Seceta pune autorităţile fluviale în alertă. Şi asta din cauză că Dunărea este la o cotă foarte mică, iar cotele şi debitele fluviului sunt la nivele foarte mici. În zona Cernavodă sunt cele mai multe puncte critice, de aceea navele de dragat lucrează în flux continuu. Numai că pe partea bulgărescă acum se fac lucrări de dragaj şi acolo deja s-au înregistrat blocaje şi nave eşuate.
„Debitele sunt foarte mici, sunt la 2.700, sunt foarte mici şi din nefericire sunt încă în scădere. Atât timp cât nu vine apă de nicăieri, nu are unde să se ajungă în Dunăre, să crească cotele. Problema e că la depunerile care sunt, pe partea de dragaj, partea română, noi, AFDJ, ne-am făcut şi ne facem treaba însă din păcate colegii bulgari nu sunt alături de noi, pentru că problemele sunt pe partea de administrare româno-bulgară. Noi facem, ei nu fac şi de aceea săptămâna trecută la Belene am avut aproape patru convoaie, nave ce au avut eveniment de navigaţie, nave care au eşuat din diferite motive”, a preciza Florin Uzumtoma, director căi navigabile AFDJ Galaţi.
Tot din cauza secetei a apărut şi insula de nisip din mijlocul Dunării, insulă care însă nu este în şenalul navigabil. Doar cursele de la trecere bac de la Galaţi spre Tulcea trebuie să ocolească şi 500-600 de metri din cauza apariţiei insulei.

Publicat în Știrea zilei

O întâlnire importantă a avut loc joi după-amiază, 23 iunie 2022, la sediul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, coordonată de Manfred Seitz, director general al Comisiei Dunării. Scopul întâlnirii a fost dublarea numărului navelor care trec prin rada Sulina, în scopul creşterii capacităţii de a transporta, către Europa şi restul lumii, cereale din Ucraina. Asta în situaţia în care porturile ucrainene sunt grav afectate de război.
La discuţii au participat reprezentanţi ai autorităţilor navale şi portuare, fluviale şi maritime din România, dar şi Alain Baron, raportor al Comisiei Europene pe tema Ucraina, care nu a dorit să facă nici un comentariu. În acest scop, pentru a se aduce cât mai multe mărfuri, mai ales cereale şi alte produse agricole pentru UE şi restul lumii, este important ca şi capacitatea lunară de tranzit prin bara Sulina să se dubleze de la circa 400 de nave lunar acum, la 800.

Manfred Seitz: În spatele acestei activităţi este un plan de acţiune al UE

Oricum, după şedinţa din luna mai 2022, de la sediul AFDJ Galaţi, aceasta s-a triplat, dar trebuie ca eforturile să se intensifice. "Comisia Dunării ajută Comisia Europeană în implementarea liniei de solidaritate UE-Ucraina . În spatele acestei activităţi este un plan de acţiune al UE pentru a facilita şi susţine exportul şi importul produselor agricole, cerealelor din Ucraina, pentru a compensa parţial lipsa de capacitate a porturilor ucrainene din cauza războiului cu Rusia", a precizat Manfred Seitz, directorul secretariatului general al Comisiei Dunării.
În principal, problemele care se pun, sunt legate de necesitatea creşterii capacităţii de operare în porturile ucrainene şi, deopotrivă, creşterii numărului de piloţi români, capabili să treacă de bara Sulina. Pentru a creşte cantitatea de cereale aduse din Ucraina prin porturile româneşti, trebuie dublat numărul piloţilor, dar şi partea ucraineană trebuie să îşi intensifice partea de operaţiuni de încărcare/descărcare. "Partea română va trebui să îşi îmbunătăţească partea de pilotaj, iar cea ucraineană va trebui să dezvolte partea de încărcare/descărcare sau de operare a mărfurilor, pentru a putea ajunge la un număr dorit de nave şi a putea exporta un număr cât mai mare de cereale din Ucraina, către porturile europene sau ale lumii", a spus Cosmin Dumitrache, director Autoritatea Navală Română (ANR).

Angela Ivan: Noi dorim într-un interval foate scurt să avem 60 de piloţi

Greu încercată de război, Ucraina vrea să îşi crească capactiatatea de a prelua marfă în porturile Ismail şi Reni, dar destul de greu, având în vedere că pe maritime operau 160 de milioane de tone de marfă, din care doar 5 milioane prin porturile fluviale. Piloţii români care trebuie să conducă convoaiele de nave, de la Sulina către porturile fluviale, sunt suficienţi, e adevărat că fac faţă cu greu, pentru că numărul de curse a crescut de 2 şi chiar 3 ori.  "Acum activează în jur de 36 de piloţi, în ture de câte 18 ore, normativele noastre pot atrage, în actualul buget, 44 de piloţi, noi dorim într-un interval foate scurt să avem 60 de piloţi, pentru a asigura într-o lună de zile dublarea capacităţii de acum", a explicat Angela Ivan, director AFDJ Galaţi.
Există şi iniţiative legislative menite a atrage noii piloţi. "Ministerul Transporturilor, AFDJ, ANR, încearcă să creeze cadrul prin care se selectează personalul, piloţii, şi să le permită să se breveteze pentru aceste activităţi. Trebuie experienţă în ceea ce priveşte pilotarea navelor pe canalul Sulina. Putem selecta dintre comandaţii maritimi, şi dintre comandanţii fluviali se selectează, dar pe baza unor noi criterii, pe baza unor noi motivaţii, salarii mai mari", a precizat Romeo Soare, şef secţie AFDJ.

Publicat în Știrea zilei

Reprezentanţi ai autorităţilor navale şi portuare, fluviale şi maritime din România, Ucraina şi Republica Moldova s-au întrunit joi, 26 mai 2022, la sediul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos din Galaţi pentru a pune la punct un nou set de măsuri menit a fluidiza şi debloca traficul naval în zona Sulina.
S-a decis ca deblocarea situaţiei să se facă prin coordonarea la nivel de state, fiecare prin instituţiile fluviale şi maritime, şi nu la nivel de agenţi ai navelor.
Totodată, se va stabili exact ce destinaţie şi ce marfă are şi fiecare din cele 102 nave aflate acum în rada portului Sulina. Asta deoarece nu toate cele 102 nave sunt încărcate, unele doar aşteaptă oportunităţi de afaceri în zonă şi aglomerează circulaţia.
Capacitatea redusă de prelucrare portuară a porturile ucrainene dunărene, cu mult mai mică decât a altor porturi afectate de război, a făcut într-adevăr să apară probleme care duc la blocaje şi aglomeraţii.
Piloţii români care trebuie să conducă convoaiele de nave de la Sulina către porturile fluviale sunt suficienţi, e adevărat că fac faţă cu greu pentru că numărul de curse a crescut de 2 şi chiar 3 ori.
Reprezentanţii Ucrainei încearcă să îşi mărească acum capacitatea portuară de a primi marfă, dar şi de a se grăbi procedurile navale astfel încât să se fluidizeze traficul.
Afectată de război, Ucraina vrea să îşi crească capacitatea de a prelua marfă în porturile Ismail şi Reni, dar destul de greu, având în vedere că pe maritime operau 160 de milioane de tone de marfă din care doar 5 milioane prin porturile fluviale.
Republica Moldova colaborează şi dacă este posibil pune la dispoziţie şi micul port Giurgiuleşti pentru a prelua o parte din marfa care ar trebui să ajungă în portul ucrainean Reni.
Se speră ca măsurile adoptate şi verificările suplimentare ale agenţilor maritimi să rezolve criza de la Sulina şi să nu mai existe zvonuri false de lipsa de alimente sau apă pe navele aflate în radă.

Articole similare: Nou front de acostare la Sulina pentru navele maritime

Publicat în Regional

Peste 70 de nave ucrainene încărcate cu marfă, în special cereale, aşteaptă să intre în Portul Sulina, la controlul de frontieră. Verificările se fac în doar trei puncte de acostare, prea puţine pentru fluxul de nave ajunse în port, ceea ce duce la întârzieri şi blocaje, notează tomisnews.ro.

Ciprian Cotigă, reprezentant al Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos Galaţi, a declarat pentru Digi24 că problema e că porturile sunt dimensionate pentru o anumită şarjă de marfă şi că nu se poate trece deodată de la 3-4 nave la 70-80.

