Diana Șoșoacă a stârnit un val de indignare chiar pe pagina ei de Facebook, după ce a pus sub semnul întrebării atacul Rusiei asupra Ucrainei și bombardamentele din Kiev. Revoltați, internauții au trimis-o pe senatoare să facă live-uri din Kiev, iar unii s-au oferit s-o ajute cu transportul.

Diana Șoșoacă a ridicat semne de întrebare sâmbătă asupra atacului Rusiei împotriva Ucrainei și a bombardamentelor din Kiev. Ea a preluat pe Facebook un articol dintr-un blog și a spus că pe camerele live din Kiev nu se văd semnele atacurilor.

„Să vă spun un mic secret: aveţi internet! Efectiv nu înţeleg cum de nu puneţi mâna să căutaţi imagini direct de la sursă. Aveţi ataşat acestui articol o imagine luată de pe mai multe camere live din Kiev. Îmi spuneţi, vă rog, unde sunt „atrocităţile” comise? Unde sunt bombardamentele, unde e nebunia frontului?”, a întrebat senatoarea pe Facebook.

Postarea ei a atras reacții virulente din partea internauților, care i-au transmis în comentarii să meargă în Kiev și să facă live-uri de acolo, așa cum obișnuiește Diana Șoșoacă să comunice de obicei:

De ce nu vă duceți la Kiev, să faceți live-uri d-alea demne de super puterile dvs???? 

Va rog eu frumos, nu mergeti un pic pan' la Kiev sa ne relatati la cald evenimentele?!

Aşteptăm să mergeți în Kiev/Harkov şi să le spuneți oamenilor că bombardamentele (care au distrus numeroase locuințe, şi au cauzat şi pierderi umane) nu există de fapt...

Eu nu ti-as face altceva decât sa te duc la Vama Siret si sa te pun sa repeti asta în fata mamelor singure cu copii, care au fugit disperate din calea criminalilor pe care ii slujești.

Buna ziua! Personal ma ofer sa va duc in Ucraina, sa faceti un live de acolo sa ne aratati "adevarul". Va las in centru in Kiev si merg si parchez un pic mai incolo, nu va panicati, ma intorc si va iau, promit! Multumesc, saru-mana!

Vrem live Șoșoacă de la fața locului! (sursa digi24.ro)

Publicat în Politica

Articolul publicat de Monitorul de Galaţi "Licitaţii de milioane de euro din fonduri europene mătrăşite de APDM Galaţi (DOCUMENT)" a iscat reacţii.

Senatorul PSD, Marius Humelnicu, a luat atitudine şi a solicitat demisia sau demiterea directorului general al APDM Galaţi, iar acesta din urmă nu a întărziat să vină cu explicaţii.

„Solicit public demisia sau demiterea directorului APDM Galaţi! Licitaţia pentru o investiţie de 17 milioane de euro din fonduri europene având ca obiect «Amenajare Dane Ro-Ro în Portul Bazinul Nou Galaţi» a fost anulată din cauza incompetenţei directorului general al APDM Galaţi. Există riscul să se piardă şi această finanţare aşa cum s-a întâmplat anul trecut cu banii europeni de la CEF pentru Platforma Multimodală! Această nouă dovadă de incompetenţă a lui Alexandru Şerban, directorul general al Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, este scoasă la suprafaţă de mass-media. Ultimele două licitaţii importante lansate de APDM în SEAP pentru modernizarea şi dezvoltarea Portului Bazinul Nou Galaţi au fost anulate pentru abateri grave care afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului! Incompetenţă, dezinteres sau impostură? În urmă cu un an de zile ceream public demiterea Directorului General al APDM SA Galaţi, Alexandru Şerban. Atunci spuneam «demitere», pentru că demisia este pentru oameni puternici şi responsabili, iar motivul era că, la acel moment, exista riscul ca finanţarea europeană în Platforma Multimodală Galaţi să fie pierdută din cauza incompetenţei directorului Alexandru Şerban. Preşedintele PNL Galaţi, George Stângă, s-a făcut că nu aude şi l-a susţinut în continuare. Între timp, finanţarea europeană de la CEF (Connecting Europe Facility) s-a pierdut, iar proiectul a suportat amânări şi tergiversări pentru a se găsi o altă sursă de finanţare (POIM). Acum, istoria se repetă! Luaţi pălăria APDM-ului de pe capul directorului Alexandru Şerban, că o să-l strivească şi odată cu el va fi strivit şi Portul Galaţi!“, a scris Marius Humelnicu pe pagina sa de Facebook.

Răspunsul lui Alexandru Şerban nu a întărziat: „Mă tem că puterea de înţelegere a administraţiei publice a domnului senator Marius Humelnicu este cel puţin limitată. Referitor la proiectul ce vizează Amenajare Dane Ro-Ro în Portul Bazinul Nou Galaţi, finanţarea proiectului nu este în pericol! Obținerea unei finanţări europene este independentă de procedura de licitaţie. Faptul că APDM a optat pentru anularea acestei proceduri din cauza anumitor aspecte cu privire la regimul juridic al terenului, nu afectează obţinerea finanţării, ea repet, fiind o procedură separată. Licitaţia se va relua cât de repede posibil, după clarificarea situaţiei. Îi reamintesc domnului senator două aspecte: 1. Acest proiect nu exista când am venit în companie, fiind un proiect început şi dezvoltat în mandatul pe care l-am început în 2020 şi l-am încheiat în august 2021; 2. Documentaţia de atribuire a fost urcată în SICAP în noiembrie 2021, în mandatul de 4 luni a domnului Nicolae Vizinteanu de la USR. De asemenea, colegilor din companie care întocmesc documentaţiile de atribuire, le mulţumesc pentru modul profesionist în care şi-au făcut treaba, compania având în prezent 4 proiecte cu finanţare europeană, ce totalizează 55 de milioane de euro, în execuţie. Vă asigur că vor urma şi altele, APDM lucrând în prezent la alte 7 proiecte de dezvoltare ce vizează modernizarea infrastructurii portuare prin fonduri europene“, a scris, la rândul său, directorul APDM, tot pe pagina sa de Facebook.

Tot acum, Alexandru Şerban a contactat şi Monitorul de Galaţi, transmiţând un drept la replică pe două pagini, în care explică ce a spus şi în postare. Întrebat dacă nu se ştia de problema juridică a terenurilor despre care face vorbire, înainte de întocmirea documentaţiei de atribuire, acesta a declarat că trebuia respectat Studiul de Fezabilitate care a stat la baza acestei documentaţii şi că lucrurile se pot îndrepta prin corecţii.

Publicat în Politica

Pe fondul numirii senatorului PSD de Galaţi, Marius Humelnicu, la Ministerul Economiei şi renunţarea la această numire a doua zi, s-a vorbit mult în spaţiul public despre CV-ul şi experienţa profesională a acestuia. S-a discutat îndeosebi despre cariera de fotbalist, despre studii şi despre calităţile pe care ar fi trebuit să le aibă pentru a face faţă acestui portofoliu.

