Acest lucru rezultă dintr-un calcul făcut de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Galaţi în ceea ce priveşte numărul persoanelor care au lucrat ca zilieri începând din anul 2011, când a intrat în vigoare legea care reglementează prestarea acestei activităţi. Potrivit informaţiilor furnizate de şeful ITM Galaţi, Ionel Petrea, de la intrarea în vigoare a legii şi până la ora actuală au fost cumpărate registre de evidenţă a zilierilor de către 409 angajatori, iar dintre aceştia, 265 au depus o copie cu evidenţa numărului de zile lucrate de către zilieri, care s-a ridicat la 614.171 zile. 

Potrivit legii, o persoană nu poate munci ca zilier mai mult de 90 de zile pe an iar la sfârşitul zilei de lucru, acestuia i se opreşte un impozit de 16% din suma cuvenită pentru munca desfăşurată, angajatorul virând aceşti bani în contul statului. Potrivit aceleiasi legi, pentru o zi de muncă, un zilier nu poate primi o sumă mai mică de 50 de lei. 

„Tinând cont de faptul că o persoană nu poate lucra într-un an decât 90 de zile ca zilier şi că pe parcursul a 4 ani au fost înregistrate ca fiind lucrate 614.171 de zile, făcând un calcul matematic, reiese că din anul 2011 şi până în prezent au lucrat ca zilieri circa 20.000 de persoane, în domeniu agricol, preponderent, cum ar fi cel legumicol, pomicol sau viticol”, „ne-a mai declarat şeful ITM Galaţi, Ionel Petrea. 

Publicat în Comunitate

Ministerul Agriculturii a deschis până în prezent principalele 10 măsuri din noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), cu finanţări de peste 900 de milioane de euro, iar la începutul lunii septembrie va fi lansată şi măsura dedicată infrastructurii din mediul rural, a declarat pentru AGERPRES ministrul de resort, Daniel Constantin.

"Suntem, cred, primul minister care a reuşit să deschidă aproape toate măsurile din noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală. Până în momentul de faţă avem 900 de milioane de euro pe 10 măsuri care au fost deschise din PNDR 2014-2020, respectiv măsurile de investiţii, procesare, partea de pomicultură, tinerii fermieri, fermele mici, irigaţii, investiţii non-agricole. Mai avem însă o provocare la începutul lunii septembrie vizavi de infrastructura din mediul rural şi unde aşteptăm ca şi primăriile să depună proiecte. Practic, avem stabilită strategia pe următorii 6 ani şi nu mai poate fi modificată", a subliniat ministrul Agriculturii.

Noul PNDR 2014-2020 destinat dezvoltării agriculturii cuprinde 14 măsuri de finanţare şi fonduri totale de 9,363 miliarde de euro, din care peste 8 miliarde de euro reprezintă fondurile europene, iar 1,347 miliarde de euro contribuţia naţională. SubMăsura 7.2 — Investiţii în infrastructura de bază are o alocare totală PNDR pentru 7 ani de 1,103 miliarde de euro, din care 935.505.962 euro din fonduri europene şi 167.730.716 euro de la bugetul de stat.

Potrivit şefului MADR, măsurile care efectiv mai trebuie deschise pe noul program sunt cele de agromediu, care însă se deschid în mod automat, infrastructura în mediul rural, partea de cooperare şi cea de silvo-mediu.

În vederea promovării noului Program, ministrul Agriculturii a însoţit Caravana PNDR 2014-2020 în şase judeţe din ţară, iar discuţiile cu potenţialii beneficiari şi cu fermierii au avut loc în 24 de comune din aceste judeţe.

"Am considerat că este important să mergem noi la nivel de comună şi nu la nivel de judeţ, iar până acum am reuşit să ajungem în Timiş, Arad, Bihor, Maramureş, Satu Mare şi Cluj. În fiecare judeţ am fost în 4 comune, în total 24 de comune, dar practic am interacţionat cu fermieri din tot judeţul, pentru că am fost într-o comună care este parte a unui GAL (Grup de Acţiune Locală n.r.). Toţi primarii din GAL au fost invitaţi şi o mare parte au şi venit, iar acest lucru înseamnă că am interacţionat cu tot ceea ce înseamnă suprafaţa judeţului respectiv. Pe de o parte este important să le transmitem informaţii cu privire la viitorul PNDR, iar pe de altă parte este important să avem cel puţin un cetăţean sau o societate, pe cineva din comuna respectivă care să fie parte a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală (RNDR), pentru a transmite informaţii şi pentru a transmite feedback din teritoriu", a explicat ministrul.

Acesta a mai precizat că fiecare participant la acţiunile organizate în teritoriu a completat un formular, iar în perioada următoare vor fi selectaţi cei care vor face parte din această Reţea de diseminare a informaţiilor despre PNDR. "Dacă va fi cel puţin unul pe comună, asta înseamnă cel puţin 3.000 de participanţi la nivel naţional, dar este posibil să fie chiar mai mulţi pe o comună. Este un lucru important, iar mijloacele electronice ne pot ajuta să avem o Reţea mult mai eficientă şi mult mai uşor de constituit", a adăugat Constantin.

Potenţialii beneficiari ai fondurilor europene au fost informaţi în cadrul întâlnirilor din teritoriu despre simplificările aduse noului program, despre sistemul online şi în mod continuu de depunere de proiecte, despre partea de achiziţii cu beneficii şi simplificări atât pentru sectorul public cât şi pentru cel privat, precum şi despre avize, care nu mai sunt necesare la depunerea proiectului ci doar la momentul în care semnează contractul de finanţare.

"Toţi au apreciat că lucrurile merg spre mai bine, dar au venit foarte multe solicitări de simplificare din partea lor. De aceea ne-am dat seama că e bine să mergem la nivel de comună pentru că toate aceste simplificări pe care noi am încercat să le propagăm prin intermediul presei nu au ajuns la toţi beneficiarii aşa cum ne-am dorit noi, şi mulţi dintre participanţi au fost surprinşi că s-au luat deja măsuri pe care le aşteptau şi despre care nu ştiau", a adăugat oficialul MADR.

Ministrul a mai menţionat că a profitat de aceste vizite pentru a le vorbi fermierilor şi despre trecerea la o formă de organizare bazată pe grupuri de producători şi cooperative.

"Acesta este cel mai important lucru în perioada următoare, să trecem la o formă de organizare pe bază de grupuri de producători, pe bază de cooperative. Există acea reticenţă, şi eu mă aşteptam să fie mai puţin prezentă în Ardeal, la conceptul de cooperative. Mă aşteptam, fiind mai aproape de Occident, să nu aibă chiar aşa de mare reticenţă la acest concept. S-au făcut însă şi acolo paşi extraordinari şi dau exemplu cooperativa Someş-Arieş din Cluj pe care am vizitat-o. Lucrează foarte bine şi chiar a făcut pasul următor: a preluat o unitate de microprocesare de la Friesland pe care o gestionează şi o exploatează în acest regim de integrare a producţiei. Am întâlnit cooperative şi la Timiş, la Satu Mare, unde şi ei vor să preia o unitate de procesare. Eu le-am prezentat avantajele pe zona de cooperative şi chiar le-am spus că în luna august vom veni cu o Ordonanţă care să aducă beneficii pentru cei ce se constituie în grupuri de producători sau cooperative. Facilităţi fiscale, cu alte cuvinte, pentru cei care se asociază, şi chiar avem un proiect de ordonanţă pe care o să-l facem public în perioada următoare. Pe de o parte trebuie să le dăm avantaje pentru a-i organiza şi pe de altă parte venim cu facilităţile fiscale şi suplimentări de 20% dacă aplică ca şi cooperative", a mai adăugat ministrul.

