Vânzarea pastilelor pentru întreruperea sarcinii va fi autorizată în farmaciile din Statele Unite, au anunţat marţi oficiali din domeniul sănătăţii, o măsură care ar putea extinde semnificativ accesul la avort după decizia Curţii Supreme a SUA din 2022 de a nu mai garanta dreptul femeilor la întrerupere de sarcină, relatează miercuri AFP.
Modificările anunţate de Administraţia americană pentru medicamente (FDA) vor permite ca mifepristona, primul dintre cele două medicamente utilizate de clinicile de avort pentru întreruperea sarcinii, să fie disponibil în farmaciile din statele americane în care avortul este autorizat.
Pentru a obţine aceste pastile, care anterior erau disponibile doar la câteva farmacii online sau de la medici sau clinici autorizate, va fi nevoie de prescripţie medicală.
Cererea de pastile avortive a crescut după ce Curtea Supremă a Statelor Unite, cu majoritate conservatoare, a luat în iunie 2022 decizia istorică de a anula jurisprudenţa stabilită prin cazul emblematic "Roe versus Wade" din 1973, care timp de o jumătate de secol a garantat dreptul femeilor la avort şi legaliza la nivel naţional întreruperile de sarcină.
Decizia Curţii Supreme nu scoate în afara legii avorturile, dar trimite Statele Unite în situaţia în care se aflau înainte de "Roe versus Wade", când fiecare stat al federaţiei era liber să le autorizeze sau nu.
Potrivit experţilor, pastilele avortive sunt deja folosite în mai mult de jumătate din procedurile de întrerupere a sarcinii din Statele Unite. Ele se află din ce în ce mai mult în centrul bătăliei politice şi juridice pentru dreptul la avort.
Va rămâne la latitudinea farmaciilor - care vor trebui să fie certificate pentru a demonstra ca au cunoştinţele şi capacitatea de a trata pacientele care recurg la avort - să decidă dacă acceptă sau nu reţetele. Pacientele vor trebui, de asemenea, să completeze un formular de consimţământ.
Decizia FDA a fost salutată de Uniunea Americană pentru Libertăţi Civile (ACLU).
"Suntem încântaţi că FDA a extins accesul farmaciilor la acest medicament sigur şi eficient, uşurând astfel una dintre sarcinile inutile ale agenţiei asupra pacientelor care utilizează mifepristona", a declarat Julia Kaye, avocat al ACLU Reproductive Freedom Project. (sursa Agerpres)

