Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" SA anunţă publicul călător că activitatea de transport feroviar va trece, începând de duminică, 31 octombrie 2021, la ora oficială a Europei Orientale, ora 4.00 devenind ora 3.00.

"În noaptea de 30/31 octombrie 2021 trenurile de călători şi marfă vor fi îndrumate din staţiile de formare, conform orei oficiale de vară până la ora 4.00, care devine ora 3.00. Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4.00, ora oficială de vară, vor opri în staţiile din parcurs - de regulă prima staţie cu oprire utilizată de călători, evitându-se opriri în staţiile intermediare -, şi vor pleca după noua oră a Europei Orientale. Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4.00 (care devine ora 3.00) şi care au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală, vor circula până la destinaţie. Trenurile de marfă aflate în circulaţie după ora 4.00 (care devine ora 3.00) îşi vor continua mersul până la staţia finală. Întrucât şi în ţările vecine trecerea la ora oficială a Europei Orientale are loc în aceeaşi zi, 31 octombrie 2021, între staţiile de frontieră cu Republica Moldova, Ungaria, Iugoslavia, Ucraina şi Bulgaria trenurile vor circula după orariile din mersul de tren în vigoare", informează CFR.

Astfel, pe raza a şapte sucursale regionale de cale ferată, 64 de trenuri de călători (51 - CFR Călători şi 13 - operatori privaţi) vor fi afectate de schimbarea orei, după cum urmează: 34 trenuri - aşteaptă la îndrumare; 29 trenuri - aşteaptă în parcurs; 1 tren - circulă până la staţia finală după ora de vară. La nivel naţional, cele 64 trenuri care aparţin tuturor operatorilor de transport feroviar de călători, vor staţiona 3660 de minute pentru trecerea la ora oficială de iarnă. Ora Europei Orientale este valabilă până în ziua de 27 martie 2022, ora 3.00, menţionează CFR.

VEZI numărul trenurilor de călători afectate de schimbarea orei, în FOTO DESCHIDERE! ↑

Publicat în National

Zilele trecute, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, alături de peste 20 de primari din judeţ, a ieşit public să tragă un semnal de alarmă şi să-şi facă publică supărarea cu privire la faptul că Galaţiul nu a primit niciun leu de la Guvern ca despăgubiri pentru localităţile afectate de inundaţii în această vară. Monitorul de Galaţi a relatat pe larg despre acest subiect în articolul „Preşedintele CJ şi 22 de primari din judeţ supăraţi foc că nu au primit niciun ban de la Guvern“. Principala vină pentru nealocarea bugetară pare să fie politică, căci se ştie că Galaţiul a votat preponderent PSD.

Ca replică la nemulţumirile primarilor din localităţile grav afectate de inundaţii şi pentru a scuza Guvernul, preşedintele PNL Galaţi aruncă vina pe fostul prefect, Gabriel Panaitescu, care a fost demis de Guvernul PNL după ruptura de USR, Panaitescu ocupând această funcţie cu susţinerea USR. Despre acest subiect, cotidianul nostru a relatat în articolul „Subprefecţii preiau frâiele Prefecturii Galaţi“.

Printr-un comunicat de presă remis redacţiei Monitorul de Galaţi, George Stângă, afirmă că Guvernul României a alocat, săptămâna trecută, peste 377 de milioane de lei din Fondul de Intervenţie, pentru judeţele afectate de calamităţile naturale şi chiar dacă Galaţiul se numără printre cele mai afectate judeţe din ţară, vina ar fi a fostului prefect de la USR, Gabriel Panaitescu, care nu a depus nicio solicitare pentru alocarea de fonduri. Din acest motiv, Galaţiul nu s-a regăsit pe lista judeţelor care au primit sprijin financiar de la Guvern.

„În ciuda cererilor depuse de administraţiile locale afectate de inundaţii, habarnistul Panaitescu nu a urmat procedura şi nu a transmis solicitările către Guvern pentru alocarea de fonduri pentru refacerea drumurilor, podeţelor sau a altor obiective calamitate. Până acum, am preferat să dăm dovadă de maturitate politică şi am făcut compromisul de a nu-i trage de urechi pe cei de la USR pentru greşelile pe care le-au tot făcut, dar nu mai putem tolera incompetenţa crasă care îi caracterizează pe usrişti, mai ales că acest fapt îi afectează direct pe gălăţeni. USR a fost nociv pentru judeţul Galaţi. Singura decizie bună pentru români pe care a luat-o USR a fost să plece de la guvernare”, spune George Stângă, preşedinte PNL Galaţi.