Potrivit sursei citate, următoarele judeţe vizitate în cadrul Caravanei vor fi cele din zona Moldovei, respectiv Bacău, Galaţi, Botoşani, Suceava, iar ulterior zona de sud-vest, Caraş, Mehedinţi, însă până la sfârşitul acestui an "vrem să mergem cu caravana în toată ţara". 

Publicat în National

Un raport al Inspectoratului Judeţean Şcolar Galaţi privind adaptarea învăţământului profesional şi tehnic (ÎPT) la dinamica economico-socială a judeţului Galaţi scoate la iveală concluzii surprinzătoare cu privire la domeniile în care tinerii tind să se specializeze, raportat la cererea investitorilor autohtoni în privinţa angajărilor. Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi a realizat mai multe monitorizări ale inserţiei pe piaţa forţei de muncă a absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic, analize realizate în cadrul unor proiecte derulate de ISJ Galaţi, finanţate prin fonduri POS DRU. 

„Învăţământul profesional şi tehnic din judeţul Galaţi, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educaţiei: economic şi social. Prin urmare, ÎPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes, care presupune integrare socio-profesională. În aceste condiţii, învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia”, a spus, recent, inspectorul adjunct Diamanta Bulai. Potrivit acesteia, pentru adaptarea învăţământului profesional şi tehnic la dinamica economică şi socială s-au stabilit mai multe măsuri şi obiective, precum: corelarea ofertei ÎPT din regiune cu nevoile de calificare şi creşterea ofertei pentru formarea profesională a adulţilor; îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT, dar şi dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor, dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere; asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie şi dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT. 

Multe din aceste măsuri deja sunt în derulare, precum cea din urmă - dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT -, fiind deja de notorietate colaborările combinatului ArcelorMittal cu şcolile profesionale (prin şcoala ucenicilor – program de învăţare-specializare a absolvenţilor şcolilor profesionale, la finalul căruia tinerilor li se oferă şi un loc de muncă pe platformă), dar şi colaborarea Şantierului Naval Damen Galaţi cu Liceul “Radu Negru”. 

 

Agricultura şi chimia industrială, neinteresante pentru angajatori

 

Totuşi, analiza sectoarelor economice pe baza datelor statistice din Planul de Dezvoltare Regional 2007-2013 şi din Anuarele statistice ale României  evidenţiază o serie de aspecte specifice regiunii Sud – Est, respectiv judeţului Galaţi, după cum spune Diamanta Bulai. Potrivit acesteia, absolvenţii învăţământului profesional şi tehnic pe specializări precum agricultura, chimia industrială sau protecţia mediului nu îşi găsesc locuri de muncă, spre deosebire de cei care s-au specializat la şcoală în comerţ, industria alimentară, alimentaţie sau turism. 

“Profilul dominant la nivel judeţean al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel local): mecanică, construcţii, industria alimentară, comerţ, electric. Domeniile cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii sunt: mecanic, construcţii, industria alimentară (locuri de muncă vacante în creştere, şomaj în scădere/fluctuant, balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă sau cu tendinţă de echilibrare). Domeniile cu balanţă locuri de muncă/şomeri pozitivă (număr semnificativ de locuri de muncă vacante dar cu tendinţă de scădere a acestor şi potenţial important de absorbţie a forţei de muncă) sunt: mecanică, comerţ, turism şi alimentaţie, fabricarea produselor din lemn. Domeniile cu balanţă locuri de muncă/şomeri negativă (număr important de locuri de muncă vacante, dar cu tendinţă de scădere a acestora şi deci cu un potenţial redus de absorbţie a forţei de muncă) sunt: electromecanică, electronică şi automatizări. Domeniile care au un foarte slab potenţial de absorbţie a forţei de muncă datorită valorilor mici ale numărului de locuri de muncă vacante şi a soldului negativ sau foarte uşor pozitiv al diferenţei locuri vacante/şomeri sunt: agricultura, chimia industrială, estetica şi igiena corpului omenesc, materiale de construcţii, protecţia mediului, tehnici poligrafice”, se arată în analiza Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi. Cu alte cuvinte, există anumite specializări fără mare căutare pe piaţa forţei de muncă, un lucru la care ar trebui să fie atenţi atât părinţii cât şi elevii care îşi aleg liceul la care vor învăţa.   