„Sunt de aproape cinci ori mai multe nave decât în condiţii normale. Principala încărcătură o reprezintă cerealele, dar ele transportă şi tancuri sau motorină. Problema e că toate porturile sunt dimensionate pentru o anumită şarjă de marfă, nu putem deodată trece de la 3-4 nave la 70-80 de nave. Se creează priorităţi, dar acesta e nivelul pentru verificări, număr de piloţi, puterea de operare a porturilor. Cauza situaţiei e conflictul din Ucraina”, a explicat Ciprian Cotiga.

Până la izbucnirea războiului, prin portul Sulina treceau zilnic 2-3 nave la controlul de frontieră. Acum, timpii de aşteptare sunt şi de câteva zile. După controlul de la Sulina, navele îşi continuă drumul spre porturile Giurgiuleşti sau Ismail, dar şi danele lor sunt aglomerate, ceea ce amplifică blocajele.

Potrivit legislaţiei, din Marea Neagră până în porturile dunărene, navele maritime trebuie conduse de personal al Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos Galaţi. Instituţia spune că are personal, dar că acesta este dimensionat la condiţiile de dinainte de război, scrie digi24.ro. *sursa foto: tomisnews.ro

Publicat în Regional

Şedinţă cu scântei la Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi. Consiliul de Administraţie al AFDJ s-a reunit astăzi, 22 iulie 2021, pentru a luat act de ordinul ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă, prin care este numit un nou director al companiei.

Astfel, actualul director general, Sorin Creţu, a fost înlocuit, acestuia expirându-i mandatul luni, 26 iulie 2021. Pentru moment, locul îi va fi luat de Cristian Şendrea, actual director comercial. Însă din data de 03 august, la şefia AFDJ Galaţi va veni unul dintre membrii Consiliului de Administarţie.

Este vorba despre Cătălin Ciupercă (foto ↑), care are în CV preponderent experienţă în domeniul bancar, însă din martie 2021 a fost numit de ministrul economiei Claudiu Năsui, ca preşedinte al Consiliului de Administraţie al Şantierului Naval Mangalia. Interimatul acestuia se va prelungi până la organizarea concursului pentru ocuparea funcţiei de director general, concurs care se amână de câţiva ani de zile.

Reamintim că în urmă cu două săptămâni, deputatul PNL, George Stângă a fost în centrul unui scandal cu iz de trafic de influenţă motivul principal fiind prelungirea mandatelor directorilor de la AFDJ şi APDM Galaţi, despre care puteţi citi în articolul „Stenograme DNA: George Stângă, interceptat de DNA în timp ce încerca să-şi consolideze poziţia politică.

Potrivit surselor noastre, schimbarea directorului de la APDM, Alexandru Şerban urmează să aibă loc în luna august.

Publicat în Politica

Cele două campanii, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi şi Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi, au administratori provizorii de ani de zile. La cele două companii nu s-au mai organizat concursuri pentru ocuparea funcţiilor de conducere, iar numirile au fost făcute doar pe criterii politice. Partidul care a numit ministrul Transporturilor, a numit şi directorii precum şi administratorii provizorii adică membrii Consiliului de Administraţie. În acest moment, portofoliul Transporturilor fiind deţinut de USR, ministrul de resort, Cătălin Drulă, a făcut numirile unei noi serii de administratori provizorii la cele două companii aflate sub autoritatea ministerului Transporturilor. În plus, mandatele membrilor Consiliilor de Administraţie numiţi de PNL expiraseră, unele din februarie, altele luna aceasta.

”Cătălin Drulă este unul dintre cei mai buni miniștri ai României. A sprijinit Galaţiul prin alocări bugetare pentru investiţiile în desfăşurare, a rezolvat problema autorizaţiilor de construcţie pentru tot ce înseamnă conectare la Podul de la Brăila, a repus pe picioare proiectul terminalului trimodal din Port Bazinul Nou Galați, a desfiinţat mafia de la Metrorex şi repune pe picioare, zilnic, proiecte de infrastructură mare din România, de aceea sunt sigur că numirile de la APDM şi AFDJ sunt făcute cu toată responsabilitatea”. ne-a declarat preşedintele USR Galaţi, Bogdan Rodeanu.

Noii membri ai Consiliilor de Administraţie sunt următorii:

Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi:
- Cătălin Ciupercă - director regional la OTP Bank, experienţă în domeniul bancar şi cunostinţe în zona navală, consultant financiar, a terminat Facultatea deŞtiinţe Economice Ovidius şi curs are şi un curs de 2 ani de CFA (Chartered Financial Analyst)
- Marius Stoicănescu - director la o companie de software şi ex-analist financiar şi auditor timp de 5 ani la KPMG (retea de firme de consultanţă şi audit), a terminat Academia de Studii Economice şi are un master de 2 ani în E-Business
- Georgiana Sîrbu - avocat, cu o experienţă de 10 ani în drept internaţional, a practicat avocatura la una din cele mai mari firme de avocatura din Bucuresti NNDKP, cunoaşte tehnologia BIM (building information modeling - digitalizare în construcţii), a terminat ASE secţia Economică şi Facultatea de drept la Universitatea Bucureşti
- Sorin Boldi - 20 de ani experienţă în avocatură, doctor în filozofie şi licenţiat în drept la Universitatea Bucureşti, a participat la proiecte privind dreptul în afaceri şi administraţie publică
- Bogdan Pîndaru - experienţă în zona navală, manager control calitate la Damen Galaţi, a terminat facultatea navală Dunărea de Jos din Galaţi

Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi:
- Bogdan Spuza – Head of Strategy BNP Paribas, a fost Head of Product Management la BNP şi membru în Consiliul de Adminsitraţie al SN Plafar SA, director la BRD si Unicredit Tiriac Bank, expert în domeniul financiar-bancar
- Nicu Alexandrescu – Country Manager Norgips Romania (parte a grupului Knauf) din 2006, MBA la Milton Keynes in 2010, a terminat ASE Management.
- Sonia Vlad – expert în zona financiară de investiţii, a fost analist financiar la Citco Fund Services şi Associate la Brown Brothers Harriman (companie de private banking şi investment management), a studiat la University College Dublin
- Valentin Stănciulescu – Business Developer pe zona de parcuri industriale, Portfolio Manager la WDP (Warehouses de Pauw), a lucrat timp de 2 ani la UPS Supply Chain şi 5 ani la DHL International, a terminat SNSPA şi are acreditări în IATA/FIATA/CARGO Agent Course.

Zile multe în funcţii nu mai au nici actualii directori ai celor două companii, adică Alexandru Şerban (APDM) şi Sorin Creţu (AFDJ), ce urmează a fi schimbaţi în curând.

 

Publicat în Eveniment

Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi a lansat o achiziţie publică în Sistemul Eelectronic de Achiziţii Publice pentru o pilotină fluvială. Valoarea estimată a achiziţiei este de 2.400.000 lei şi se doreşte ca ambarcaţiunea să fie cu corp din aluminiu, rapidă, de concepţie modernă, execuţie de înaltă calitate, durabilă, fiabilă şi cost scăzut de exploatare.
Pentru efectuarea activităţii de pilotaj pe Dunărea maritimă, AFDJ Galaţi deţine, în prezent, 3 pilotine fluviale noi echipate cu câte un motor tip DOOSAN de 360 CP şi 3 pilotine echipate cu câte un motor tip U2D6 de 217 CP, construite între anii 1980 şi 1981, cu care este asigurată activitatea de pilotaj în porturile Sulina, Tulcea, Galaţi şi Brăila.

Publicat în Eveniment

Nivelul Dunării a ajuns, miercuri, la 89 de cm, în scădere cu 2 cm faţă de ziua de marţi, iar Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi se aşteaptă ca fluviul să scadă în continuare, 1-3 cm, până la finele săptămânii. Totuşi, nivelul fluviului nu a ajuns la minimele istorice înregistrate în verile 2012, 2013 şi mai cu seamă în vara lui 2003. Potrivit AFDJ, în vara lui 2013, nivelul Dunării,  la Galaţi, a ajuns la 76 de cm, în august 2012 - 58 de cm, iar în vara lui 2003, la Galaţi s-a înregistrat un minim istoric, respectiv 37 de cm.