George Stângă susţine că în cea de-a doua etapă a alocării din Fondul de Intervenţie la dispoziţia Guvernului, subprefecţii liberali, care au preluat atribuţiile fostului prefect, au deblocat situaţia.

„În urma inundaţiilor care  au avut loc în lunile mai-august 2021, la Instituţia Prefectului  au fost înregistrate 20 de rapoarte operative pentru care au fost constituite comisii de evaluare a pagubelor. Deşi avea posibilitatea, poate chiar obligaţia, ca în baza acestor rapoarte să iniţieze o Hotărâre de Guvern, la acel moment, Instituţia Prefectului Galaţi, condusă de Gabriel Panaitescu (USR) nu a făcut acest lucru, Galaţiul fiind astăzi un judeţ care nu a putut beneficia de aceste despăgubiri. Din discuţiile avute la nivel naţional cu reprezentaţii Guvernului, vom face tot posibilului pentru remedierea problemei cu celeritate”, a declarat Andra Constache, subprefect.

Instituţia Prefectului Galaţi a depus, astăzi (n.r. - vineri, 24 septembrie 2021), documentaţia pentru alocarea de fonduri în valoare de peste 6 milioane lei pentru mai multe obiective din judeţ afectate de inundaţii din localităţile Târgu Bujor, Bereşti, Bălăbăneşti, Bălăşeşti, Băneasa, Bereşti - Meria, Costache Negri, Drăguşeni, Fârţăneşti, Folteşti, Jorăşti, Matca, Măstăcani, Oancea, Schela, Scânteieşti, Smulţi, Suceveni, Rădeşti, Valea Mărului şi municipiul Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Şapte din zece (70%) dintre start-up-urile de tehnologie româneşti au fost afectate de pandemia de COVID-19, iar în cazul a 50% dintre fondatorii acestor afaceri a existat consultare cu echipa pentru a găsi soluţii de atenuare a impactului crizei sanitare, arată rezultatele unui studiu iniţiat de Romanian Tech Startups Association (ROTSA), în parteneriat cu peste 130 de actori ai ecosistemului naţional de start-up-uri.
Conform cercetării "Impactul COVID19 asupra Start-up-urilor de tehnologie din România", afacerile de acest tip din România au venituri, în medie, de 150.000 de euro pe an, sunt active pe piaţă de mai puţin de patru ani şi au sub patru angajaţi.
Pentru a lua decizii în vederea atenuării impactului pandemiei, fondatorii start-up-urilor s-au consultat cu întreaga echipă (50%) sau cu consiliul consultativ, cu mentorii şi antrenorii (49%), în timp ce 39% au primit sfaturi de la alţi antreprenori.
Cel mai prosper ecosistem de start-up-uri de tehnologie locale se află în Bucureşti, acesta fiind urmat de Cluj, Timiş şi Bihor.
De asemenea, cea mai semnificativă evoluţie a ecosistemului de start-up-uri din România a avut loc în anul 2017, când numărul de start-up-uri tehnologice nou-înfiinţate aproape s-a triplat faţă de anul precedent.
Potrivit sursei citate, principalele pieţe reprezentate sau vizate de ecosistemul de start-up-uri din România sunt în Europa (în Franţa, Spania şi Italia), în timp ce 41% dintre respondenţi indică SUA drept piaţa principală.
Start-up-urile cu cel mai mare număr de angajaţi sunt cele din categoriile fintech (35,2%), automatizare (35,2%) şi marketing (14,2%). Pe de altă parte, start-up-urile cu cele mai mari venituri se regăsesc în aceleaşi categorii: automatizare (38,1%), fintech (31,8%) şi marketing (12,1%).
La capitolul finanţare, principala sursă a acestor afaceri de tehnologie este autofinanţarea, peste o treime (36%) dintre acestea au realizat strângere de fonduri private (Business Angels - în proporţie de 23%, VC - de 9% şi Equity Crowdfunding - de 4%). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie