Europarlamentarul Dan Nica, membru în Comisia pentru industrie, cercetare şi energie din Parlamentul European, a afirmat că, împreună, Galaţi şi Brăila pot face proiecte prin care să atragă 5 mld. euro luate prin PNRR şi prin noul exerciţiu financiar european. Declaraţiile au fost făcute în cadrul Conferinţei ZF/Liberty Steel "Industria românească: Investiţii pentru un viitor verde".
"Ne-am propus ca pe toate componentele pe care le avem în PNRR să luăm câteva miliarde de euro în Galaţi - Brăila. Împreună, cele două pot depăşi lejer 5 mld. euro pentru perioada următoare pentru proiectele pe care ştiu că le au pregătite", a declarat Dan Nica.
Europarlamentarul a mai declarat, în cadrul conferinţei, că este o propunere a Comisiei Europene, care acum este în dezbaterea Parlamentului European, privind ajustarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră.
"Combinatul din Galaţi este unul dintre cei mai mari producători de oţel din centrul şi estul Europei şi va rămâne aşa. Nu îmi place să văd pe piaţă produse care vin din Turcia şi nu numai, mai sunt şi alte ţări care nu respectă obligaţiilor de mediu în producerea oţelului - China, India şi aşa mai departe. Astfel, Comisia Europeană s-a hotărât şi a venit cu această propunere de directivă europeană care spune că pe orice piaţă din Uniunea Europeană nu poţi să vii şi să aduci oţel fără să plăteşti o suprataxă egală cu acele costuri pe care un producător din UE este obligat să le suporte pentru a respecta directivele de mediu. Vom asista cu toţii la o repunere în drepturi a competitivităţii industriei europene şi celei româneşti, toată lumea va lupta de la acelaşi nivel", a mai spus Dan Nica.
Acesta a mai sublinita că în Fondul de Tranziţie Justă sunt 2 mld. euro dintre care jumătate trebuie antamaţi până la finalul anului viitor.
"Sunt bani pentru şase judeţe. Doar în domeniul siderurgiei sunt deschise mai multe apeluri de proiecte pentru producerea de oţel curat, dintre care unul cred că are 1,5 mld. euro. România are datoria şi obligaţia să îşi stabilească obligaţiile strategice, ce vrem noi pentru ţară şi astfel şi ceilalţi vor avea răspunsul la întrebarea de ce să investeşti în România. Sumele pe care le are România în acest domeniu sunt foarte mari, vom avea la dispoziţie aproape 80 mld. euro în următorii 7 ani, ceea ce înseamnă un potenţial foarte mare", a mai declarat europarlamentarul Dan Nica.

Publicat în Politica

Ministerul Energiei a publicat lista cu investiţiile care pot fi finanţate începând din acest an cu fonduri din PNRR, Fondul de Modernizare şi bugetul de stat, totalizând 16 miliarde de euro.
Astfel, PNRR asigură o alocare estimată la 1,62 miliarde euro, iar perioada de implementare este până în august 2026.
Din această sumă, 460 de milioane de euro vor merge pentru susţinerea capacităţilor de producţie din surse solare şi eoliene cu o putere totală de 950 MW. 400 de milioane de euro vor fi utilizaţi pentru realizare a 1.870 km de infrastructură nouă de distribuţie pregătită pentru mixul de gaze naturale cu hidrogen şi alte gaze fără carbon. 115 milioane de euro vor fi alocate unor proiecte de 100 de MW pentru producerea de hidrogen şi/sau utilizarea acestuia pentru stocarea de energie. De asemenea, un milion de euro va fi utilizat pentru suport tehnic privind dezvoltarea Strategiei naţionale pentru hidrogen.
Tot din PNRR, 300 de milioane de euro vor merge către schema de susţinere pentru centrale flexibile şi eficiente pentru producţia de energie electrică şi termică pe gaz cu emisii maxime de 250 gr. CO2/kWh (CHP) în vederea atingerii unei decarbonizări adânci; 80 de milioane de euro pentru 240 MW de stocaj energie electrică; 150 de milioane de euro pentru sprijinirea lanţului de producţie şi reciclare a bateriilor; 50 de milioane de euro pentru pentru sprijinirea dezvoltării lanţului industrial de producţie şi/sau asamblare şi/sau reciclare a celulelor şi panourilor fotovoltaice.
PNRR mai finanţează şi 50 de proiecte privind stimularea eficienţei energetice în industrie, cu suma totală de 64 de milioane de lei.
Fondul pentru Modernizare are o alocare estimată în prezent la peste 15 miliarde de euro (în funcţie de cotaţia viitoare a certificatelor CO2) cu o perioadă de implementare până în decembrie 2030.
Se pot finanţa proiecte privind stocarea energiei, înlocuirea cărbunelui şi echilibrarea reţelei, modernizarea şi construcţia de noi tronsoane de infrastructură energetică, hidrogen verde, cogenerare de înaltă eficienţă, modernizarea reţelelor de termoficare, energie nucleară, eficienţă energetică, biocarburanţi.

Programul de finanţare "ElectricUp", o nouă etapă în 2022

În ceea ce priveşte programul de finanţare "ElectricUp", acesta va avea o nouă etapă în 2022, iar întreprinderile mici şi mijlocii şi domeniului HORECA vor primi finanţare pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27kWp şi 100kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul Energetic Naţional, precum şi a staţiilor de reîncărcare de 22KW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in.
Ministerul Energiei este în negocieri cu Comisia Europeană pentru a continua abordarea privind schema de ajutor de stat, similar mecanismului prevăzut prin OUG nr. 81/2019 pentru a susţine în continuare industriile energointensive. Peste 130 milioane de euro au fost alocate marilor consumatori de energie, iar numărul total al societăţilor care au beneficiat de ajutorul de stat conform OUG nr. 81/2019 este de 33, toate cu capital 100% privat, dintre care 12 societăţi cu răspundere limitată şi 21 societăţi pe acţiuni.
Totodată, sunt prevăzute fonduri pentru proiecte de energie şi în cadrul Politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, în Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă, unde există o axă dedicată, alocarea estimată fiind de circa 0,9 miliarde euro, respectiv în Programul Operaţional Tranziţie Justă care vizează sprijinirea diversificării economice a celor mai afectate teritorii, sprijinind totodată transformarea proceselor industriale necesară pentru o tranziţie spre o economie neutră, concomitent cu menţinerea sau creşterea numărului locurilor de muncă din aceste sectoare. Lansarea apelurilor de proiecte va avea loc după aprobarea de către Comisia Europeană a documentelor programatice (Acordul de Parteneriat şi Programele Operaţionale), negocierile cu Comisia fiind în sarcina Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
"Aşa cum ne-am asumat prin programul de guvernare, dar şi cu privire la atingerea ţintelor de decarbonare asumate de România, avem nevoie de investiţii serioase în domeniul energiei. Resurse financiare există, iar anul acesta vom lansa mai multe call-uri de proiecte în vederea accesării acestor fonduri. La Ministerul Energiei s-a lucrat deja şi avem aproape finalizate mai multe ghiduri pentru call-urile de proiecte, dar şi scheme de finanţare. De exemplu, în luna martie intenţionăm să lansăm apel pentru RES (Renewable Energy Sources) şi pentru producţia de Hidrogen - achiziţie de electrolizoare. Avem deja pregătit proiectul Ordonanţei de Urgenţă pentru stabilirea detaliilor Fondului pentru Modernizare. Există fonduri şi am încredere că anul acesta şi anii următori vom începe să investim cele peste 16 miliarde de euro pentru viitorul Energiei şi asigurarea securităţii energetice a României", a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Şeful Delegaţiei Române PSD din Parlamentul European, Dan Nica,atrage atenţia că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, negociat de PNL şi USR, nu poate rămâne în forma actuală dacă ne dorim ca această mare oportunitate pentru economia României să nu fie ratată.
Mai mult, eurodeputatul PSD arată că o renegociere făcută în interesul cetăţenilor nu este una teoretică, având în vedere că articolul 21 din Regulamentul UE, privind modificarea planului de redresare şi rezilienţă al unui stat membru, permite acest demers. Astfel:
(1)  În cazul în care planul de redresare şi rezilienţă, inclusiv jaloanele şi ţintele relevante, nu mai poate / pot fi îndeplinit(e), în totalitate sau parţial, de către statul membru în cauză, ca urmare a unor circumstanţe obiective, statul membru în cauză poate înainta Comisiei o cerere motivată ca să elaboreze o propunere de modificare sau de înlocuire a deciziilor de punere în aplicare ale Consiliului prevăzute la articolul 20 alineatele (1) şi (3). În acest scop, statul membru poate propune un plan de redresare şi rezilienţă modificat sau un nou plan. Statele membre pot solicita sprijin tehnic pentru pregătirea unei astfel de propuneri în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic. (AICI)
„Este absolut necesar să mergem la Comisia Europeană pentru a renegocia anumite capitole din PNRR, chiar alături de cei din PNL. Realitatea politică, dar şi cea economică cer ajustări ale acestui plan negociat prost de USR şi PNL. Trebuie să înţeleagă şi liberalii că ceea ce este sustenabil rămâne, ce nu este, noi nu putem gira. Nu putem păcăli poporul. Nu putem susţine angajamente ce se dovedesc a fi împotriva interesului cetăţenilor. România este deja în pierdere după ce PNL şi USR au dat undă verde dezafectării unor centre de producţie de energie electrică, fără a exista vreo alternativă de noi surse de energie care să asigure nevoile cetăţenilor în plină iarnă. Când scoţi din funcţiune mai mult decât pui, oare nu se numeşte prostie cu acte în regulă? Când ţări precum Spania adoptă măsuri concrete şi necesare pentru a-şi proteja poporul în faţa celei mai grele perioade economice, iar noi nici măcar nu luăm în calcul să facem acelaşi lucru şi cu fonduri din PNRR, oare nu arată ca şi cum am avea o altă agendă cu aceşti bani? PSD nu va susţine un plan fără viziune şi în care sunt prevăzute inclusiv angajamente care au rolul de a bloca majorarea veniturilor românilor în plină criză economică. Putem şi trebuie să renegociem PNRR în favoarea oamenilor”, a punctat eurodeputatul PSD.

Publicat în Politica

Astăzi, miniştrii economiei şi finanţelor au salutat evaluarea planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă pentru Estonia, Finlanda şi România. Deciziile de punere în aplicare ale Consiliului Uniunii Europene cu privire la aprobarea acestor planuri vor fi adoptate prin procedură scrisă la scurt timp după videoconferinţa de astăzi, 28 octombrie 2021, a miniştrilor.

În urma adoptării formale a deciziei, România va putea să primească prefinanţarea solicitată de 13% şi să înceapă să utilizeze sprijinul financiar la scară largă al UE pentru a depăşi impactul negativ al pandemiei asupra economiilor lor. Fondul de redresare al UE pune la dispoziţie 672,5 miliarde EUR (la preţurile din 2018) pentru sprijinirea reformelor şi investiţiilor pe care statele membre le realizează pentru a-şi stimula economiile, acordând în acelaşi timp prioritate cheltuielilor direcţionate către domeniul ecologic şi cel digital.

„Am plăcerea de a anunţa veşti bune pentru încă trei state membre. Tocmai am confirmat evaluările pozitive ale planurilor de redresare şi rezilienţă ale Estoniei, Finlandei şi României. În curând, aceste ţări îşi vor putea primi plata de prefinanţare din Mecanismul de redresare şi rezilienţă. Reformele şi investiţiile prezentate în planurile lor sprijină ferm Agenda verde şi Agenda digitală ale UE. Prin abordarea principalelor provocări, redresarea europeană generală va fi mai sustenabilă şi mai rezilientă”, a declarat Andrej Šircelj, ministrul de finanţe al Sloveniei.

