Obiceiuri din Vinerea Mare, Vinerea Patimilor
Vinerea Mare (Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a întregii creştinătăţi pentru că în aceasta zi a fost răstignit şi a murit Mântuitorul lumii. Zi aliturgică, pentru că Liturghia reprezintă jertfa nesângeroasă a lui Hristos, în chipul pâinii şi al vinului, iar cele două jertfe nu se pot aduce în aceeaşi zi. În seara acestei zile se oficiază denia Prohodului Domnului.
În mijlocul bisericii se scoate Sfântul Epitaf (care-l închipuie mort pe Mântuitorul, înconjurat de Apostoli şi Maica Domnului) pe sub care toată lumea trece, până în după-amiaza zilei de sâmbătă. În zorii zilei de Înviere este dus din nou în Sfântul altar şi este aşezat pe sfânta masă, unde rămâne până în miercurea dinaintea Înălţării Domnului. Se spune că pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfântul Aer nu-i doare capul, mijlocul şi şalele în cursul anului, iar dacă îşi şterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi, potrivit crestinortodox.ro.
Acestei zile i se spune şi Vinerea Seacă, pentru că bătrânele posteau post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, luau anafura de la biserică. După cântarea Prohodului Domnului se înconjoară de trei ori biserica de tot soborul, cu Sfântul Epitaf, care apoi este aşezat pe masa din mijlocul bisericii. La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumânări şi-şi jelesc morţii. La sfârşitul slujbei, era obiceiul că preotul să împartă florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. Lumea, în trecut, pleca acasă cu lumânările aprinse pe drum, că să afle şi morţii de venirea zilelor mari. Ocoleau casa de trei ori şi intrând, se închinau, făceau câte o cruce cu lumânarea aprinsă în cei patru pereţi sau doar la grinda de la intrare şi păstrau lumânarea pentru vremuri de primejdie.
În popor se crede că dacă plouă în Vinerea Mare anul vă fi mănos, iar dacă nu, nu vă fi roditor. Unii cred că, dacă se scufundă în apă rece de trei ori în acesta zi vor fi sănătoşi tot anul. Femeile nu umplu borş în acestă zi, să nu se scalde Necuratul în el; nu coc pâine sau altceva, să nu arda mâinile Maicii Domnului; nu cos, ca să nu orbească; nu teş, nu torc, nu spală, pentru a nu o supară pe Sfânta Vineri; afumă casa cu tămâie, înconjurând-o de trei ori, în zorii acestei zile, pentru că gângăniile şi dihaniile să nu se apropie de casă şi de pomi. Copiii adună flori de pe câmp şi le duc la biserică.
Înălţătoare zi de doliu, tăcere şi meditaţie, Vinerea Mare este cinstită mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului.
ANPC: Recomandări pentru consumatori în pragul sărbătorilor pascale
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a transmis o serie de recomandări pentru consumatori în pragul sărbătorilor pascale, după cum urmează:
Comercializarea cărnii
- Achiziţionarea cărnii (inclusiv a cărnii de miel) se va face numai din locuri special amenajate, dotate şi autorizate (măcelarii, magazine alimentare, locuri special amenajate în pieţe) şi trebuie să aibă ştampila de control sanitar-veterinar. În aceste condiţii, aveţi garanţia unui produs sigur ce nu vă va afecta sănătatea;
- Evitaţi cumpărarea de carne de la persoane si din locuri neautorizate, din „portbagajele maşinilor” chiar dacă preţul oferit este comparativ mai mic, comerciantul respectiv nu are posibilitatea să asigure condiţiile optime de transport, depozitare şi comercializare şi nu vă poate elibera bon de casă cu care să justificaţi tranzacţia comercială, în cazul în care doriţi să faceţi o reclamaţie ulterioară, şi riscati să achizitionaţi un produs neconform sau chiar nesigur care poate să vă afecteze sănătatea;
- Verificaţi proprietăţile organoleptice ale produselor, a semnelor de alterare, modificări ale aspectului (aspect de mâzguit, cu prezenţa mucilagiilor etc), culorii (culoare modificată), consistenţei, prezenţa corpurilor străine etc. Carnea proprie consumului trebuie să prezinte, la suprafaţă, o peliculă uscată, de culoare roz până la roşie, să fie fermă şi elastică, atât la suprafaţă cât şi în secţiune; mirosul trebuie să fie caracteristic de produs proaspăt;
- Ca o măsură de prevedere suplimentară este bine să observaţi, la mielul cumpărat, copita şi dentiţia specifice ierbivorelor (la dentiţie se va urmări, în special, lipsa caninilor).
- Se va acorda atenţie preţului afişat şi se va verifica concordanţa dintre preţurile afişate la raft şi cele marcate pe bonurile de casă;
- Carnea achiziţionată sub formă refrigerată se va transporta, în condiţii igienice, cât mai repede la domiciliu şi se va depozita la frigider.
Comercializarea ouălor
- Achiziţionaţi ouăle numai din locuri special amenajate, autorizate;
- Evitaţi cumpărarea de ouă de pe marginea drumului, chiar dacă preţul oferit este comparativ mai mic;
- Ouăle de consum trebuie să prezinte coaja, intactă, normală, fără fisuri, fără corpuri străine, fără mirosuri străine;
- La spargerea oului, albuşul trebuie să fie de consistenţă densă, transparent, iar galbenuşul semiglobulos, uşor aplatizat şi bine delimitat de albuş;
- În cazul ouălor vândute în vrac trebuie comunicate vizibil, cu uşurinţă şi perfect lizibil, informaţiile privind:
- categoria de calitate (A);
- categoria de greutate.
Clasamentul ouălor din categoria A în funcţie de greutate:
XL – foarte mare: greutate mai mare sau egală cu 73 g;
L – mare: greutate mai mare sau egală cu 63 g şi mai mică de 73 g;
M – mediu: greutate mai mare sau egală cu 53 g şi mai mică de 63 g;
S – mic: greutate mai mică de 53 g.
- o indicaţie a metodei de creştere a găinilor;
- o explicaţie a semnificaţiei codului producătorului;
- data de valabilitate minimă.
Se va acorda atenţie preţului afişat şi se va verifica concordanşa dintre preţurile afişate şi cele marcate pe bonurile de casă.
Comercializarea vopselei de ouă
- Achiziţionaţi vopseaua de ouă numai din locuri autorizate;
- Se va citi cu atenţie eticheta produsului, care trebuie să conţină: numele şi adresa producătorului, lista ingredientelor, instrucţiuni de utilizare şi data durabilităţii minimale;
Atenţie! Nu utilizaţi, la vopsirea ouălor, vopsea realizată pentru alte destinaţii, precum cea tipografică sau cea pentru textile. Deşi rezultatele sunt spectaculoase, utilizarea altor tipuri de vopsele, poate prezenta un posibil pericol pentru sănătatea dumneavoastră.
Comercializarea produselor de patiserie (cozonaci, checuri etc.)
- Achiziţionaţi produsele numai din locuri autorizate;
- Spaţiile de comercializare trebuie să fie în permanenţă curate şi bine întreţinute;
- Personalul care comercializează produse de patiserie trebuie să poarte echipament de protecţie sanitară a produselor;
- Produsele de patiserie neambalate se vor vinde din recipiente curate, la adăpost de praf şi de insecte, fiind servite numai cu ustensile speciale; este interzis a se permite consumatorilor să aleagă produsele cu mâna;
- Pentru produsele de patiserie preambalate etichetele trebuie să conţină urmatoarele informaţii: denumirea produsului, numele şi adresa operatorului economic imputernicit cu informarea consumatorilor, lista ingredientelor, proportia din ingredientele care sunt inscrise in denumirea produsului (ex.: cu nuca, cu stafide etc.), componentele cu posibile efecte alergene (sunt scoase in evidenta fata de restul informatiilor), data durabilitatii minimale, cantitatea neta, conditiile speciale de pastrare, declaratia nutritionala;
- Pentru produsele de patiserie comercializate in vrac trebuie sa se asigure informarea consumatorilor cu privire la denumirea produsului, componentele cu posibile efecte alergene, preţul pe unitatea de masura.
Comercializarea ciocolatei, produselor din ciocolată, produse pe bază de cacao şi grăsimi vegetale (tablete, figurine etc.)
