Agenţia americană pentru alimente şi medicamente (FDA) a autorizat luni un medicament dezvoltat împotriva unei forme grave de alopecie, o afecţiune care determină căderea părului şi care afectează peste 300.000 de persoane de toate vârstele din Statele Unite, informează AFP.
Baricitinib este primul comprimat administrat pe cale orală ce permite pacienţilor să lupte împotriva acestei afecţiuni, alopecia areata, provocată de o dereglare a sistemului imunitar, care atacă foliculii de păr şi cauzează căderea temporară sau definitivă a podoabei capilare sau a firelor de păr de pe anumite zone ale corpului, putând să declanşeze şi un stres emoţional.
Alopecia a câştigat recent în notorietate în Statele Unite după ce mai multe personalităţi publice, precum actriţa Jada Pinkett Smith şi politiciana democrată Ayanna Pressley, au dezvăluit că suferă de această afecţiune.
"Este crucial ca numărul mare de americani afectaţi de o formă gravă de alopecie să aibă acces la posibilităţi de tratament sigure şi eficiente", a declarat Kendall Marcus, un oficial din cadrul FDA, citat într-un comunicat dat publicităţii de această agenţie americană.
Baricitinib, fabricat de compania farmaceutică Eli Lilly şi comercializat sub denumirea de "Olumiant", face parte din categoria medicamentelor ce blochează inflamaţiile.
Autorizarea acestui tratament de către FDA intervine după două studii clinice la care au participat în total 1.200 de adulţi afectaţi de forme grave de alopecie.
În fiecare dintre cele două studii, participanţii au fost repartizaţi în trei grupe: o treime au primit un placebo, o treime au primit o doză zilnică de 2 mg şi o treime au primit o doză zilnică de 4 mg.
După 36 de săptămâni, aproape 40% dintre pacienţii care au primit doza de 4 mg au beneficiat de o creştere a părului lor în procent de 80%, comparativ cu 23% dintre participanţii care au primit doza de 2 mg şi cu 5% dintre pacienţii care au primit placebo.
Aproximativ 45% dintre persoanele cărora le-au fost administrate doze zilnice de 4 mg au constatat că genele şi sprâncenele lor au crescut din nou într-o manieră semnificativă.
Efectele secundare cele mai frecvente sunt infecţii ale căilor respiratorii superioare, dureri de cap, acnee, colesterol crescut şi creşterea concentraţiei unei enzime în organism, denumită creatinkinază.
Şi alte tratamente au fost testate împotriva alopeciei, însă niciunul dintre ele nu a fost autorizat de FDA.
Baricitinib a fost deja aprobat în tratamentul poliartritei reumatoide, iar autorizarea sa a fost extinsă şi în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu o formă gravă de COVID-19. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Bulgaria va primi din iunie gaze naturale lichefiate (GNL) din Statele Unite, a anunţat miercuri Guvernul de la Sofia, transmite Reuters.
Peste 90% din gazele naturale importate de Bulgaria sunt din Rusia. În 27 aprilie, Gazprom a oprit livrările de gaze naturale în Polonia şi Bulgaria, în absenţa plăţilor în ruble de la cele două ţări pentru livrarea combustibilului. Anual, Bulgaria consumă aproximativ trei miliarde de metri cubi de gaze.
Acordul prin care Bulgaria va primi gaze naturale lichefiate din Statele Unite a fost convenit la întâlnirea de la Washington dintre premierul Kiril Petkov şi vicepreşedintele SUA, Kamala Harris, a precizat Executivul de la Sofia.
"Livrările de GNL către Bulgaria la preţuri mai scăzute decât cele ale Gazprom vor începe din iunie, conform acordului", au informat autorităţile bulgare, fără a da detalii suplimentare.
De asemenea, Bulgaria a accelerat negocierile cu Azerbaidjan pentru majorarea livrărilor de gaze şi caută să încheie acorduri cu Grecia şi Turcia privind terminalele de gaze naturale lichefiate. În plus, Sofia a cerut achiziţii comune de gaze la nivelul Uniunii Europene, pentru a face preţurile mai competitive. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Preşedintele SUA, Joe Biden, a aprobat desfăşurarea de trupe suplimentare în Europa de Est, inclusiv în România, a anunţat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Acesta a declarat că transferul de trupe a fost decis în urma unei invitaţii primite din partea României. El a subliniat că mutările de trupe nu sunt permanente ci că sunt un răspuns la tensiunile din Ucraina şi că vor fi evaluate ulterior în funcţie de evoluţia situaţiei din ţara vecină.

SUA au plasat deja încă de pe 24 ianuarie 8.500 de militari americani în alertă în cazul în care era nevoie de suplimentarea forţelor NATO.

Statele Unite şi NATO au zeci de mii de militari staţionaţi în Europa care pot fi transferaţi în ţările aliate, sursele CNN afirmând că o parte a noilor trupe ce vor ajunge pe flancul estic al alianţei vor veni de aici, în timp ce o altă parte vor fi trimise din SUA, notează Hotnews.

Administraţia de la Washington va transfera aproximativ 1.000 de militari din Germania în România, aceştia făcând parte din unitatea de infanterie Stryker.

Franţa, pregătită de asemenea să trimită militari în România, ministrul francez al apărării Florence Parly a confirmat sâmbătă că Franţa este pregătită să trimită sute de militari în România şi să-şi asume responsabilitatea de a constitui o forţă internaţională pentru apărarea ţării noastre.

"Salut anunţul recent al Departamentului Apărării al SUA cu privire la redislocarea unui batalion Stryker din Germania în România. Despre această măsură am discutat cu omologul meu american, Lloyd J. Austin III, în cadrul convorbirii telefonice de la sfârşitul săptămânii trecute. Am subliniat, atunci, necesitatea consolidării posturii aliate pe întreg flancul estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre, ca formulă defensivă de asigurare a securităţii aliaţilor şi de descurajare a acţiunilor agresive în regiunea Mării Negre. Am reafirmat, totodată, necesitatea, mai mult ca oricând, a unei abordări coerente, unitare şi echilibrate în cadrul Prezenţei Înaintate pe întregul flanc estic al Alianţei şi la Marea Neagră. Mă bucur că facem astăzi un pas atât de important în această direcţie. Decizia anunţată astăzi, prin care un batalion de vehicule blindate Stryker, cu aproximativ 1000 de militari americani, se vor alătura efectivelor SUA deja prezente în România, reprezintă o măsură defensivă în sprijinul securităţii şi apărării României, care va contribui, în acelaşi timp la întărirea Posturii aliate de apărare şi descurajare a oricăror agresiuni pe întreg flancul estic. Redislocarea acestui batalion american reprezintă o dovadă a nivelului ridicat de cooperare în domeniul securităţii si apărării în cadrul Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii şi un mesaj puternic de solidaritate între aliaţi. Rămânem în strânsă coordonare la nivel NATO, pentru găsirea celor mai potrivite opţiuni de întărire a capacităţii noastre colective de apărare. Reafirm, cu acest prilej, aprecierea noastră pentru contribuţia Franţei, care, prin vocea preşedintelui Emmanuel Macron, şi-a exprimat interesul pentru dislocarea unor efective în România, sub comandă aliată. Suntem deja în discuţii la nivel de experţi cu partea franceză în vederea materializării acestei iniţiative, încă o dovadă a solidarităţii aliate şi a relevanţei parteneriatului strategic dintre Romania şi Franţa", este mesajul ministrului Apărării Naţionale, Vasile Dîncu.

Publicat în National

Există încă canide necunoscute în Statele Unite? Aceasta este întrebarea pe care o pun unii după ce o localnică din Pennsylvania, Christina Eyth, a găsit şi luat acasă, un animal ciudat (foto ↑), aflat în suferinţă. La începutul săptămânii trecute, Christina a descoperit un animal cu aspect de  câine foarte neobişnuit care rătăcea în afara casei ei, îngheţat de frig şi vizibil dezorientat. Ascultându-şi inima bună, ea i-a oferit ospitalitate înainte de a-l studia mai în detaliu: cu blana lui rară, botul lui subţire, ochii lui galbeni şi urechile ascuţite, era greu de stabilit cărei rase aparţine şi nici chiar dacă este într-adevăr un câine.

Serviciile veterinare chemate la salvare au fost la fel de perplexe. „Sincer, nu pot spune definitiv despre ce este vorba. În orice caz, trebuie să fii atent, pentru că ar putea fi purtător de rabie sau alte boli”, explică naturalistul Morgan Barron la televiziunea locală. Sunt luate în considerare mai multe ipoteze, dar nu se poate trage nici o concluzie: încrucişare între mai multe rase de câini, un hibrid de câine şi coiot sau altceva.

Pentru aprofundare, vor fi efectuate teste ADN, ale căror rezultate vor fi cunoscute în decurs de două săptămâni. Între timp, enigmaticul „căţeluş” îşi revine încet, dar sigur: „Este foarte timid, amabil, deloc agresiv”, precizează Christina Eyth care, totuşi, a fost nevoită să-şi încredinţeze micul blănos autorităţilor sanitare care vor decide soarta şi identitatea lui.

Publicat în Pet Mania

Coronavirusul responsabil pentru COVID-19 a fost prezent în Statele Unite cel puţin din decembrie 2019, cu mai multe săptămâni înainte de primul caz confirmat din ianuarie 2020, potrivit unui nou studiu publicat marţi, citat de AFP.
Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) din Statele Unite au analizat 24.000 de probe de sânge prelevate de la voluntari din ţară între 2 ianuarie şi 18 martie 2020.
Anticorpi împotriva virusului SARS-CoV-2 au fost detectaţi la nouă pacienţi - prin două teste serologice diferite pentru a minimiza riscul de fals pozitiv.
Anticorpii căutaţi prin aceste teste (IgG), care "neutralizează" capacitatea virusului de a infecta celulele, apar abia la două săptămâni după infectare.
Primele eşantioane pozitive provin de la participanţi din Illinois şi Massachusetts, luate la 7 şi, respectiv, 8 ianuarie 2020, sugerând că virusul i-a infectat la sfârşitul lunii decembrie.
Prin urmare, aceste persoane nu se aflau nici în New York, nici în Seattle, două oraşe care a fost considerate a fi poarta de intrare a virusului.
"Testele anticorpilor ne permit să înţelegem mai bine răspândirea SARS-CoV-2 în Statele Unite în primele zile ale pandemiei în ţară, când testarea era limitată", a declarat Keri Althoff, profesor de epidemiologie la Universitatea Johns Hopkins şi autorul principal al studiului.
Lucrările, publicate în revista Clinical Infectious Diseases, confirmă rezultate similare ale Centrelor pentru prevenirea şi controlul bolilor (CDC), care au ajuns la aceeaşi concluzie în noiembrie anul trecut. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond