Deputatul USR Bogdan Rodeanu a fost agresat în faţa sediului USR Galaţi, în aceeaşi locaţie fiind şi cabinetul sau parlamentar. Scandalul s-a soldat şi cu îmbrânceli când deputatul gălăţean a încercat să intre în sediu. Disputa a fost generată de un fost membru USR, dat afară din partid, care îi cerea lui Bogdan Rodeanu lista cu datele de contact ale altor membri din USR,  ca să îi sune el şi să îi convoace la o şedinţă. Persoana care a iscat disputa este reprezentant al Asociaţiei Mişcarea pentru Implicare Civică – AMIC Galaţi şi reclamă de câţiva ani că faptul că Bogdan Rodeanu ar fi ajuns la conducerea filialei gălăşene prin metode nu tocmai corecte. 

”Ceea ce face Stănică este instigare în vederea comiterii unei infracţiuni. Public aceasta imagini, ca să vadă toată lumea ce înseamnă civism fără noimă şi, mai ales, fără civilizaţie”, a scris Bogdan Rodeanu pe pagina sa de Facebook.

După incident parlamentarul a sunat la 112.

Susa video: Facebook Bogdan Rodeanu 

Camera Deputaţilor a ratificat, săptămâna trecută, Acordul între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi semnat la Bucureşti în luna septembrie 2020. Acesta vine ca urmare a schimbărilor intervenite în contextul regional de securitate din ultimii ani.

”Acordul vizează, printre altele, cooperarea în achiziţiile de armament şi de tehnică militară în cadrul proiectelor comune de apărare, reparaţia şi modernizarea armamentului şi tehnicii militare sau vânzarea de licenţe de producţie a armamentului şi tehnicii militare şi nu contravine nici legislaţiei româneşti, şi nici obligaţiilor şi angajamentelor internaţionale ale României. Acest Tratat a avut rolul iniţial de a da posibilitatea României să cumpere piese de schimb pentru tehnica militară de origine sovietică, aflată atunci în dotarea Armatei. Dar asta s-a întâmplat mult înainte de intrarea României în NATO şi mult înainte ca acţiunile Federaţiei Ruse să ameninţe stabilitatea la Marea Neagră. Acum situaţia s-a schimbat. Prin acest tratat, România devine furnizor de  echipament militar pentru Ucraina. Nu este un tratat militar, ci unul comercial, care dă posibilitatea capacităţilor de producţie româneşti să exporte echipamente militare în Ucraina. Trebuie spus că acest acord nu blochează, nu exclude şi, mai ales, nu eludează procesul de negocieri bilaterale dintre cele două ţări în privinţa statutului minorităţii româneşti din Ucraina. Aşteptările României sunt bine înţelese la Kiev şi partenerii noştri cunosc faptul că România nu va renunţa la protecţia drepturilor românilor, indiferent de ce alte acorduri bilaterale vom semna”, a explicat deputatul USR, Bogdan Rodeanu.

”Proiectul de lege de ratificare a acestui Acord, al cărui raportor am fost în Comisia pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, consolidează profilul României ca stat promotor al stabilităţii regionale şi se circumscrie obiectivului politicii de apărare şi de dezvoltare a relaţiilor de cooperare în plan bilateral şi regional. Interesul României este de a susţine parcursul şi integrarea euro-atlantica a Ucrainei, prin dezvoltarea unui parteneriat funcţional, acceptat şi sprijinit şi de statele din flancul estic al NATO, pentru obţinerea stabilităţii prin întărirea capacităţii de apărare a partenerilor NATO de la Marea Neagră”, a mai declarat Bogdan Rodeanu.

Obiectivul general de securitate la Marea Neagră a fost asumat şi în cadrul Summitului Formatului Bucureşti găzduit de preşedintele României, Klaus Iohannis, alături de Andrzej Duda, preşedintele Poloniei, şi la care au participat şi Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO şi Joe Biden, preşedintele Statelor Unite ale Americii.

Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a transmis, marţi, 20 aprilie 2021, într-un comunicat de presă, că doi foşti lideri ai Uniunii Salvaţi România (USR), din aripa conservatoare a formaţiunii, s-au înscris în AUR.

„Este vorba despre Raluca Amariei, fost vicepreşedinte la nivel naţional şi fostul lider al filialei judeţene Sibiu a USR, şi Dan Rădulescu, fost deputat USR, membru fondator şi preşedinte al filialei judeţene Prahova. După ce Amariei şi Rădulescu au demisionat din USR în 2020, ca urmare a diferenţelor tot mai accentuate de viziune şi de orientare doctrinară, aceştiau decis să se alăture Alianţei pentru Unirea Românilor, singurul partid care îşi fundamentează activitatea pe 4 mari valori: familia, naţiunea, credinţa şi libertatea”, transmite AUR.
 
„Am acceptat invitaţia celor doi copreşedinţi George Simion şi Claudiu Târziu de a participa la această construcţie îndrăzneaţă şi le mulţumesc pentru încrederea pe care mi-au arătat-o. Alianţa pentru Unirea Românilor a ajuns în Parlament anul trecut pe fondul unui vot de protest. Acum are şansa să demonstreze că este o alternativă credibilă şi serioasă în politica românească. Îmi doresc ca în 2024 Alianţa pentru Unirea Românilor să fie opţiunea de vot pentru cei mai mulţi români, singura formaţiune care merită o şansă în momentul de faţă”, a declarat Raluca Amariei.

Iar Dan Rădulescu a afirmat că: „Încă de când mi-am dat demisia din USR, mi-am asigurat alegătorii că voi continua lupta politică pe care am început-o. Voi milita, în continuare, pentru un sistem de învăţământ incluziv şi performant şi pentru dreptul nostru constituţional la un mediu sănătos. Principiile mele conservatoare se regăsesc în cele patru valori definitorii ale AUR, iar pasul meu de astăzi este unul firesc către singura zonă din politica românească ce are ca puncte cardinale familia, naţiunea, credinţa şi libertatea”.

Fuziunea prin absorbţie dintre USR şi PLUS a fost validată, vineri, 16 aprilie 2021, de către Curtea de Apel Bucureşti. Decizia instanţei este definitivă. Pe data 15 august 2020, delegaţii Uniunii Salvaţi Românie şi PLUS au aprobat, în cadrul unui congres desfăşurat online, un protocol ce prevede fuziunea celor două partide, copreşedinţi până la Congres fiind Dan Barna şi Dacian Cioloş.

"Fuziunea USR – PLUS rămâne definitivă! Astăzi (n.r. - 16 aprilie 2021), instanţa a constatat deplina legalitate a fuziunii prin absorbţie, procedura de trecere de la Alianţa USR PLUS la USRPLUS. Este un mare pas înainte pentru crearea şi de jure a partidului care uneşte forţele politice reformatoare ale României. De facto, colaborarea a început dinaintea alegerilor europarlamentare. Suntem împreună şi mergem cât se poate de hotărâţi pe calea reformelor de care România are atât de mare nevoie!", a declarat preşedintele USRPLUS Galaţi, Bogdan Rodeanu.

Instituţia Prefectului judeţului Buzău funcţionează de mai multă vreme fără prefect, ceea ce ar afecta activitatea judeţului. Acest lucru este reclamat de preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Petre Emanoil Neagu, care trage un semnal de alarmă şi afirmă că autorităţile centrale trebuie să numească cât mai repede un prefect de Buzău pentru că el, ca preşedinte al Consiliului Judeţean, a ajuns să nu aibă cu cine colabora în lipsa unei echipe complete la vârful Prefecturii.
„Judeţul Buzău de o grămadă de timp nu poate fi condus din punct de vedere adminiŞstrativ şi politic. Nu avem prefect, nu avem subprefect, nu am cu cine lucra, nu am cu cine să colaborez. Restul este poezie! Dacă politicienii nu vor înţelege că trebuie făcut ceva şi pentru cetăţeni şi trebuie să facă în mod special pentru aceia care i-au trimis în Parlament, atunci nu o să facem nimic. Dar, indiferent de culoarea politică, cetăţenii ne vor întreba, pe bună dreptate, ce si cum. Eu nu sunt supărat, dar lucrurile nu sunt în ordine şi vreau să trag un semnal de alarma“, a declarat Petre Emanoil Neagu, informează News.ro.
Judeţul Buzău nu mai are prefect din 4 ianuarie 2021, când Leonard Dimian şi-a dat demisia. De la demisia lui Dimian şi până în 3 martie, activitatea Prefecturii a fost coordonată de subprefectul Adina Moiseanu, secondată de subprefectul Vasile Alecu. Ulterior, cei doi au fost înlăturaţi din funcţii prin hotărâre de Guvern, astfel că de la începutul lunii şi până acum, la Instituţia Prefectului lucrează un singur subprefect, Marieta Boloş de la PNL.
Postul de prefect ar urma să revină PLUS, iar celălalt post de subprefect ar urma să revină PNL.

A fost nevoie de 10 ani pentru ca autorităţile locale din Galaţi să recunoască evidentul: pontonul ”Schengen”, deţinut de APDM este, deocamdată, inutil. A costat 1 milion de euro dar, pentru că a fost proiectat greşit, este incompatibil tehnic cu navele de croazieră care navighează pe Dunăre. Are bordul liber prea jos pentru navele de croazieră şi nu poate fi folosit pentru scopul în care a fost construit.

Repet: 10 ani. A fost nevoie de 10 ani, în care pontonul nu a fost utilizat, pentru ca autoritaţile să recunoască evidentul.

Ce facem? Îl lăsăm să rămână inutil, sau transformăm un proiect greşit, într-un proiect de viitor?

În acest moment, soluţia propusă ar fi ca acesta să fie transformat în restaurant.

Propun încă o opţiune, academică: de a folosi pontonul pentru programul de cercetare iniţiat de Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, care urmează să deruleze monitorizarea şi cercetarea complexă a mediului şi a vieţii acvatice pe tot cursul Dunării, inclusiv cu o navă de cercetare specializată, a cărei achiziţie ESTE deja aprobată cu finanţare nerambursabilă europeană.

E vorba de cel mai mare proiect cu acest specific din TOATĂ Europa, iniţiat de o universitate din România, care a primit şi aprobare, şi finanţare. Da, de aici, din Galaţi.

Pontonul ar urma să extindă facilităţile de bazare a echipamentelor ştiinţifice şi a echipelor de cercetători implicate în operaţiunile REXDAN.

Bineînţeles că putem găsi multiple întrebuinţări acestui ponton care, în prezent, zace nefolosit.

Întrebările sunt:

- Care dintre acestea ar fi mai utile Galaţiului? Ce ar fi mai de impact: un restaurant sau o staţie de cercetare?

- Pe ce vrem să ne axăm? Pe ce avem deja, sau pe ceva ce ne-ar aduce recunoaştere internaţională, progres şi întărirea poziţiei centrului academic gălăţean pe plan european?

Voi susţine cooperarea şi dialogul între toate părţile mai sus citate cu factorii decizionali guvernamentali, pentru ca această soluţie să fie analizată şi să fie PRIMA OPŢIUNE în contextul necesităţii de a identifica o întrebuinţare Pontonului ”Schengen”.

Bogdan Rodeanu
Deputat USRPLUS Galaţi
Vicepreşedinte al Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională

Aşa cum Monitorul de Galaţi a anunţat deja în premieră în articolele „Prefectul de Galaţi, din partea Alianţei USR-PLUS“ şi „PNL Galaţi a anunţat pe cine propune pentru funcţii în Guvern şi Prefectură“, astăzi, miercuri, 03 martie 2021, în şedinţa de guvern au fost făcute numirile prefectului şi celor doi subprefecţi ai judeţului Galaţi.

Funcţia de prefect va fi ocupată de Gabriel - Aurelian Panaitescu (foto centru) - sprijint de USRR, iar fotoliile de subprefecţi vor fi ocupate de Paul Cristea (foto stânga) şi Andra Mihaela Costache (foto dreapta) - cu sprijinul PNL. „Desemnarea celor doi liberali - cu suficientă şi dovedită experienţă, fiecare dintre ei, în cadrul structurilor interne ale partidului - s-a bazat, în egală măsură, pe o experienţă profesională, managerială şi administrativă specifică“, se arăta într-un comunicat de presă al PNL Galaţi.

Despre numirea lui Gabriel - Aurelian Panaitescu în funcţia de prefect, funcţie pe care a mai ocupat-o, acesta având statutul de înalt funcţionar public, Bogdan Rodeanu, preşedintele USR Galaţi, a afirmat că USR va face numiri numai pe criterii de înaltă competenţă profesională, aşa cum de altfel se întâmplă şi în cazul lui Panaitescu. Bogdan Rodeanu a ţinut să precizeze că propunerea pentru ocuparea funcţiei de prefect a fost validată printre primele şi că propunerile tuturor prefecţiilor din ţară numiţi de USR au fost bine analizate şi verificate înainte de a fi puse în practică.

Cei trei vor depune jurământul, mâine, joi, 04 martie 2021.

Aşa cum Monitorul de Galaţi a anunţat AICI, toţi parlamentarii din judeţ au fost invitaţi de către primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, şi preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, la o dezbatere privind proiectele pentru dezvoltarea Galaţiului, în contextul dezbaterilor din Parlament privind bugetul acestui an. Dezbatere care a avut loc astăzi, joi, 18 februarie 2021, la sediul Consiliului Judeţean Galaţi.

„Le mulţumesc parlamentarilor prezenţi, care au înţeles că este nevoie de o strânsă colaborare între autorităţile locale şi cei care reprezintă judeţul în Parlament. Din păcate, parlamentarii PNL au ales să ignore interesul comunităţii gălăţene şi nu au venit la această dezbatere despre proiectele Galaţiului. Rolul acestei întâlniri, unică de altfel în ultimele decenii ale administraţiei gălăţene, a fost de a stabili împreună o strategie pe termen lung pentru dezvoltarea judeţului. Împreună cu primarul municipiului Galaţi, le-am prezentat parlamentarilor proiectele de anvergură la care lucrăm, respectiv extinderea cu un corp nou de clădire a Spitalului Judeţean Galaţi, construirea unui spital muncipal, realizarea unui aeroport, dezvoltarea infrastructurii de irigaţii în judeţ şi construirea unei săli polivalente. Investiţiile Galaţiului trebuie să primească o susţinere reală din partea Guvernului şi trebuie să se regăsească în bugetul pe 2021. Din păcate, singura speranţă pentru aceste investiţii pare a fi doar Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în condiţiile în care, nici până acum, ghidurile de finanţare nu sunt gata“, a declarat Costel Fotea.

Aşa cum s-a menţionat, parlamentarii PNL au fost singurii care au lipsit de la această dezbatere, este vorba de George Cătălin Stângă, Onuţ Valeriu Atanasiu şi George Scarlat (vezi galeria foto ↓).
 
„Salut deschiderea parlamentarilor gălăţeni care au participat la dezbaterea de astăzi. Am încercat astfel să găsim un numitor comun pentru dezvoltarea oraşului şi a judeţului nostru. Parlamentarii PNL au lipsit de la această dezbatere. Gestul lor demonstrează lipsa totală de interes atunci când vine vorba de susţinerea proiectelor vitale pentru gălăţeni, precum înfiinţarea Spitalului Municipal, extinderea Spitalului Judeţean, realizarea aeroportului şi a unei săli polivalente. Din păcate, susţinerea liberalilor pentru aceste proiecte deosebit de importante este doar declarativă şi astfel au făcut imposibilă o acţiune comună“, a declarat şi Ionuţ Pucheanu.

La întâlnire au participat următorii parlamentari: Aurel Nechita  (PSD), Sandu Viorica (PSD), Mărgărit Mitică Marius (PSD), Laura Georgescu (PSD), Marius Humelnicu (PSD),  Gîdei Laurenţiu Viorel (PSD), Rodeanu Ionel Bogdan (USR), Andrei Postică (USR) şi Scripnic Lilian (AUR).

Primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, şi preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, lansează o invitaţie la dialog cu toţi parlamentarii din judeţ pentru a identifica, promova şi susţine împreună cele mai bune proiecte pentru dezvoltarea Galaţiului, se arată într-o informare a municipalităţii remisă presei astăzi, vineri, 12 februarie 2021. „Invitaţia vine în contextul în care a fost supus dezbaterii publice proiectul legii bugetului de stat pe anul 2021, iar în condiţiile sociale şi economice actuale, cu restricţiile şi limitările impuse de pandemie, se impune o prioritizare riguroasă a proiectelor de dezvoltare şi o alocare judicioasă a resurselor“, se arată în informarea citată. Dezbaterea urmează să aibă loc săptămâna viitoare.

Vom anunţa data dezbaterii de îndată ce ne va fi comunicată de organizatori.

Cei 13 parlamentari de Galaţi sunt:
SENATORI: Laura Georgescu (PSD), Marius Humelnicu (PSD), George Scarlat (PNL) şi Andrei Postică (USR PLUS).
DEPUTAŢI: Aurel Nechita (PSD), Viorica Sandu (PSD), Mitică-Marius Mărgărit (PSD), Laurenţiu Viorel Gîdei (PSD), George Stângă (PNL), Onuţ Valeriu Atanasiu (PNL), Bogdan Rodeanu (USR PLUS), Sorin Titus Muncaciu (AUR) şi Lilian Scripnic (AUR).