O primă etapă spre un proces pentru unii, o "persecuție politică" pentru alții: percheziția spectaculoasă a casei lui Donald Trump de către FBI a aruncat marți o nouă lumină asupra fracturilor profunde ale Americii, într-un moment în care fostul președinte flirtează vizibil cu o nouă candidatură, comentează AFP. Niciodată un fost lider al administrației americane nu a fost deranjat de justiție în acest fel. Percheziția poliției federale a avut legătură cu numeroasele cutii pe care Donald Trump le-a luat cu el când a părăsit Casa Albă în ianuarie 2021? Este legată de ancheta cu privire la responsabilitatea sa în asaltul asupra Capitoliului? Este vorba mai degrabă despre suspiciunile de fraudă financiară al căror obiect este Trump Organization la New York? Contactat de AFP, FBI a refuzat să comenteze. Donald Trump, care își declară nevinovăția în fiecare dintre aceste cazuri și pretinde că face obiectul unei vânătoare de vrăjitoare, a denunțat cu fermitate percheziția, la care nu a participat, într-un comunicat. "Națiunea noastră trăiește vremuri întunecate", a regretat el, dând asigurări că "această percheziție neanunțată a casei (lui) nu a fost nici necesară, nici adecvată". "Nimeni nu este mai presus de lege (...) nici măcar un fost președinte", a replicat marți la NBC președinta democrată a Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi - care, la fel ca majoritatea celorlalți tenori din tabăra sa -, cere de ani de zile ca fostul magnat imobiliar să fie tras la răspundere. La o zi după operațiunea poliției federale, alesul republican Scott Perry a anunțat că agenți ai FBI i-au confiscat telefonul, fără ca acest aliat al lui Donald Trump să precizeze motivul. "În această dimineață, în timp ce călătoream cu familia mea, trei agenți ai FBI m-au vizitat și mi-au confiscat telefonul mobil", a declarat el la Fox News, denunțând "tactici demne de o republică bananieră". Escalada judiciară pare în același timp să fi cimentat ascendentul lui Donald Trump asupra Partidului Republican care s-a unit în jurul fostului om de afaceri - până la a-l face martir.   Trumpiștii și-au manifestat furia   Imediat după anunțul percheziției, un grup de susținători ai lui Donald Trump s-a deplasat la reședința de lux a fostului om de afaceri pentru a-și manifesta furia. Mulți dintre ei fluturau drapele pe care scria "Biden nu este președintele meu", o nouă demonstrație a faptului că, la mai bine de un an și jumătate după înfrângerea electorală a lui Donald Trump, zeci de milioane de americani rămân ferm convinși că alegerile prezidențiale din 2020 i-au fost "furate". Pe rețele sociale, unii trumpiști au îndemnat marți pur și simplu la "divorț", în această țară cu diviziuni atât de deschise încât pot părea ireconciliabile. "Iată genul de lucruri care se întâmplă în țările aflate în război civil", a afirmat Marjorie Taylor Greene, o aleasă din Georgia, cunoscută pentru excesele ei, cerând chiar desființarea FBI. "Persecuția politică trebuie să înceteze!", a insistat ea. Tabăra sa ar putea câștiga din nou controlul asupra Congresului în cursul alegerilor legislative din noiembrie care se anunță periculoase pentru tabăra lui Joe Biden. Denunțând o "instrumentalizare intolerabilă în scopuri politice" a Departamentului de Justiție, liderul conservatorilor din Camera Reprezentanților, Kevin McCarthy, a promis o anchetă asupra funcționării acestuia dacă republicanii revin la putere. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a exclus marți posibilitatea ca Joe Biden să fi fost informat din timp cu privire la percheziția fostului său (și potențial viitor) rival la prezidențiale. "Președintele Biden a fost foarte clar, înainte de a fi ales și de la începutul mandatului său, asupra faptului că Departamentul de Justiție își desfășoară anchetele în mod independent. El crede în statul de drept", a spus ea. Donald Trump, care ar putea oricând să se declare candidat pentru un nou mandat, a prins ocazia de a lansa un nou apel la generozitatea partizanilor săi. "Nu doar casa mea a fost atacată, ci domiciliul fiecăruia dintre americanii patrioți pentru care am luptat", a pledat el într-un e-mail către militanții săi, sugerându-le o donație de la 5 la 5.000 de dolari pentru a lupta împotriva "vânătoarei de vrăjitoare", încheie AFP. (sursa Agerpres)

Agenţia americană pentru alimente şi medicamente (FDA) a autorizat luni un medicament dezvoltat împotriva unei forme grave de alopecie, o afecţiune care determină căderea părului şi care afectează peste 300.000 de persoane de toate vârstele din Statele Unite, informează AFP.
Baricitinib este primul comprimat administrat pe cale orală ce permite pacienţilor să lupte împotriva acestei afecţiuni, alopecia areata, provocată de o dereglare a sistemului imunitar, care atacă foliculii de păr şi cauzează căderea temporară sau definitivă a podoabei capilare sau a firelor de păr de pe anumite zone ale corpului, putând să declanşeze şi un stres emoţional.
Alopecia a câştigat recent în notorietate în Statele Unite după ce mai multe personalităţi publice, precum actriţa Jada Pinkett Smith şi politiciana democrată Ayanna Pressley, au dezvăluit că suferă de această afecţiune.
"Este crucial ca numărul mare de americani afectaţi de o formă gravă de alopecie să aibă acces la posibilităţi de tratament sigure şi eficiente", a declarat Kendall Marcus, un oficial din cadrul FDA, citat într-un comunicat dat publicităţii de această agenţie americană.
Baricitinib, fabricat de compania farmaceutică Eli Lilly şi comercializat sub denumirea de "Olumiant", face parte din categoria medicamentelor ce blochează inflamaţiile.
Autorizarea acestui tratament de către FDA intervine după două studii clinice la care au participat în total 1.200 de adulţi afectaţi de forme grave de alopecie.
În fiecare dintre cele două studii, participanţii au fost repartizaţi în trei grupe: o treime au primit un placebo, o treime au primit o doză zilnică de 2 mg şi o treime au primit o doză zilnică de 4 mg.
După 36 de săptămâni, aproape 40% dintre pacienţii care au primit doza de 4 mg au beneficiat de o creştere a părului lor în procent de 80%, comparativ cu 23% dintre participanţii care au primit doza de 2 mg şi cu 5% dintre pacienţii care au primit placebo.
Aproximativ 45% dintre persoanele cărora le-au fost administrate doze zilnice de 4 mg au constatat că genele şi sprâncenele lor au crescut din nou într-o manieră semnificativă.
Efectele secundare cele mai frecvente sunt infecţii ale căilor respiratorii superioare, dureri de cap, acnee, colesterol crescut şi creşterea concentraţiei unei enzime în organism, denumită creatinkinază.
Şi alte tratamente au fost testate împotriva alopeciei, însă niciunul dintre ele nu a fost autorizat de FDA.
Baricitinib a fost deja aprobat în tratamentul poliartritei reumatoide, iar autorizarea sa a fost extinsă şi în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu o formă gravă de COVID-19. (sursa Agerpres)

Bulgaria va primi din iunie gaze naturale lichefiate (GNL) din Statele Unite, a anunţat miercuri Guvernul de la Sofia, transmite Reuters.
Peste 90% din gazele naturale importate de Bulgaria sunt din Rusia. În 27 aprilie, Gazprom a oprit livrările de gaze naturale în Polonia şi Bulgaria, în absenţa plăţilor în ruble de la cele două ţări pentru livrarea combustibilului. Anual, Bulgaria consumă aproximativ trei miliarde de metri cubi de gaze.
Acordul prin care Bulgaria va primi gaze naturale lichefiate din Statele Unite a fost convenit la întâlnirea de la Washington dintre premierul Kiril Petkov şi vicepreşedintele SUA, Kamala Harris, a precizat Executivul de la Sofia.
"Livrările de GNL către Bulgaria la preţuri mai scăzute decât cele ale Gazprom vor începe din iunie, conform acordului", au informat autorităţile bulgare, fără a da detalii suplimentare.
De asemenea, Bulgaria a accelerat negocierile cu Azerbaidjan pentru majorarea livrărilor de gaze şi caută să încheie acorduri cu Grecia şi Turcia privind terminalele de gaze naturale lichefiate. În plus, Sofia a cerut achiziţii comune de gaze la nivelul Uniunii Europene, pentru a face preţurile mai competitive. (sursa Agerpres)

Preşedintele SUA, Joe Biden, a aprobat desfăşurarea de trupe suplimentare în Europa de Est, inclusiv în România, a anunţat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Acesta a declarat că transferul de trupe a fost decis în urma unei invitaţii primite din partea României. El a subliniat că mutările de trupe nu sunt permanente ci că sunt un răspuns la tensiunile din Ucraina şi că vor fi evaluate ulterior în funcţie de evoluţia situaţiei din ţara vecină.

SUA au plasat deja încă de pe 24 ianuarie 8.500 de militari americani în alertă în cazul în care era nevoie de suplimentarea forţelor NATO.

Statele Unite şi NATO au zeci de mii de militari staţionaţi în Europa care pot fi transferaţi în ţările aliate, sursele CNN afirmând că o parte a noilor trupe ce vor ajunge pe flancul estic al alianţei vor veni de aici, în timp ce o altă parte vor fi trimise din SUA, notează Hotnews.

Administraţia de la Washington va transfera aproximativ 1.000 de militari din Germania în România, aceştia făcând parte din unitatea de infanterie Stryker.

Franţa, pregătită de asemenea să trimită militari în România, ministrul francez al apărării Florence Parly a confirmat sâmbătă că Franţa este pregătită să trimită sute de militari în România şi să-şi asume responsabilitatea de a constitui o forţă internaţională pentru apărarea ţării noastre.