- Etichetele acestor produse trebuie să conţină urmatoarele informaţii: denumirea produsului,numele şi adresa operatorului economic imputernicit cu informarea consumatorilor, lista ingredientelor, proportia din ingredientele care sunt inscrise in denumirea produsului (ex.: cu arahide, cu alune de padure, cu stafide etc.), componentele cu posibile efecte alergene (sunt scoase in evidenta fata de restul informatiilor), data durabilitatii minimale, cantitatea neta, conditiile speciale de pastrare, declaratia nutritionala;
- În cazul produselor provenite din terţe ţări (din import) se vor înscrie numele şi adresa importatorului;
- Produsele provenite din afara Romaniei trebuie să fie însoţite de etichete cu elementele de identificare şi informare în limba română;
- Pentru ciocolată şi produse din ciocolată: se menţionează, în mod obligatoriu, conţinutul de cacao substanţă uscată, exprimat în procente, astfel: „substanta uscata de cacao…% minimum”; în cazul ciocolatei umplute se menţionează produsul de umplutură; o menţiune privind adaosul de cafea; o menţiune privind adaosul de băuturi spirtoase, atunci când acesta depăşeste 1,2% din masa produsului;
- Dupa cumparare, verificaţi, prin apreciere directă, proprietăţile organoleptice ale produselor, a semnelor de alterare, modificări ale aspectului, culorii (culoare modificată), consistenţei, prezenţa corpurilor străine etc.;
- Drajeurile trebuie să aibă suprafaţa netedă, lucioasă, uscată şi nelipicioasă;
- Achiziţionarea produselor se va face numai din locuri autorizate; evitaţi cumpărarea de produse de la vânzători ambulanţi, chiar dacă preţul oferit este comparativ mai mic;
- Verificaţi starea ambalajelor (integritate, etanşeitate) şi încadrarea produselor în data durabilităţii minimale.
Comercializarea vinurilor
- Conţinutul etichetei trebuie să cuprindă: denumirea produsului, denumirea şi adresa producătorului/importatorului/îmbuteliatorului, volumul net, concentraţia alcoolică, o informaţie privind lotul, data durabilităţii minimale pentru vinurile care au concentraţia alcoolică mai mică de 10% vol., componentele cu posibile efecte alergene;
- Aspectul lichidului: culoare corespunzatoare sortimentului, limpede, fără depuneri sau impurităţi în suspensie;
- La întoarcerea buteliei cu dopul în jos, conţinutul nu trebuie să se tulbure sau să prezinte impurităţi sau scurgeri;
- Marcarea băuturilor alcoolice distilate se face cu respectarea reglementărilor în vigoare emise de Ministerul Finanţelor.
La cumpărarea produselor alimentare şi, implicit a vinului, solicitaţi şi păstraţi bonul de casă pentru a putea proba în cazul în care, în mod justificat, doriţi să reclamaţi calitatea/siguranţa unui produs.
7 lucruri despre Postul Mare (Păresimile)
Luni, 15 martie 2021, este prima zi din Postul Mare (Postul Paştelui), astfel, începând de luni, credincioşii ortodocşi nu mai consumă alimente de origine animală şi încep o perioadă de renunţare şi sobrietate care va culmina cu frumuseţea sărbătorii Învierii Domnului.
Principalele caracteristici ale Postului Mare şi semnificaţia lor, potrivit basilica.ro sunt:
Vechiul nume al Postului Mare provenea de la numărul 40
Denumirea mai veche de „Păresimi” vine de la latinescul Quadragesima („Patruzecime”). Postul Mare este o imitare a postului aspru pe care Mântuitorul l-a ţinut în Pustia Carantaniei înainte de a-şi începe propovăduirea. Postul de 40 de zile este simbolul unei călătorii spirituale spre înnoire: potopul a durat 40 de zile şi 40 de nopţi; Moise a stat 40 de zile în Muntele Sinai înainte de a primi Legea; evreii au călătorit 40 de ani prin pustiu din robia egipteană şi până în Ţara Sfântă.
Postul Mare durează totuşi mai mult de 40 de zile
În principiu, Postul Mare se încheie în vinerea dinaintea Sâmbetei lui Lazăr. Urmează două sărbători speciale, Sâmbăta lui Lazăr şi Duminica Floriilor. Acestea sunt urmate de Săptămâna Patimilor, în care postul este mai aspru. Astfel, Postul Mare are aproape 50 de zile, care sunt precedate de Săptămâna Albă, în care se renunţă la carne şi se mănâncă doar lactate, ouă şi peşte.
Practicarea înfrânării ca terapie pentru căderea din rai
Prima zi a Postului Mare este pusă imediat după Duminica izgonirii lui Adam din rai. Omul a căzut din comuniunea cu Dumnezeu prin consumarea fructului interzis, al cunoştinţei rupte de Dumnezeu. Astfel, călcarea poruncii divine, care a adus despărţirea omului de Făcătorul lui, s-a făcut prin mâncare. De aceea, practica postirii este menită a reface această comuniune şi starea de rai - dar nu doar prin abstinenţa de la mâncare. Ci postul este mai degrabă doar un instrument care permite schimbarea atitudinii omului. Părinţii Bisericii subliniază că de postit postesc şi demonii. Deşi aceştia nu mănâncă niciodată, atitudinea de negare şi separare de Dumnezeu nu şi-o schimbă. De aceea, postul de mâncare trebuie însoţit cu tăierea voii proprii, care este tot un exerciţiu de înfrânare şi examenul pe care Adam nu l-a trecut.
În Miercurea din Săptămâna Albă se cântă la Utrenie:
„De bucate postind, suflete al meu, şi de pofte necurăţindu-te, în deşert te lauzi cu nemâncarea; că de nu ţi se va face ţie pricină de îndreptare, ca un mincinos vei fi neplăcut Domnului, şi demonilor celor răi te vei asemăna, care niciodată nu mănâncă. Deci caută să nu faci netrebnic postul păcătuind; ci nemişcat să rămâi faţă de pornirile cele fără de cale, părându-ţi că stai înaintea Mântuitorului Celui ce S-a răstingnit. Ci mai ales să te răstigneşti împreună cu Cel ce S-a răstignit pentru tine, strigând către El: Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru împărăţia Ta”.
Prima săptămână este Marcată de Canonul cel Mare
Scris de Sf. Andrei Criteanul, canonul se cântă în primele patru zile ale săptămânii. El conţine o istorie a Mântuirii, cu numeroase citiri din Vechiul Testament, explicate din perspectivă duhovnicească, prin clarificările aduse în Noul Testament: Legea Nouă şi cea Veche se luminează reciproc şi dezvăluie sensurile spirituale ale istoriei lumii. Din acest punct de vedere, întreaga istorie a Mântuirii este un drum al omenirii prin pustie spre Lumina Învierii şi Împărăţia lui Dumnezeu, unde se reface comuniunea din rai a omului cu Dumnezeu. De altfel, în această perioadă se citeşte zilnic din Vechiul Testament, mai ales din Facere, Cartea Pildelor lui Solomon şi Cartea lui Isaia.
Ritualurile şi decorurile cernite favorizează pocăinţa
Atmosfera din biserică favorizează introspecţia, plângerea, cercetarea de sine şi căutarea lui Dumnezeu, prin îndepărtarea de zgomotul lumii şi plăcerile ei efemere:
- muzica se cântă pe tonuri tânguitoare;
- slujbele sunt mai lungi şi mai dese;
- veşmintele preoţilor şi odoarele sunt de culoare închisă.
Rugăciunile pentru cei plecaţi dincolo
Sâmbetele din Postul Mare sunt dedicate pomenirii morţilor. Şi aceştia sunt însetaţi de Dumnezeu şi îşi doresc refacerea comuniunii cu El, dar nu pot să se roage, să postească sau să facă fapte bune. Toate acestea se pot face cât suntem încă în trup, deci în viaţă, şi voinţa noastră este activă şi se poate manifesta. De aceea, defuncţii au nevoie de ajutorul nostru: să facem noi faptele bune în locul lor - milostenia (pomana), rugăciunea pentru ei şi postul, pe care îl ţinem în această perioadă. În Postul Mare se dau sărindare (pomeniri de 40 de zile) la mănăstiri. Grâul de sărindar este sfinţit în fiecare sâmbătă din post, iar cu el se face coliva din Duminica lui Lazăr, când se face marea promisiune a Învierii dinainte de Sfintele Paşti. Ultima pomenire a morţilor din Postul Mare se face în Joia Pătimirilor, când se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.
Duminicile din post: repere pe calea spirituală
- Duminica Ortodoxiei ne aminteşte în ce credem, ce adevăr mărturisim. Ea evocă biruinţa Ortodoxiei în frământările din jurul cinstirii icoanelor în Imperiul Bizantin. Icoana are un rol foarte important atât în practica şi viaţa liturgică a Bisericii, de favorizare a comuniunii cu sfinţii şi Dumnezeu printr-o reprezentare care este deopotrivă fidelă realităţii trupeşti, cât şi celei spirituale a persoanei reprezentate.
- Duminica Sfântului Grigorie Palama ne înfăţişează importanţa rugăciunii şi sensul ei profund spiritual, de comuniune cu Dumnezeu.
- Duminica Sfintei Cruci ne aminteşte importanţa sacrificiului de sine şi faptul că refacerea legăturii cu Dumnezeu nu poate evita Calea Crucii, a suferinţei şi morţii, pe care El Însuşi Şi-a asumat-o.
- Duminica Sfântului Ioan Scărarul ne prezintă reţeta despătimirii prin practicarea virtuţilor, trepte către Împărăţia lui Dumnezeu.
- Duminica Sfintei Maria Egipteanca ne învaţă, prin viaţa ei, că pocăinţa autentică este un drum parcurs dinspre Egiptul păcatului şi robiei spre Ierusalimul Învierii călăuziţi de Cruce.