Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoştinţa opiniei publice valoarea subvenţiilor virate de AEP în contul fiecărui partid politic în luna noiembrie 2022, "în urma aplicării prevederilor Legii nr.334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.10/2016 şi a înregistrării fuziunii prin absorbţie a Partidului Libertate, Unitate şi Solidaritate de către Partidul „Uniunea Salvaţi România” în Registrul Partidelor Politice şi a radierii Partidului Libertate, Unitate şi Solidaritate din Registrul Partidelor Politice, conform sentinţei civile 80/DEC/P/30.10.2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a Civilă, definitivă prin decizia civilă nr.653A pronunţată  de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă în 16.04.2021 şi a prevederilor art.38 alin.(1) din Legea 14/2003 - Legea partidelor politice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare".

Total subvenţii de la bugetul de stat pentru fiecare partid politic în luna noiembrie 2022 (lei):
1. Partidul Social Democrat: 8.570.042,74;
2. Partidul Naţional Liberal: 7.265.238,37;
3. Uniunea Salvaţi România: 3.916.536,26;
4. Alianţa pentru Unirea Românilor: 1.734.509,26;
5. Partidul Mişcarea Populară: 448.391,76;
6. Partidul Pro România: 323.971,87;
! Total: 22.258.690,26.

Aproape 190 de milioane lei virate în primele 9 luni ale anului

AEP informează că a constatat, în urma monitorizării de către Departamentul de control al finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale a informaţiilor referitoare la cheltuielile angajate de către formaţiunile politice din subvenţiile de la bugetul de stat, că au fost efectuate, în perioada ianuarie-septembrie a anului 2022, cheltuieli în proporţie 61,38% din totalul sumelor încasate.
Totodată, AEP precizează că în perioada ianuarie-septembrie a anului 2022 au fost vărsate în conturile formaţiunilor politice sume în valoare de 187.335.490,90 lei, reprezentând subvenţii de la bugetul de stat.
În structura cheltuielilor efectuate din subvenţia de la bugetul de stat destinaţia cu ponderea cea mai mare a fost reprezentată de cheltuieli pentru presă şi propagandă, după cum urmează: Partidul Social Democrat - 71,68%, Partidul Naţional Liberal - 72,47% şi Partidul Mişcarea Populară - 23,91%. În ceea ce priveşte cheltuielile cu personalul, acestea au reprezentat ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor angajate de Partidul Pro România şi Uniunea Salvaţi România, mai precis 40,04%, respectiv 32,67%.
Situaţia detaliată a cheltuielilor angajate de către formaţiunile politice în perioada ianuarie-septembrie 2022, exprimată atât în sume, cât şi în procente, a fost publicată pe site-ul AEP şi poate fi accesată la poziţia 139 de la următorul link: www.finantarepartide.ro, potrivit AEP.

Publicat în Politica

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoştinţa opiniei publice valoarea subvenţiilor virate de AEP în contul fiecărui partid politic în luna octombrie 2022, "în urma aplicării prevederilor Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2016 şi a înregistrării fuziunii prin absorbţie a Partidului Libertate, Unitate şi Solidaritate de către Partidul „Uniunea Salvaţi România” în Registrul Partidelor Politice şi a radierii Partidului Libertate, Unitate şi Solidaritate din Registrul Partidelor Politice, conform sentinţei civile 80/DEC/P/30.10.2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a Civilă, definitivă prin decizia civilă nr. 653A pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă în 16.04.2021 şi a prevederilor art.38 alin.(1) din Legea 14/2003 - Legea partidelor politice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare".

! Total subvenţii de la bugetul de stat pentru fiecare partid politic în luna octombrie 2022 (lei):
1. Partidul Social Democrat: 8.570.042,74;
2. Partidul Naţional Liberal: 7.265.238,37;
3. Uniunea Salvaţi România: 3.916.536,26;
4. Alianţa pentru Unirea Românilor: 1.734.509,26;
5. Partidul Mişcarea Populară: 448.391,76;
6. Partidul Pro România: 323.971,87;
Total: 22.258.690,26.

Publicat în Politica

După cum Monitorul de Galaţi a relatat AICI, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoştinţa opiniei publice că numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 30 septembrie 2022 este de 18.868.678, cu 778 mai puţini faţă de ultima informare publică realizată de AEP pe această temă, potrivit căreia la data de 31 august 2022 figurau în Registrul electoral 18.869.456 de alegători români. Câţi gălăţeni au drept de vot în fiecare localitate din judeţ, vezi în tabelul din Galeria de imagini de mai jos!

Publicat în Eveniment
Marți, 04 Octombrie 2022 11:29

A scăzut numărul românilor cu drept de vot

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoştinţa opiniei publice că numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 30 septembrie 2022 este de 18.868.678, cu 778 mai puţini faţă de ultima informare publică realizată de AEP pe această temă, potrivit căreia la data de 31 august 2022 figurau în Registrul electoral 18.869.456 de alegători români.
Diferenţele apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale conduse de aceştia.
Precizăm că, în perioada 01.09.2022 – 30.09.2022, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri:
- 20.138 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului, conform prevederilor art. 37 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare;
- 26 de persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeaşi lege, referitor la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puşi sub interdicţie.
Un număr de 80 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere.
Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în perioada 01.09.2022 – 30.09.2022 este de 19.306, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
Menţionăm că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.080.486 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 788.192 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.
Potrivit Legii nr. 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare. Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară. Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii, se arată într-un comunicat al AEP.