Eliminarea treptată a producţiei de energie electrică pe bază de cărbune şi lignit şi utilizarea surselor regenerabile de energie, precum şi realizarea de investiţii şi de reforme în domeniul renovării clădirilor, al modernizării căilor ferate, al gestionării apei şi deşeurilor, precum şi al împăduririi şi reîmpăduririi sunt măsuri pe care România intenţionează să le pună în aplicare pentru a-şi atinge obiectivele climatice. Sumele care i-au fost acordate, respectiv 14,2 miliarde EUR sub formă de granturi şi 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, vor fi de asemenea utilizate, printre altele, pentru digitalizarea serviciilor publice ale ţării şi pentru consolidarea rezilienţei sistemului sanitar.

Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul României, în urmă cu o lună de zile, iar următorul pas, conform regulamentului, a fost ca reprezentanţii Comisiei să transmită planul aprobat către Parlamentul European şi către Consiliul UE, pentru analiză, şi să primească decizia Consiliului UE.

Premierul Florin Cîţu a participat, joi, în format online, la întâlnirea Consiliului ECOFIN, în cadrul căreia a fost aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României.

„Tot ceea ce ţinea de Comisia Europeană a fost făcut, acum este pe umerii noştri. Urmează implementarea PNRR şi ar trebui în decembrie să avem primii bani din PNRR”, a declarat Florin Cîţu, la finalul întâlnirii.

România ar urma să primească prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) un total de 29,2 miliarde euro, din care 14,248 miliarde sub formă de granturi şi aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuturi.

PNRR este structurat pe 15 componente care acoperă şase piloni: tranziţia verde, transformarea digitală, creşterea inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, coeziunea socială şi teritorială, sănătate, rezilienţă economică, socială şi instituţională, precum şi politici pentru noua generaţie.

Publicat în Economie

Guvernul ungar a calificat marţi ca inacceptabil ceea ce consideră a fi un şantaj din partea Bruxelles-ului cu privire la validarea planului său de redresare şi se declară gata să renunţe la fondurile europene, cu două zile înaintea expirării termenului limită de examinare de către Comisia Europeană, informează AFP citat de stiripesurse.ro.
"Da, ne putem lipsi" de fondurile europene,"avem destui bani pentru a începe aceste proiecte" de redresare, a declarat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto într-un interviu acordat AFP la Strasbourg.
Analiza planului de redresare transmis la Bruxelles pe 12 mai, dar care se confruntă de luni de zile cu dezacorduri pe subiectul respectării statului de drept în Ungaria, a fost prelungită până pe 30 septembrie de către Comisia Europeană. Executivul european a evidenţiat în special o luptă insuficientă împotriva corupţiei şi lipsa de independenţă din justiţie.
Szijjarto nu se aşteaptă la un acord din partea Bruxelles-ului până joi. În opinia sa,"dezbaterea nu este dacă planul de redresare este bun sau nu". Blocajul are legătură cu adoptarea în iunie a unei legi acuzate că subminează drepturile persoanelor LGBT +, lege pe care guvernul Viktor Orban o prezintă drept un instrument pentru protejarea copiilor. "Folosirea fondurilor europene ca mijloc de şantaj pentru a promova schimbarea politică este inacceptabilă", a insistat Peter Szijjarto.
Dacă Bruxellesul decide sau nu să prelungească în continuare termenul limită pentru examinarea planului Ungariei de investiţii şi reformă care ar permite Budapestei să beneficieze de 7,2 miliarde de euro în subvenţii din partea UE, "nu cred că are vreo importanţă, pentru că nu vom face niciun compromis pe acest subiect", a afirmat ministrul ungar de externe.

Publicat în Mapamond

Liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, Dan Nica, atrage atenţia că prin reformele şi legile ascunse în PNRR, Guvernul Cîţu ar putea pregăti adevărata austeritate pentru anul 2022, existând şi riscul major de sistare a fondurilor europene după primele 6 luni de la semnarea documentului.

Social-democratul solicită Guvernului României transparentizarea de urgenţă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a tuturor observaţiilor Comisiei Europene, a planului întocmit pentru primirea avansului solicitat din PNRR în acest an şi strategia concretă pentru categoriile sociale din România, dar şi pentru mediul privat.

