regiunea de sud-est în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), au adresat o scrisoare deschisă autorităţilor de la Bucureşti.

Epistola semnat de Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi, şi Francisk Iulian Chiriac, preşedintele CJ Brăila, este adresată către Camera Deputaţilor - preşedinte Ludovic Orban, Guvernul României - prim-ministru Florin-Vasile Cîţu şi viceprim-ministru Ilie-Dan Barna, precum şi spre ştiinţa Ministerului Transportului şi Infrastructurii - ministru Cătălin Drulă şi a Ministerului Investiţiilor Şi Proiectelor Europene, ministru Cristian Ghinea.

Redăm, în cele ce urmează întregul conţinut al scrisorii deschise care a ajuns pe masa Guvernului Cîţu:

„Cu regret constatăm astăzi că regiunea Galaţi-Brăila, a doua aglomerare urbană după Bucureşti, care are o populaţie de aproape un milion de oameni, este ignorată de către Guvern. Cele mai mari porturi dunărene de pe teritoriul României, Galaţiul şi Brăila, au fost excluse  din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ceea ce va accentua decalajul zonei în comparaţie cu celelalte regiuni.

Asistăm cu stupoare la această "dezvoltare a României", aşa cum arată ea din perspectiva Guvernului. O "dezvoltare" discreţionară, criteriul politic fiind baza împărţirii sumelor şi proiectelor de dezvoltare pentru judeţe, în fond o marginalizare a sud-estului României (zona Galaţi-Brăila). Şi în această parte a ţării  investiţiile cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt infime comparativ cu alte regiuni.

Astfel, noi, Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, şi Francisk Iulian Chiriac, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, tragem un semnal de alarmă cu privire la modul în care Guvernul înţelege să dezvolte regiunile, iar excluderea unei aglomerări urbane de aproape un milion de locuitori de la şansa finanţării şi a creşterii durabile este inadmisibilă, riscându-se astfel o izolare economică şi socială a zonei.

Solicităm imperios ca proiectele zonei Brăila-Galaţi să fie prioritizate, iar finanţarea să se facă pe măsura importanţei şi necesităţii acestora, nicidecum pe baza culorii politice a aleşilor locali.

Cele opt proiecte pe care Brăila le-a trimis (infrastructură rutieră judeţeană, spitalul judeţean, sală polivalentă, reabilitarea sediului Facultăţii de Inginerie) în valoare de 80 de milioane de euro nu se regăsesc în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mai mult, în P.N.R.R. nu se regăseşte nici finanţarea drumurilor expres Brăila-Buzău, Brăila-Focşani şi nici a spitalului regional Galaţi -Brăila. Consiliul Judeţean Galaţi a trimis spre finanţare prin P.N.R.R. proiecte pe sănătate în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro. De asemenea, drumul expres Galaţi-Tecuci-Tişiţa, o investiţie cu o valoare de aproximativ 100 de milioane de euro, nu este trecut în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Toate tronsoanele amintite mai sus sunt extrem de importante pentru atragerea investiţiilor în această zonă a ţării.

Proiectele sunt importante nu doar pentru locuitorii zonei Galaţi-Brăila, ci pentru întreaga regiune de sud-est a ţării şi, mai ales, pentru conectarea Moldovei, Munteniei şi Dobrogei.

Atragem atenţia asupra faptului că şi brăilenii şi gălăţenii au dreptul să beneficieze de aceste fonduri, în aceeaşi măsură cu arădenii sau clujenii. Nu vom plăti şi noi rambursarea împrumutului pe care Guvernul îl va face pentru proiectele P.N.N.R? Guvernul trebuie să dea dovadă de maturitate politică şi administrativă, tratând cu respect aceşti aproape un milion de oameni care trăiesc în regiunea noastră şi care plătesc taxe şi impozite. În numele a aproape un milion de oameni, vă cerem să nu excludeţi aceasta zonă din planul major de investiţii cu finanţare prin P.N.R.R.

Incompetenţa profundă de care a dat dovadă Guvernul României în scrierea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă este inacceptabilă, mai ales când distribuirea fondurilor şi aprobarea proiectelor stau în pixul lacom al unui ministru”.