Reporter: Să începem cu studiile şi fotbalul...
Marius Humelnicu: Am terminat Liceul cu program sportiv din Galaţi. Apoi am absolvit Facultatea de Mecanică - Specializarea „Tehnologia Elementelor Neconvenţionale”. Am fost student timp de 5 ani pentru că aşa era atunci.
În plus, am dat examen pentru a intra la facultate, iar în primul şi în al doilea an am avut bursă de merit. Am un Master în „Drept şi Administraţie Publică Europeană” la Universitatea Danubius din Galaţi şi un Master în „Siguranţa şi Performanţele Circulaţiei Rutiere” la Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi. Sportul şi studiile universitare nu se exclud una pe alta. Chiar dacă am fost fotbalist, nu mi-am neglijat studiile.
De când mi-am încheiat cariera sportivă au trecut ani buni, timp în care am tot acumulat experienţă profesională.
Am fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii în perioada 2015-2016 şi în 2019. Contrar percepţiei unora care cred că e o funcţie de stat degeaba, această funcţie vine cu o serie întreagă de responsabilităţi. Am fost ordonator principal de credite pentru tot bugetul ministerului, adică miliarde de euro. Am răspuns la un moment dat de 18 companii, regii autonome şi autorităţi printre care unele de mare  importanţă cum ar fi CNADNR, Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti. Am răspuns de bugetul, execuţia bugetară, investiţii realizate din bugetul propriu, bugetul de stat, fonduri europene, împrumuturi. Când ai responsabilităţi de acest fel, nu semnezi fără să ştii despre ce este vorba, pentru că îţi asumi ceea ce faci!
Nu în ultimul rând, am fost preşedintele Comisiei tehnico-economice unde am analizat şi aprobat toate investiţiile realizate la nivelul ministerului. Am fost preşedintele Comisiei de dialog social la nivelul ministerului, care necesită de asemenea pregătire pentru că nu poţi discuta cu sindicatele fără să ştii despre ce este vorba în domeniul lor de expertiză.
Am fost numit coordonator naţional al Strategiei SUERD, Axa prioritară 1a - Căi navigabile interioare, unde am coordonat activitatea împreună cu omologul din Austria având nenumărate întâlniri cu reprezentanţii celor 14 ţări participante.
Am condus primul grup de lucru al Iniţiativei celor 3 Mări - I3M (Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagră.
Am reprezentat România la IMO (n.r. - Organizaţia Maritimă Internaţională) în faţa celor 157 de ţări participante, unde am susţinut importanţa pregătirii personalului navigant român şi nu am ratat ocazia de a sublinia faptul că avem în lume peste 30.000 navigatori.
Din anul 2020 sunt preşedintele Comisiei de Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din Senat, în cadrul căreia s-au dezbătut şi aprobat Strategia 5G, semnătura electronică avansată calificată, e-facturare şi va urma Codul Comunicaţiilor. De asemenea, sunt membru în comisia de Transporturi, dar şi în Comisia Românilor de Pretutindeni.

Reporter: Ce aţi făcut în perioada cât aţi fost în administraţia publică locală? Şi aici sunt reproşuri.
Marius Humelnicu: În perioada în care am fost City Manager al municipiului Galati consider că am schimbat modul de a face administraţie publică. Am atras peste 200 milioane de euro din fonduri europene prin implicare directă în acest domeniu la care Galaţiul a suferit în ultimii ani. Împreună cu echipa primăriei am demostrat că şi Galaţiul se poate situa pe un loc fruntaş în dezvoltare şi modernizare, nu doar oraşele din vestul ţării.
Am avut atribuţiuni, pe perioada în care am fost administrator public, cu coordonarea activităţii Direcţiei de investiţii, Direcţiei de lucrări publice, Direcţiei economice, Direcţiei juridice şi, bineînţeles, Direcţia de fonduri europene.

Reporter: Pentru Galaţi, ce aţi făcut concret?
Marius Humelnicu: În perioada în care am fost secretar de stat am repus Galaţiul pe harta României prin aprobarea primilor bani pentru Platforma Multimodală prin mecanismul CEF - Apelul 2, în anul 2016. Am aprobat, în anul 2019, cea mai mare investiţie de infrastructură rutieră din ultimii 30 de ani din Galaţi şi anume Varianta de Ocolire a Galaţiului (Centura mare), dar şi lansarea licitaţiei pentru Drumul Expres Galaţi - Brăila. Sunt proiecte importante pentru dezvoltarea Galaţiului şi a zonei.
Nu în ultimul rând, am lucrat la Planul de Guvernare în domeniul transporturilor, punând Galaţiul pe lista priorităţilor pentru realizarea Variantei Ocolitoare a muncipiului Galaţi, Drumul Expres Galaţi - Brăila, Drumul Transregio Galaţi - Brăila - Călăraşi - Chiciu, Platforma Multimodală - Portul Galaţi şi construirea unui aeroport în zona Galaţi - Brăila.

Reporter: Cu toate acestea, vi s-a reproşat lipsa de experienţă profesională pentru a fi numit ministru şi că nu aveţi rezultate profesionale relevante. Care a fost motivul pentru care aţi renunţat la nominalizare?
Marius Humelnicu: Imediat după nominalizarea mea, votată în Biroul Permanent şi în Consiliul Politic Național al Partidului Social Democrat au apărut în media o mulţime de informaţii false, mincinoase cum că în urmă cu 22 de ani nu mi-am apărat corect şansele în meciul în care am debutat la echipa fanion a oraşului nostru, Oţelul Galaţi. Credeţi că un debutant îşi periclita cariera sportivă chiar în primul meci important?
O altă minciună rostogolită în spaţiul public a fost legată de faptul ca am luat bacalaureatul după 6 ani de la absolvire şi multe altele. Bacalaureatul l-am luat la 18 ani, după terminarea liceului. Apoi, Facultatea de Mecanică de la Universitatea Dunărea de Jos am terminat-o în 5 ani pentru că aşa era atunci.
Aceste lucruri sunt publice, dar din păcate, este mai uşor să arunci cu noroi în activitatea unui om. Am fost fotbalist şi sunt mândru de asta. Dar asta nu înseamnă că practicarea unui sport te împiedică să înveţi şi să acumulezi experienţă şi în alt domeniu.
Practicarea unui sport poate fi baza pentru orice domeniu profesional. De aceea, sfătuiesc părinţii şi bunicii să încurajeze copiii să facă sport, indiferent că este de echipă sau individual. Sportul va organiza viaţa copilului prin respectarea unui program, îl va pregăti pentru viaţă înainte de a se lovi de greutăţi. Adolescenţilor le spun că în sport - prin faptul că te pregăteşti, învingi, pierzi, apoi iar câştigi şi iar pierzi - înveţi că important este să nu te opreşti niciodată pentru că viaţa merge mai departe. Sportul te învaţă ce este fairplay-ul! Însă mai importante decât toate sunt beneficiile majore asupra sănătăţii fizice şi psihice a copiilor.
Revenind la întrebarea dumneavoastră în legătură cu motivul renunţării la nominalizare, consider că timpul meu nu a sosit… încă!

Publicat în Politica

Începutul acestui an şcolar este deosebit. Este al treilea an şcolar în care sistemul de învăţământ se confruntă cu provocări unice, ca urmare a pandemiei de coronavirus. Totodată, acesta este un motiv întemeiat să ne reamintim de importanţa învăţământului.
Se ştie că educaţia nu înseamnă doar un bagaj de cunoştinţe, ci stă la baza dezvoltării intelectuale şi morale a generaţiilor viitoare.
Asigurarea unui învăţământ performant ar trebui să fie principala datorie pe care trebuie să ne-o asumăm cu toţii: autorităţi centrale şi autorităţi locale, cadre didactice şi părinţi.
Provocările cu care se confruntă sistemul educaţional, în contextul pandemiei, sunt din ce în ce mai mari. Eforturile susţinute ale elevilor, profesorilor şi părinţilor pentru a menţine calitatea actului educaţional nu mai sunt suficiente.
Odată cu cerinţele desfăşurării cursurilor online a apărut şi necesitatea de a se pune accent şi pe perfecţionarea profesorilor şi adaptarea elevilor la noile metode de învăţare. Asta înseamnă că statul trebuie să asigure dotarea cu echipamentele şi dispozitivele electronice necesare desfăşurării orelor online.
Şcoala nu trebuie să fie văzută doar ca o obligaţie, ci sistemul educaţional trebuie să dea şanse egale fiecărui copil, indiferent dacă provine din mediul urban sau dintr-o comună îndepărtată.
Nu în ultimul rând, sunt necesare investiţiile care să rezolve problemele logistice, dar numai atunci când banii sunt cheltuiţi eficient, în folosul elevilor şi asta înseamnă inclusiv alocarea de fonduri pentru remunerarea corectă a corpului profesoral.
De aceea, şcoala românească are nevoie de factori de răspundere care să dea importanţă calităţii în învăţământ.
La acest început de an şcolar, mai mult ca niciodată, în primul rând le doresc mult succes elevilor. Colegilor mei profesori le spun că, în pofida neajunsurilor actuale din sistem, trebuie să fie în continuare puternici şi dedicaţi, aşa cum îi ştiu, iar părinţilor vreau să le doresc să rămână încrezători şi să fie exemple demne de urmat de către propii lor copii.
Vă doresc tuturor un an şcolar liniştit, cu multe realizări!