„Fondurile europene alocate prin PNRR reprezintă o oportunitate majoră pentru economia României, care ar trebui să vizeze schimbarea în bine a vieţii cetăţenilor. Este însă inadmisibil ca nimeni să nu ştie ce conţine în mod concret PNRR-ul ţării noastre. Ce ştim de la fostul ministru al Fondurilor Europene este că Planul de Rezilienţă şi Redresare cuprinde «zeci de legi, sute de reforme şi de investiţii» (AICI), dar nu ştim şi ce conţin ele. În acest context, există riscul ca banii României să fie tăiaţi după primele 6 luni de zile dacă «Echipa Câştigătoare» nu va livra la timp promisiunile făcute la Bruxelles. Niciun român nu ar trebui să intuiască ce are de gând Guvernul, mediul de afaceri nici atât, lipsa predictibilităţii fiind cel mai mare duşman al acestui sector», a explicat Dan Nica.

Eurodeputatul a subliniat că, în aceste condiţii, de secretomanie absolută, orice guvern care îi va urma lui Florin Cîţu va trebui să respecte orbeşte reformele la care s-a angajat acest cabinet, pentru a nu pierde fondurile europene din PNRR.

„România ar fi avut nevoie urgentă de un plan economic de redresare care să răspundă nevoilor reale ale economiei şi ale oamenilor. Dar nimeni nu ştie la ce s-au angajat politicienii de dreapta din România, nimeni nu ştie dacă sutele de legi şi reforme chiar sunt realizabile. Dacă nu, înseamnă că avem în faţa noastră un plan eşuat, chiar criminal,  banii europenii fiind deja în pericol, iar adevărata austeritate la numai un pas de  buzunarele românilor. În procesul de recuperare si transformare economică românească, nu se poate pierde timpul. Lipsa transparenţei va încetini procesul de implementare şi absorbţia, punând în pericol alocarea fondurilor”, a mai spus eurodeputatul PSD.

Publicat în Politica

Liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, Dan Nica, atrage atenţia că Portugalia, Luxemburg şi Belgia au devenit, marţi, 03 august 2021, primele state UE care au primit deja tranşe din fondul european de relansare, plan conceput de Uniunea Europeană pentru a ajuta statele membre să îşi reconstruiască economia după criza provocată de pandemie. România, în schimb, se poate lăuda cu imaginea jalnică a unui eşec în cifre şi în economie şi în pandemie. 

“Gazele au ajuns la maximul istoric din ultima sută de ani, energia electrică atinge un nou nivel record, iar prim-ministrul României vede în faţa ochilor doar bătălia delirantă din PNL. Îi solicit candidatului Florin Cîţu să folosească scaunul şi pixul de la Palatul Victoria pentru a lua măsuri urgente în ceea ce priveşte asigurarea protecţiei consumatorilor vulnerabili şi să adopte o poziţie în ceea ce priveşte Pachetul Fit for 55, propus de Comisia Europeană, cu o puternică dimensiune socială, care va creşte şi mai mult facturile la energie şi combustibil pentru toţi cetăţenii. Îi cer, de asemenea, să prezinte public ultimele evoluţii ale PNRR, pentru că toamna se apropie, iar ţara noastră are multe restanţe la Bruxelles, unele care ne pot arunca la periferia Europei”, a explicat Dan Nica.

Eurodeputatul PSD a arătat că este descalificant pentru un partid istoric să se afle la putere de aproape doi ani şi să nu guverneze o zi, fiind mai ocupat cu organizarea alegerilor, decât cu necesităţile românilor.

“Guvernul de anul trecut a fost preocupat de organizarea alegerilor generale, Guvernul de anul acesta este preocupat de alegerile interne de partid. Nimeni nu va avea nimic de câştigat de pe urma acestora, dar în mod sigur va pierde România. Rezultatele unei Guvernări pe Facebook, în lozinci, fără soluţii, fără viziune, fără perspective, fără empatie şi fără măsuri compensatorii se văd acum, când românii traversează de unii singuri două crize: pandemia şi criza economică”, a spus şeful Delegaţiei PSD din Parlamentul European.