Publicat în Politica

Preşedintele Partidului Mişcarea Populară (PMP), Cristian Diaconescu, aflat vineri, 28 mai 2021, la Galaţi, a vorbit despre deficienţele Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) întocmit de Guvernul Cîţu, subliniind faptul că programul Uniunii Europene prin care vor fi alocaţi banii, nu finanţează proiecte, finanţează strategii şi că guvernanţii români au mers la Bruxelles nepregătiţi şi nu au înţeles mecanismele europene care stau la baza acestui program.

„Nepregătirea şi absenţa voinţei politice de la Bucureşti în negocierea şi mai ales implementarea acestui proiect ne poate aduce resurse financiare extraordinar de semnificative sau ne poate face să pierdem aceste resurse. Acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost gândit în ideea de a asigura statelor care au trecut prin pandemie o resursă financiară absolut necesară prin lichidităţi pentru a dezvolta proiecte de modernizare şi ieşire din criză. O primă concluzie esenţială: acest fond nu finanţează proiecte, acest fond finanţează strategii. Şi de aici apare o problemă, nu înţeleg raţionalitatea, anunţată public, când mergi la Bruxelles cu persoane nepregătite în negocieri internaţionale, spunând «am aglutinat proiecte de peste 40 de miliarde de euro» în ideea în care taie ei pentru a ajunge la 29,2 miliarde de euro. În lumea civilizată nu se negociază aşa”, a explicat preşedintele PMP, Cristian Diaconescu.

Acesta a mai atras atenţia asupra faptului că după aprobarea PNRR mai urmează un alt plan esenţial pentru absorbţia acestor fonduri care va fi drastic monitorizat. „După aprobarea PNRR, România va trebui să mai elaboreze un plan. Se numeşte planul financiar. Sunt ţintele pe care le propui a fi agreate în ceea ce priveşte modernizarea României şi ieşirea din criză ce urmează a fi însoţite şi de planul de finanţare. În fiecare an vor exista rapoarte de monitorizare de tip MCV, benchmark-uri privind ţintele pe care ţi le-ai propus ca stat şi evident modul de implementare al acestora. Atrag respectuos atenţia că în gândirea europeană astăzi aceste rapoarte au forţa obligatorie a tratatelor cu Uniunea Europeană. Pe baza acestor rapoarte pot fi anulate finanţările! Principiul de bază este acela că dacă modernizarea nu este dusă la sfârşit, cade tot proiectul”, a afirmat Cristian Diaconescu.

Fostul ministru al Afacerilor Externe a tras şi un puternic semnal de alarmă în privinţa modului în care actualul Guvern a ales să acceseze şi partea de împrumuturi oferite de Uniunea Europeană. „Numai România şi Italia din statele membre ale Uniunii Europene accesează integral partea de împrumut. Partea de împrumut înseamnă ridicarea deficitului la 60%, înseamnă că România ajunge pentru prima dată la limita acceptabilă în ceea ce priveşte tratatele şi plafoanele de deficit intern, fără a uita faptul că noi pentru a plăti pensii ne împrumutăm de pe pieţe. Din toate punctele de vedere perspectiva unui astfel de proiect trebuie privită cu un profesionalist pe care nu l-am mai întâlnit din perioada de preaderare”, a precizat preşedintele PMP.