Deocamdată, AFDJ informează că pe tot sectorul românesc al Dunării care se află în administrarea sa sunt asigurate adâncimile necesare circulaţiei pe Dunăre. 

"Deocamdată se draghează pe Dunărea Maritimă doar la Bara Sulina şi în cotul Prutului, urmând să înceapă activităţile de dragare şi pe Dunărea fluvială, în punctele critice", a declarat purtătorul de cuvânt al AFDJ, Nicoleta Donţu.

Totodată, AFDJ a avertizat navigatorii că sunt foarte dificile condiţiile de navigaţie pe sectorul bulgăresc, între Belene şi Batin, respectiv de la km 610 la km 375, însă pe acest sector trebuie dragat de către partea bulgară. 

"Pe acel segment, şenalul navigabil este îngust şi, din cauza adâncimilor mici, navele aşteaptă pentru a trece pe rând. Din acest motiv, sunt nave staţionare. Precizăm că navele nu sunt blocate, doar că aşteaptă să treacă, una după cealaltă. Ar fi fost vorba de blocaj dacă nu s-ar fi circulat deloc. Potrivit Căpităniei Zimnicea, în prezent aşteaptă să treacă 77 de nave cu unităţi, adică şlepuri, împingătoare şi barje. Trebuie precizat că vorbim de şenalul navigabil aflat în administrarea statului bulgar", a mai declarat purtătorul de cuvânt al AFDJ, Nicoleta Donţu. 

Cât priveşte situaţia de la Galaţi, în continuare bacurile circulă cu mare greutate din cauza scăderii nivelului Dunării, care a provocat acumularea de aluviuni, adevărate insule pe care acum bacurile care transportă maşini şi călători de pe malul gălăţean pe cel tulcean le ocolesc, motiv pentru care drumul efectuat este mai lung cu circa 400 de metri şi durează mai mult. Totuşi, cele trei bacuri încearcă să respecte programul normal, cu plecări la 30 de minute, în intervalul orar 7.00-22.00, dar şi noaptea, la cerere.

Tot din cauza scăderii nivelului apelor Dunării, pe mijlocul fluviului au apărut “insule” izolate, formate din aluviuni, porţiuni care se întind pe 2-300 de metri şi care sunt vizibile cu ochiul liber de pe mal. Tinerii curajoşi merg cu bărcile până la acele insule şi chiar urcă pe ele. "Precizăm că insulele care s-au format pe mijlocul Dunării nu se află pe şenalul navigabil şi, ca atare, nu afectează circulaţia navelor", a mai declarat purtătorul de cuvânt al AFDJ Galaţi.

Publicat în Eveniment

Este opinia liderului sindicatului Liber „Farul” de la AFDJ Galaţi, Ştefan Frunză, care susţine că aceasta ar fi singura alternativă pentru reprezentarea drepturilor angajaţilor în condiţiile în care federaţiile sindicale şi confederaţiile sindicale nu mai au nicio pârghie legală pentru a face acest lucru. „Noua legislaţie, care a intrat în vigoare acum câţiva ani, a diminuat rolul confederaţiilor sindicale şi al federaţiilor sindicale, care nu mai au dreptul legal de a negocia contracte de muncă la nivel de economie sau la nivel  de ramură de activitate, ceea ce face ca aceste structuri sindicale să nu mai aibă decât rol de reprezentativitate în diferite comisii şi atât. În aceste condiţii, se impune ca sindicatele să colaboreze la nivel judeţean pentru revigorarea mişcării sindicale, care este la ora actuală în letargie. Voi încerca să pun în practică un mai vechi proiect, care prevedea purtarea unor discuţii cu liderii celorlalte sindicate din Galaţi, lucru pe care l-am început în urmă cu ceva timp. Din păcate, mulţi dintre salariaţi nu mai au încredere în liderii de sindicat, şi aici nu mă refer la toţi, ci în special la liderii de sindicat ai structurilor superioare, care nu s-au schimbat în ultimii 25 de ani”, ne-a declarat Ştefan Frunză.

Publicat în Comunitate