Social-democratul a adăugat că, în ciuda vedeniilor premierului, România se află la coada clasamentului veniturilor din spaţiul european şi chiar dacă salariile sunt foarte mici, oamenii plătesc preţuri mult mai mari decât alte state la alimente şi transporturi.De asemenea, Dan Nica a precizat că românii se află şi în topul ţărilor din Uniunea Europeană care nu-şi permit să meargă într-o vacanţă de vară nici măcar timp de o săptămână din cauza sărăciei. 

 

“Aceşti oameni trebuie să oprească tot circul care ne pune într-o poziţie jenantă în faţa Uniunii Europene şi să realizeze în al 12-lea ceas că nu putem ajunge în punctul în care familiile cu venituri mici să fie cele care să plătească cel mai mult factura acestui Eşec Naţional – Guvernarea celor care au pierdut nu doar alegerile, ci şi orice busolă a realităţii”, a precizat eurodeputatul PSD.  

Publicat în Politica

Europarlamentarul Corina Creţu a vorbit despre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), subliniind neregulile pentru care România este criticată şi pentru care Comisia Europeană cere explicaţii.

"Am văzut un articol în presa germană, unde se spunea că e o problemă foarte delicată cu România, foarte multe costuri, cheltuieli care nu sunt corelate între ele. Astea sunt şi informaţiile mele de la Comisie. Să vă dau un exemplu. În PNRR, într-un document pentru modernizarea secţiilor de Terapie Intensivă pentru nou-născuţi se cer 71 de milioane de euro, în acelaşi docment, la altă pagină, se cer 80 de milioane de euro. Am înţeles că la autostrăzi sunt diferenţe, de la o pagină la alta, şi de peste 50 de milioane. Nu se ştie la ce curs valutar s-a calculat, nu sunt corelate cheltuielile. Un training pentru câteva ore facturat la 133.000 de euro. Acum, suntem în perioada în care Comisia Europeană cere clarificări", a spus Corina Creţu, la DCNews TV.

Aceasta explica, de curând, faptul că riscăm să primim mai târziu banii dacă nu va fi aprobat curând proiectul, lucru ce este în defavoarea ţării noastre.

"Vreau să fie foarte clar - nu e vorba despre o competiţie între ţări, ci am în vedere ceva mult mai pragmatic: faptul că timpul trece în defavoarea noastră. Primii bani vor veni cel mai devreme la finalul acestui an, deci am pierdut cel puţin şase luni. Pentru că termenul de finalizare a implementării este acelaşi pentru toată lumea. În calitate de Membră a Comisiei pentru Control Bugetar a Parlamentului European (CONT), am reuşit extinderea termenelor de finalizare a proiectelor prin PNRR până în 2026, dar angajarea sumelor trebuie să se realizeze până în 2024. Aşadar, grav este că România începe cu cel puţin o jumătate de an mai târziu folosirea banilor prin PNRR. Şi când ne amintim că în luna mai Guvernul folosea un ton atât de optimist privind PNRR-ul”, declara Corina Creţu.

Publicat în Politica

Liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, Dan Nica, a avut astăzi un schimb de opinii cu doamna Céline Gauer, şefa unităţii pentru redresare (DG RECOVER) din cadrul Comisiei Europene, cu privire la sectorul sănătăţii. Intervenţia eurodeputatului român a avut loc în cadrul grupului de lucru al Parlamentului European, care evaluează Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă.

Oficialul român a arătat că, în lumina pandemiei Covid-19, a devenit tot mai evident că în multe ţări din UE îmbătrânirea populaţiei şi migraţia reprezintă provocări care pun presiune din ce în ce mai mare pe durabilitatea sistemului de sănătate. Astfel, este esenţială abordarea onestă a tuturor problemelor structurale din sistem, precum şi dezvoltarea unui mecanism de asistenţă preventivă, cu măsuri de politici publice foarte bine direcţionate.

Europarlamentarul român a mai susţinut că România are nevoie urgentă de investiţii în infrastructura spitalicească locală, judeţeană şi regională, aceasta aflându-se în proprietatea autorităţilor locale. Acesta a atras atenţia că în PNRR a fost introdusă obligativitatea ca investiţiile să fie gestionate centralizat, la nivelul MS, printr-o agenţie care va deveni operaţională în 2023.