Publicat în Politica

Comisarul European pentru Locuri de Muncă şi Drepturi Sociale, Nicolas SCHMIT răspunde, printr-o scrisoare, confederaţiilor sindicale reprezentative, în legătură cu situaţia dialogului social în România. Acesta pune accentul pe rolul consultărilor în elaborarea PNRR, şi pe necesitatea de a detalia modul în care imputul din aceste consultări se reflectă în forma finală a Planului, anunţă prin intermediul unui comunicat de presă, Cartel ALFA.
"Consultările de calitate au o importanţă deosebită, având în vedere rolul cheie al PNRR în abordarea provocărilor identificate în Recomandările specifice de ţară adoptate de Consiliu, inclusiv cele relevante pentru dialogul social. Pentru o punere în aplicare cu succes a reformelor de anvergură şi a planurilor de investiţii, va fi esenţială implicarea largă şi asumarea la nivel naţional a priorităţilor."
"Planul Naţional pentru Recuperare şi Rezilienţă al României stabileşte propuneri ar fi trebuit să beneficieze de consultările desfăşurate în februarie 2021", adaugă Comisarul SCHMIT, referindu-se la consultările pe care organizaţiile sindicale le reclamă ca fiind "doar de formă", fără ca propunerile partenerilor sociali să se reflecte în documentul asumat de guvern.
De asemenea, Comisarul european aminteşte de importanţa pe care Comisia Europeană o acordă dialogului social: "Comisia a acordat o atenţie deosebită funcţionării dialogului social, precum şi problemelor mai largi privind evoluţia salariilor şi calitatea şi predictibilitatea luării deciziilor în România." Acesta menţionează Recomandările de ţară care anul trecut, dar şi în anii anteriori, au inclus cerinţe în vederea "îmbunătăţirii calităţii şi predictibilităţii luării deciziilor, inclusiv prin consultări adecvate cu părţile interesate."
Confederaţiile sindicale reprezentative din România reclamă lipsa unor consultări adecvate cu partenerii social în elaborarea Planului Naţional pentru Recuperare şi Rezilienţă, refuzul guvernului actual de a se angaja în dialog social şi lipsa de progrese în modificarea cadrului legislativ privind dialogul social şi negocierile colective. Modificarea legii dialogului social şi imbunătăţirea procesului de consultare reprezintă, de altfel, solicitări constante în cadrul Recomandărilor specifice de ţară din ultimii ani.

Publicat în National

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), program de maximă importanţă pentru reconstrucţia României şubrezită la propriu şi la figurat de criza provocată de pandemie, şi nu numai, ar trebui să fie colacul de salvare pentru ţara noastră. Uniunea Europeană ne pune la dispoziţie 30 de miliarde de euro, însă riscăm să-i pierdem din cauza incompetenţei Ministerului Investiţiilor şi Fondurilor Europene, ministerul responsabil de elaborarea acestui plan.
S-au perindat pe la conducerea ministerului şi USR, şi PNL. Indiferent cine a fost în fruntea acestui portofoliu, capacitatea de a întocmi un plan naţional bine pus la punct nu s-a numărat printre calităţile acestor miniştri. S-au dus la Comisia Europeană cu un simulacru de plan încercând să ducă cu preşul oficialii europeni, dar nu le-a mers. Au venit înapoi cu 100 de pagini de observaţii din partea Comisiei! Ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, s-a făcut de ruşine deja de vreo două ori cand a prezentat nişte "schiţe" ale PNRR.
Termenul limită de prezentare a Programelor Naţionale de către statele membre este stabilit de Uniunea Europeană ca fiind 30 aprilie. Ai noştri au anunţat că vor transmite o nouă variantă până pe 31 mai 2021 dând dovadă de iresponsabilitate şi indiferenţă faţă de români şi de necazurile lor.
Nimeni nu mai poate avea încredere că ministrul Ghinea va fi capabil să elaboreze o variantă viabilă a PNRR! Ministrul Ghinea ar trebui să aibă decenţa de a lăsa pe cineva competent să-i ia locul!

Publicat în Politica
Sâmbătă, 10 Aprilie 2021 00:00

OFICIAL: Galaţiul este exclus total din PNRR

Varianta Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu care Guvernul Cîţu va purta negocierile cu Comisia Europeană, a fost adoptată pe data de 07 aprilie 2021.

În noua variantă a PNRR, ca și în cea anterioară, Galaţiul nu apare deloc. Nu este finanţat niciun drum care să lege Galaţiul de restul ţării, de aeroport nici nu poate fi vorba, alte investiţii de anvergură, nici atât.