"Salut anunţul recent al Departamentului Apărării al SUA cu privire la redislocarea unui batalion Stryker din Germania în România. Despre această măsură am discutat cu omologul meu american, Lloyd J. Austin III, în cadrul convorbirii telefonice de la sfârşitul săptămânii trecute. Am subliniat, atunci, necesitatea consolidării posturii aliate pe întreg flancul estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre, ca formulă defensivă de asigurare a securităţii aliaţilor şi de descurajare a acţiunilor agresive în regiunea Mării Negre. Am reafirmat, totodată, necesitatea, mai mult ca oricând, a unei abordări coerente, unitare şi echilibrate în cadrul Prezenţei Înaintate pe întregul flanc estic al Alianţei şi la Marea Neagră. Mă bucur că facem astăzi un pas atât de important în această direcţie. Decizia anunţată astăzi, prin care un batalion de vehicule blindate Stryker, cu aproximativ 1000 de militari americani, se vor alătura efectivelor SUA deja prezente în România, reprezintă o măsură defensivă în sprijinul securităţii şi apărării României, care va contribui, în acelaşi timp la întărirea Posturii aliate de apărare şi descurajare a oricăror agresiuni pe întreg flancul estic. Redislocarea acestui batalion american reprezintă o dovadă a nivelului ridicat de cooperare în domeniul securităţii si apărării în cadrul Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii şi un mesaj puternic de solidaritate între aliaţi. Rămânem în strânsă coordonare la nivel NATO, pentru găsirea celor mai potrivite opţiuni de întărire a capacităţii noastre colective de apărare. Reafirm, cu acest prilej, aprecierea noastră pentru contribuţia Franţei, care, prin vocea preşedintelui Emmanuel Macron, şi-a exprimat interesul pentru dislocarea unor efective în România, sub comandă aliată. Suntem deja în discuţii la nivel de experţi cu partea franceză în vederea materializării acestei iniţiative, încă o dovadă a solidarităţii aliate şi a relevanţei parteneriatului strategic dintre Romania şi Franţa", este mesajul ministrului Apărării Naţionale, Vasile Dîncu.

Există încă canide necunoscute în Statele Unite? Aceasta este întrebarea pe care o pun unii după ce o localnică din Pennsylvania, Christina Eyth, a găsit şi luat acasă, un animal ciudat (foto ↑), aflat în suferinţă. La începutul săptămânii trecute, Christina a descoperit un animal cu aspect de  câine foarte neobişnuit care rătăcea în afara casei ei, îngheţat de frig şi vizibil dezorientat. Ascultându-şi inima bună, ea i-a oferit ospitalitate înainte de a-l studia mai în detaliu: cu blana lui rară, botul lui subţire, ochii lui galbeni şi urechile ascuţite, era greu de stabilit cărei rase aparţine şi nici chiar dacă este într-adevăr un câine.

Serviciile veterinare chemate la salvare au fost la fel de perplexe. „Sincer, nu pot spune definitiv despre ce este vorba. În orice caz, trebuie să fii atent, pentru că ar putea fi purtător de rabie sau alte boli”, explică naturalistul Morgan Barron la televiziunea locală. Sunt luate în considerare mai multe ipoteze, dar nu se poate trage nici o concluzie: încrucişare între mai multe rase de câini, un hibrid de câine şi coiot sau altceva.

Pentru aprofundare, vor fi efectuate teste ADN, ale căror rezultate vor fi cunoscute în decurs de două săptămâni. Între timp, enigmaticul „căţeluş” îşi revine încet, dar sigur: „Este foarte timid, amabil, deloc agresiv”, precizează Christina Eyth care, totuşi, a fost nevoită să-şi încredinţeze micul blănos autorităţilor sanitare care vor decide soarta şi identitatea lui.

Coronavirusul responsabil pentru COVID-19 a fost prezent în Statele Unite cel puţin din decembrie 2019, cu mai multe săptămâni înainte de primul caz confirmat din ianuarie 2020, potrivit unui nou studiu publicat marţi, citat de AFP.
Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) din Statele Unite au analizat 24.000 de probe de sânge prelevate de la voluntari din ţară între 2 ianuarie şi 18 martie 2020.
Anticorpi împotriva virusului SARS-CoV-2 au fost detectaţi la nouă pacienţi - prin două teste serologice diferite pentru a minimiza riscul de fals pozitiv.
Anticorpii căutaţi prin aceste teste (IgG), care "neutralizează" capacitatea virusului de a infecta celulele, apar abia la două săptămâni după infectare.
Primele eşantioane pozitive provin de la participanţi din Illinois şi Massachusetts, luate la 7 şi, respectiv, 8 ianuarie 2020, sugerând că virusul i-a infectat la sfârşitul lunii decembrie.
Prin urmare, aceste persoane nu se aflau nici în New York, nici în Seattle, două oraşe care a fost considerate a fi poarta de intrare a virusului.
"Testele anticorpilor ne permit să înţelegem mai bine răspândirea SARS-CoV-2 în Statele Unite în primele zile ale pandemiei în ţară, când testarea era limitată", a declarat Keri Althoff, profesor de epidemiologie la Universitatea Johns Hopkins şi autorul principal al studiului.
Lucrările, publicate în revista Clinical Infectious Diseases, confirmă rezultate similare ale Centrelor pentru prevenirea şi controlul bolilor (CDC), care au ajuns la aceeaşi concluzie în noiembrie anul trecut. (sursa Agerpres)