„Asta înseamnă blocarea investiţiilor locale şi întârzierea obţinerii rezilienţei în sănătate. PSD a solicitat în dese rânduri descentralizarea deciziei şi a finanţării la nivel de PNRR, astfel încât redresarea sistemului să se facă mai rapid şi mai simplificat”, a informat oficialul român, solicitând o opinie a Comisiei pe această temă.

„Faptul că România este departe de a avea un succes în ceea ce priveşte PNRR este confirmat de semnalele negative care continuă să vină de la Bruxelles. Riscăm să rămânem în coada clasamentului european dacă nu înţelegem mecanismele de aprobare a Planurilor Naţionale de Rezilienţă”, a mai spus şeful Delegaţiei PSD din Parlamentul European.

Publicat în Politica

Liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, Dan Nica, cere Guvernului Cîţu transparenţă, responsabilitate şi respect pentru cetăţenii şi pentru viitorul României, în contextul adoptării de către Parlamentul European a unei rezoluţii privind evaluarea continuă din partea Comisiei şi a Consiliului a Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă.
„Efortul Uniunii Europene a fost acela de a crea un instrument istoric pentru a încuraja coeziunea economică, socială şi teritorială şi pentru a sprijini statele membre să atenueze impactul pandemiei COVID-19. Economiile UE au nevoie de forţă şi de durabilitate pentru a aborda provocările pe termen lung. Fondurile puse la dispoziţie prin Planurile de Rezilienţă trebuie distribuite în mod echitabil între sectoare, pentru a se asigura un impact cât mai mare asupra creşterii economice. Comisia aşteaptă de la noi măsuri de reformă ambiţioase, dar mai ales o bună execuţie / implementare, aspect esenţial pentru utilizarea pe deplin a acestei mari oportunităţi”, a explicat Dan Nica.
De aceea, europarlamentarul PSD solicită Guvernului Cîţu să nu pună România în situaţia ruşinoasă de a risca suspendarea finanţării prin PNRR, pentru că derapajele cu privire la modul de folosire a banilor europeni nu vor fi trecute cu vederea de Comisia Europeană.
„Din păcate, până în acest moment, PNRR a fost conturat ca fiind Planul unor politicieni pentru (re)lansarea în fruntea propriilor partide. Actuala guvernare trebuie să înţeleagă şi să accepte că banii UE nu sunt garanţia propriilor sinecuri, ci trebuie să reprezinte garanţia dezvoltării comunităţilor din întreaga ţară. Comisia va pune accent pe măsurile din Planurile de Rezilienţă care sprijină o creştere economică inteligentă şi durabilă, îndreptată împotriva sărăciei şi a inegalităţilor, cu IMM-uri puternice şi crearea de noi locuri de muncă. Planurile de Rezilienţă au rolul esenţial de a pregăti şi, mai ales, de a proteja cetăţenii de criza economică, prin atenuarea efectului crizei COVID-19”, a menţionat liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European.
Dan Nica cere Guvernului României să găsească soluţii pentru a sprijini IMM-urile, să îşi îndrepte atenţia către copii şi tineri, dar mai ales către românii cu pensii şi salarii mici, care nu vor face faţă scumpirilor generate de criza economică provocată de pandemie. Europarlamentarul PSD a dat asigurări că social democraţii vor face toate demersurile legale pentru ca niciun abuz să nu fie pus în practică, principalele victime ale unui astfel de demers fiind românii.
„Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un instrument de salvare a economiei şi a nivelului de trai al românilor. Instalarea austerităţii prin intermediul PNRR ar arăta că actuala echipă guvernamentală este încă inertă la nevoile reale ale oamenilor, riscând să risipească banii pentru interese politice şi personale. Solicit Guvernului să depună toate eforturile pentru ca PNRR să devină un program naţional, un sprijin real pentru toţi cetăţenii României”, a mai spus Dan Nica.

Publicat în Politica
Pagina 3 din 4