Publicat în Politica

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) depus de Guvern la Comisia Europeană va avea efectul contrar scopului său declarat. În loc să sprijine redresarea ţării, de fapt îndatorează România pe termen lung, adânceşte decalajul între estul şi vestul României, dar mai ales între veniturile românilor şi cele ale cetățenilor din alte țări europene.

Cele 29.2 miliarde euro de care ar trebui să beneficieze ţara noastră sunt împărţite în 14,2 miliarde euro granturi şi 15 miliarde împrumuturi. Însă, din cele 23 de ţări care au depus Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă, doar 7 state doresc să acceseze şi partea de împrumut, iar alte 16 state au optat doar pentru granturi (ex. Austria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Spania etc).

„Exceptând Italia, ţara europeană cea mai afectată de pandemie, care solicită Comisiei Europene 68,9 miliarde euro granturi şi tot atât partea de împrumut, România este ţara care solicită cei mai mulţi bani împrumut (15 miliarde de euro), bani care vor fi plătiţi de toţi românii, până în 2050, indiferent dacă vor beneficia sau nu de proiectele de investiţii prevăzute în PNRR. Acest împrumut va fi plătit scump în special de categoriile populaţiei cele mai defavorizate atât timp cât, prin reformele cuprinse în PNRR, Guvernul Cîţu anunţă că timp de 5 ani nu vor mai creşte pensii, alocaţii, salarii, deşi Comisia Europeană nu a solicitat aşa ceva. Atrage atenția şi intenţia Guvernului de a creşte numărul şi cuantumul taxelor şi impozitor percepute atât operatorilor economici, cât şi populaţiei. Unde se vor duce toţi aceşti bani puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană? Fondurile europene accesate prin PNRR se vor duce cu precădere către vestul ţării, pentru că Moldova este aproape inexistentă în PNRR. La o simplă căutare după cuvinte cheie în documentul de 1203 pagini, Clujul apare de 57 ori, Arad de 38 ori, Timiş de 40 de ori, pe când Galaţi de 7 ori şi Brăila de 2 ori. Din nou, Moldova primeşte doar firimiturile, iar Galaţiul nici măcar atât“, a declarat senatorul Laura Georgescu.

Județul Galați nu este amintit cu mari proiecte ce urmează a fi finanţate prin PNRR, ci se face vorbire despre faptul că este unul dintre judeţele cu risc de inundaţii, că suntem într-o zonă cu risc seismic ridicat sau că avem port. Însă nici pentru porturi nu sunt poiecte, ci se pare că se finanţează doar întocmirea unei strategii. „În ce priveşte transportul naval de mărfuri, strategia navală va include un plan de măsuri cu indicatori cuantificabili şi va fi corelată cu strategia feroviară în ce priveşte transportul multimodal“, se arată în PNRR. Pentru întocmirea acestei strategii este prevăzută o sumă de 120 milioane de euro, care se va duce probabil tot către firmele de consultanţă.

„Acum este clar motivul pentru care au refuzat să facă public PNRR înainte de depunerea la Comisia Europeană. Au ascuns intenţia de a direcţiona discreţionar banii, pe criterii care nu au legătură cu redresarea economică, cu reducerea decalajelor economice între zonele geografice. Ca urmare, apar întrebările dacă nu cumva PNRR este folosit pentru câştigarea şefiei PNL de către Cîţu prin direcţionarea unor sume importante către judeţele unde are interese şi de ce toţi românii trebuie să suporte nota de plată a campaniei electorale interne din PNL?“, a afirmat Laura Georgescu.

Publicat în Politica

Numirile membrilor Consiliilor de Administraţie de la Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) şi Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) făcute de ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, despre care Monitorul de Galaţi a scris în premieră în articolul „Cine sunt noii membri ai Consiliilor de Administraţie de la AFDJ şi APDM Galaţi“, nu respectă criteriile obligatorii prevăzute de lege.
Acest fapt a fost făcut public de senatorul PSD, Marius Humelnicu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, în prezent memebru în Comisia pentru transporturi şi infrastructură in Senat.
„Cei nouă membri ai CA de la APDM şi AFDJ Galaţi, numiţi de USR, sub semnătura ministrului Drulă, nu îndeplinesc condiţiile legale prevăzute de OG nr. 22/1999 modificată prin Legea 235/2017, în care se stipulează că membrii organelor de conducere ale APDM şi AFDJ (art. 23 alin. 1) trebuie să fie selectaţi cu respectarea prevederilor  art. 42 alin (3) şi (4)”, se arată într-un comunicat de presă al senatorului Marius Humelnicu.
Legile citate de senatorul gălăţean prevăd ca în porturile în care infrastructura portuară aparţine domeniului public sau privat al statului, administraţiile portuare se înfiinţează prin hotărâre a Guvernului ca unităţi care funcţionează în subordinea sau sub autoritatea ministerului (art. 23 alin 1), iar conform art. 42 alin (3) Membrii organelor de conducere ale administraţiilor prevăzute la art. 23 alin. (1) şi (2) vor fi selectaţi cu respectarea prevederilor legale în vigoare. La alin (4) al aceluiaşi articol se stipulează că procedura de selecţie prevăzută la alin. (3) va cuprinde cel puţin unul dintre următoarele criterii obligatorii:
a) competenţe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experienţă în administrarea sau managementul unor entităţi, persoane juridice ce desfăşoară activităţi specifice sectorului transport naval, logistic, operare portuară, administrarea infrastructurii de transport naval;
b) competenţe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experienţă în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale ori instituţiilor publice, îndeplinind atribuţii de conducere, reglementare sau control în domeniul naval.
„Doar una dintre cele nouă persoane numite ca membri ai Consiliilor de Administraţie ale APDM și AFDJ are experienţă în domeniul naval, celelalte 8 fiind profesioniste în orice domeniu, numai în cel naval nu. Având în vedere declaraţiile publice ale ministrului Drulă şi ale preşedintelui USR Galaţi, Bogdan Rodeanu, în care cei doi au afirmat că «Numirile de la APDM şi AFDJ sunt făcute cu toată responsabilitatea», este cazul ca cei doi userişti să-şi asume cu adevărat responsabilitatea şi să facă numiri conform legii şi nu pe criterii dubioase”, mai spune senatorul Marius Humelnicu.

Publicat în Politica

Primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, şi preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, lansează o invitaţie la dialog cu toţi parlamentarii din judeţ pentru a identifica, promova şi susţine împreună cele mai bune proiecte pentru dezvoltarea Galaţiului, se arată într-o informare a municipalităţii remisă presei astăzi, vineri, 12 februarie 2021. „Invitaţia vine în contextul în care a fost supus dezbaterii publice proiectul legii bugetului de stat pe anul 2021, iar în condiţiile sociale şi economice actuale, cu restricţiile şi limitările impuse de pandemie, se impune o prioritizare riguroasă a proiectelor de dezvoltare şi o alocare judicioasă a resurselor“, se arată în informarea citată. Dezbaterea urmează să aibă loc săptămâna viitoare.

Vom anunţa data dezbaterii de îndată ce ne va fi comunicată de organizatori.

Cei 13 parlamentari de Galaţi sunt:
SENATORI: Laura Georgescu (PSD), Marius Humelnicu (PSD), George Scarlat (PNL) şi Andrei Postică (USR PLUS).
DEPUTAŢI: Aurel Nechita (PSD), Viorica Sandu (PSD), Mitică-Marius Mărgărit (PSD), Laurenţiu Viorel Gîdei (PSD), George Stângă (PNL), Onuţ Valeriu Atanasiu (PNL), Bogdan Rodeanu (USR PLUS), Sorin Titus Muncaciu (AUR) şi Lilian Scripnic (AUR).

Publicat în Politica