Majoritatea infrastructurii de transport ce va fi finanţată prin PNRR se va afla în partea de vest a ţării. Pentru incluziunea zonelor defavorizate, pentru Moldova, sunt incluse doar câteva tronsoane de drum, iar pentru Galaţi, nu este prevăzut nici măcar un metru de drum.

PNRR are în total şase piloni, unul dintre aceşti piloni fiind dedicat infrastructurii de transport. Este vorba despre Pilonul III - componenta 8 - Creştere inteligentă, sustenabilă şi incluzivă.

Deşi la acest capitol, se vorbeşte despre ”Creşterea eficienţei implementării investiţiilor în infrastructura de transport, prin creşterea capacităţii administrative, a guvernanţei corporative (CNIR și CNAIR), coroborat cu investiţii în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) şi a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potenţiale culoare navigabile)”, conexiunile cu aşa numitele culoare navigabile, printre care se numără şi Galaţiul, sunt inexistente.

În PNRR sunt prevăzute pentru a fi finanţate următoarele tronsoane:
- Autostrada A7 – Anumite secţiuni;
- Autostrada A8 – Anumite secţiuni;
- Autostrada A1 – Secţiunea Lugoj – Deva;
- Autostrada A3 – Anumite secţiuni şi Centura Metropolitană Cluj;
- Drum Expres Târgovişte – Bucureşti;
- Drum Expres Bistriţa – Dej;
- Drum Expres Satu Mare – Baia Mare – Jibou;
- Legătura Autostrada A1 – Timişoara – Aeroportul Timişoara;
- Legătura Autostrada A1 – Piteşti – Mioveni Bypass;
- Legătura Slobozia – Drajna Nouă – Autostrada A2;
- Legătura Călăraşi – Drajna Nouă – Autostrada A2;
- Legătura DN1 – Aeroport Henri Coandă – Autostrada A3/A0;
- Legătura Autostrada A8 – Leţcani Vest – Bypass Iaşi – Iaşi Dacia;
- Legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială şi logistică) – Dej;
- Legătura Craiova Est – Drum Expres Piteşti – Craiova;
- Legătura Hunedoara – Sântuhalm – Autostrada A1;
- Legătura Reşiţa – Caransebeş – Autostrada A6;
- Legătura Botoşani – Autostrada A7;
- Legătura Piatra Neamţ – Autostrada A7;
- Legătura Vaslui – Autostrada A7;
- Legătura Autostrada A10 – Teiuş – Blaj (zona industrială);
- Legătura Autostrada A3 – Mărtineşti – Vâlcele;
- Alternativa Techirghiol (Litoral Express);
- Legătura Miercurea Ciuc - Sfântu Gheorghe – Autostrada A13;
- Legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni;
- Modernizare drum Soveja – Lepşa.

În privinţa infrastructurii feroviare, PNRR cuprinde investiţii pentru optimizarea managementului traficului feroviar pe reţeaua naţională şi investiţii aferente lucrărilor de modernizare a sectoarelor selectate din reţeaua TEN-T, cum ar fi: Arad – Timişoara - Caransebeş, Cluj - Episcopia Bihor, Braşov – Aeroport Braşov, Timişoara – Aeroport Timişoara, Trenul metropolitan Cluj Napoca.

Cum actualul guvern nu a alocat bani pentru construirea unui aeroport la Galaţi, fireşte că nu a considerat necesar să se modernizeze calea ferată în acest judeţ prin PNRR.

Chiar dacă are o poziţie geo-strategică importantă, pentru că se află la răscrucea principalelor rute comerciale care traversează Europa, dar şi pentru că deţine cel mai mare complex de porturi fluviale pe Dunăre, judeţul Galaţi pare să fie rupt intenţionat din contextul regional şi naţional prin lipsa totală a investiţiilor în infrastructura de transport.

Aşadar, şi în guvernarea PNL-USR, Galaţiul este uitat, cea mai bună dovadă fiind că în ”marele” Plan de Redresare şi Rezilienţă judeţul nostru a fost exclus total şi rămâne, în continuare, rupt de ţară, rupt de Europa.

Descarcă de mai jos ↓ Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)!

Publicat în Știrea zilei
Pagina 2 din 2