Publicat în Politica
Miercuri, 28 Septembrie 2022 14:06

S-a stins din viaţă primul preşedinte al AEP

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunţă cu profund regret trecerea în eternitate a primului preşedinte al instituţiei, Octavian Opriş, care s-a stins din viaţă, la vârsta de 76 de ani, în seara zilei de marţi, 27 septembrie 2022. "Octavian Opriş (n. 18 octombrie 1946 - d. 27 septembrie 2022) a absolvit Facultatea de Drept şi Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, unde a obţinut titlul de doctor în filosofie. A urmat cursuri la Curtea Europeană de Justiţie de la Haga şi un curs de management la Viena, iar ulterior o specializare cu profil juridic la Londra. A fost deputat în Parlamentul României (1990 - 1992), vicepreşedinte al Comisiei de cultură şi mass-media, senator în Parlamentul României (1992-1996; 1996-2000; 2000-2004), secretar al Comisiei juridice a Senatului României şi preşedinte al Comisiei juridice a Senatului României. Octavian Opriş a pus bazele Autorităţii Electorale Permanente, înfiinţată prin Legea nr. 286/2003, şi a contribuit cu profesionalism, responsabilitate şi dedicare la dezvoltarea instituţiei timp de opt ani. A deţinut funcţia de preşedinte al AEP din luna mai 2004 până în luna mai 2012. Preşedintele AEP, domnul Constantin-Florin Mituleţu-Buică, împreună cu întreg colectivul instituţiei îşi exprimă regretul şi transmit condoleanţe familiei. Dumnezeu să-l odihnească în pace!", transmite AEP.

Publicat în National

Autoritatea Electorală Permanentă informează că în luna august au fost virate partidelor politice subvenţii în valoare totală de 16.972.063 de lei.
Potrivit unui comunicat de presă remis miercuri Agerpres de AEP, valoarea totală a subvenţiilor virate în contul fiecărui partid politic în luna august 2022, este de 16.972.063,09 lei.
Potrivit sursei citate, PSD a primit în luna august 6.534.585,12 de lei, PNL a primit 5.539.682,82 de lei, USR - 2.986.325,78 lei, AUR - 1.322.548,64 lei, PMP - 341.894,92 lei, Pro România - 247.025,81 lei.

Publicat în Politica

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat luni că partidele politice au cheltuit 60,42% din subvențiile de la bugetul de stat în perioada ianuarie-iunie a anului 2022, iar ponderea cea mai mare în cazul PSD și PNL au avut-o cheltuielile pentru presă și propagandă.
"Autoritatea Electorală Permanentă dorește să vă informeze că, urmare a monitorizării de către Departamentul de control al finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, a informațiilor referitoare la cheltuielile efectuate de către formațiunile politice din subvențiile de la bugetul de stat, conform informațiilor deținute, precum și a celor transmise de partidele politice, în perioada ianuarie-iunie a anului 2022 au fost efectuate cheltuieli în procent de 60,42% din totalul sumelor încasate", se arată într-un comunicat de presă remis Agerpres de AEP.
Potrivit sursei citate, în perioada ianuarie-iunie au fost vărsate în conturile formațiunilor politice sume în valoare de 124.890.327,26 lei, reprezentând subvenții de la bugetul de stat.
"Privind structura cheltuielilor angajate din subvenția de la bugetul de stat, ponderea cea mai mare au avut-o următoarele categorii de cheltuieli: în cazul Partidului Social Democrat, cheltuielile pentru presă și propagandă au reprezentat 73,85%, iar în cazul Partidului Național Liberal, acestea au reprezentat 73,80%, Partidul Mișcarea Populară a înregistrat cheltuieli pentru presă și propagandă în procent de 25,15% din totalul cheltuielilor efectuate. De asemenea, pentru Partidul Pro România, cheltuielile cu personalul și cheltuielile cu onorariile avocaților, executorilor și experților au reprezentat 44,01% fiecare. În cazul Uniunii Salvați România, cheltuielile cu personalul au reprezentat 34,19% din totalul cheltuielilor efectuate", se arată în comunicat.

Publicat în Politica

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a informat, vineri, că a virat partidelor, în această lună, subvenţii în valoare totală de 16.972.063,09 de lei.
Potrivit unui comunicat al AEP transmis, vineri, Agerpres, suma cea mai mare de la bugetul de stat a fost virată în conturile PSD - 6.534.585,12 de lei, iar PNL a primit 5.539.682,82 de lei. În conturile USR au intrat 2.986.325,78 de lei, în timp ce AUR are alocaţi 1.322.548,64 de lei.
Au mai primit subvenţii PMP - 341.894,92 de lei şi Pro România - 247.025,81 de lei.

Publicat în Politica

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează cu privire la activităţile de control pe care le va desfăşura în anul 2022 în conformitate cu Planul anual de control al finanţării publice şi finanţării private a partidelor politice şi a campaniei electorale, respectiv:
Potrivit art. 42 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Autoritatea Electorală Permanentă este abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile partidelor politice, ale alianţelor politice sau electorale, ale candidaţilor independenţi, precum şi legalitatea finanţării campaniilor electorale.
În acest sens, începând cu luna iulie, şi până la finalul anului 2022, se vor desfăşura misiuni de control ce vor viza respectarea prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile înregistrate de partidele politice în anul fiscal 2021.
Misiunile de control ce se vor desfăşura în anul 2022 vor avea ca scop verificarea respectării prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile înregistrate de către partidele politice în anul fiscal 2021, precum şi verificarea respectării dispoziţiilor Legii nr. 334/2006 şi a H.G. nr. 10/2016, în ceea ce priveşte obligaţia restituirii către candidaţi a sumelor rambursate de către AEP cu ocazia alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din 27 septembrie 2020, a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din 6 decembrie 2020, precum şi cu ocazia alegerilor locale parţiale din anul 2021.
Controlul legalităţii veniturilor şi cheltuielilor se va face pentru toate cele 189 partide politice cuprinse în Anexa la Planul anual de control al finanţării publice şi finanţării private a partidelor politice şi a campaniei electorale în anul 2022, formaţiuni politice înregistrate, conform datelor obţinute din surse publice, până la 31.12.2021, respectiv din Registrul partidelor politice de la Tribunalul municipiului Bucureşti şi din Registrul fiscal al partidelor politice gestionat de AEP.
Menţionăm că Autoritatea Electorală Permanentă a transmis tuturor celor 189 de partide politice - VEZI LISTA acestora în Galeria de imagini de mai jos! ↓ - notificări privind demararea misiunilor de control, urmând ca, în termen de maximum 15 zile de la data primirii acestora, formaţiunile politice să depună toate documentele solicitate la sediile AEP indicate în notificări.
De asemenea, se vor desfăşura misiuni de control ca urmare a sesizărilor oricăror persoane interesate sau din oficiu, atunci când există suspiciuni de încălcare a prevederilor legale privitoare la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
Pe pagina de internet a instituţiei poate fi consultat Planul activităţilor de control al finanţării  partidelor politice şi a campaniei electorale, în anul 2022, accesând website-ul www.finantarepartide.ro la secţiunea Acasă.
Totodată, în anul 2022, în mod similar anilor 2020-2021, concomitent cu misiunile de control, se vor desfăşura în scop preventiv verificări privind respectarea dispoziţiilor legale privind îndeplinirea obligaţiilor referitoare la transmiterea de către formaţiunile politice înscrise în Registrul partidelor politice gestionat la nivelul Tribunalului Bucureşti, a raportărilor obligatorii instituite de Legea nr. 334/2006.
Obiectivele acestor misiuni vizează transmiterea/depunerea de către formaţiunile politice a raportărilor obligatorii a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 5 alin. (4), art. 13 alin. (1) şi (2), art. 15 alin. (3), art. 16 alin. (3) şi art. 17 alin. (4), precum şi a rapoartelor şi a situaţiilor prevăzute de art. 49 alin.(1) şi alin. (3)  din cadrul aceluiaşi act normativ, după cum urmează:
- Raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor realizate în anul precedent, conform art. 49 alin. (1) din Legea nr. 334/2006;
- Situaţiile financiare anuale, conform art. 49 alin. (3) din Legea nr. 334/2006, în cel mult 15 zile de la înregistrarea la organul fiscal competent;
- Toate raportările obligatorii a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 51 alin. (2) din Legea nr. 334/2006;
- O copie a raportului de audit statutar efectuat asupra situaţiilor financiare anuale, în termen de 60 de zile de la data efectuării auditului, conform art. 45 alin. (2) din Legea 334/2006, în cazul partidelor politice care primesc subvenţii de la bugetul de stat.
După finalizarea celor 189 de misiuni de control la formaţiunile politice, vor fi publicate atât pe pagina de internet www.finantarepartide.ro cât şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, rezultatele fiecărui control efectuat, respectiv rapoartele sintetice cuprinzând principalele constatări, eventualele recomandări şi sancţiunile aplicate, dacă este cazul, se arată într-un comunicat al AEP.

Publicat în Politica

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoştinţa opiniei publice că numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 30 aprilie 2022 este de 18.865.076, cu 4.160 mai puţini faţă de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă pe această temă, potrivit căreia, la data de 31 martie 2022 figurau în Registrul electoral 18.869.236 de alegători români.
"Diferenţele apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale conduse de aceştia.
Precizăm că, în perioada 01.04.2022 - 30.04.2022, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri:
- 22.280 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului, conform prevederilor art. 37 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare;
- 54 de persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeaşi lege, referitor la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puşi sub interdicţie.
Un număr de 80 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere.
Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în perioada 01.04.2022 - 30.04.2022 este de 18.094, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
Menţionăm că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.070.464 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 794.612 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.
Potrivit Legii nr. 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare. Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară. Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii", menţionează AEP.

Publicat în Politica
Pagina 1 din 2