 

De ce nu vor fermierii să angajeze tineri cu diplomă? 

 

Aşadar, potrivit analizei Inspectoratului Şcolar Judeţean, profilul dominant la nivel judeţean al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii: mecanică, construcţii, industria alimentară, comerţ, electric. Alte domenii, precum mecanică, comerţ, turism şi alimentaţie, fabricarea produselor din lemn, au locuri de muncă disponibile, dar au o tendinţă de scădere a cererii de locuri de muncă pe viitor. Electromecanica, electronica şi automatizările sunt domenii puţin căutate (deşi, în prezent există locuri de muncă vacante), iar cele cu cel mai slab potenţial de absorbţie sunt  agricultura, chimia industrială, estetica şi igiena corpului omenesc, materiale de construcţii, protecţia mediului, tehnici poligrafice. Potrivit aceluiaşi studiu, la 12 luni de la absolvire, absolvenţii ocupaţi din judeţul Galaţi înregistrează cea mai mare concentrare în firme/unităţi de „comerţ” (23,2%). De asemenea, ponderi importante de absolvenţi lucrează în sectoare precum „transport, depozitare şi comunicaţii” (17,7%) „construcţii” (15,3%) şi „hoteluri şi restaurante” (15,8%).

Una din concluziile studiului Inspectoratului Şcolar Judeţean evidenţiază un paradox: deşi judeţul dispune de 289.000 de ha - suprafaţă arabilă şi 351.000 de ha - suprafaţă totală agricolă (aici fiind incluse, pe lângă suprafaţa arabilă, şi culturile de viţă de vie, pomi frunctiferi, păşuni etc.), absolvenţii de şcoli profesionale cu profilul agricultură sunt condamnaţi să rămână şomeri sau să se angajeze în alte domenii decât în cel în care s-au specializat.  

Lipsa de căutare a absolvenţilor şcolilor profesionale de agricultură a fost semnalată cu îngrijorare de Romică Gârneaţă, liderul filialei locale a CNSLR Frăţia, care a propus chiar o creştere a numărului de clase pe profil agricol la nivelul judeţului Galaţi: “Mă miră faptul că în domeniul agricol nu prea punem accent. Eu ştiu că Galaţiul are o pondere agricolă, este un domeniu de viitor pentru noi şi ar trebui ca tinerii să fie îndreptaţi către acest domeniu”. 

Pe de altă parte, reprezentanta Inspectoratului Şcolar Judeţean a explicat faptul că fermierii nu dispun de putere financiară pentru a angaja astfel de absolvenţi. În plus, şi tinerii absolvenţi au o concepţie greşită despre şcolile cu profil agricol (privite de obicei drept “ultima soluţie”), care se reflectă în calitatea profesională a absolvenţilor. “Noi am face mai multe clase, dar nu vine nimeni, pentru că există o anumită percepţie... trebuie să modificăm şi percepţia în legătură cu agricultura, cu munca agricolă, care s-a schimbat de-a lungul anilor, nu mai este o ocupaţie de categoria a şaptea, să zicem... Noi avem câte 2-3 clase pe profil agricol, dar nu avem opţiuni, pentru că la ele vin elevii care nu au unde să se ducă. Şi, legat de absorbţia slabă de forţă de muncă calificată, vreau să vă spun că nu avem fermieri capabili să absoarbă această forţă de muncă”, a spus Diamanta Bulai, inspector şcolar adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi. Potrivit acesteia, o soluţie pentru ca aceşti absolvenţi să lucreze în domeniul în care s-au specializat ar fi accesarea de fonduri europene, cu ajutorul cărora aceşti absolvenţi să îşi înfiinţeze propriile microferme agricole.

Publicat în Știrea zilei