Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) a început joi campania de irigat în judeţul Olt, până la această dată fiind irigate culturi de grâu, rapiţă, orz şi lucernă, informează vineri Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Astfel, la solicitarea OUAI-urilor din cadrul amenajărilor de irigaţii Dăbuleni Potelu Corabia, ce administrează o suprafaţă de 10.928 ha şi Sadova Corabia, cu o suprafaţă administrată de 19.050 ha, au fost irigate 490 de hectare de grâu, 343 de hectare de rapiţă, 980 de hectare de lucernă şi 350 hectare de orz.
"Sistemul de irigaţii este într-o continuă refacere şi avem lucrări la nivelul întregii ţări în desfăşurare, tocmai pentru a pune la punct acest sector fără de care nu se va mai putea face performanţă în viitor, ţinând seama de schimbările climatice care îşi fac din ce în ce mai mult simţită prezenţa în România", a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea.
Conform sursei citate, introducerea apei pe canalele de aducţiune ce asigură necesarul de apă pentru irigaţii se realizează pe măsura solicitărilor, concretizate pe bază de comenzi ferme, în urma încheierii contractelor multianuale sau sezoniere.
Astfel, pe măsură ce se vor primi noi solicitări de apă de la beneficiarii cu care ANIF are încheiate contracte de irigaţii sau se vor încheia noi contracte, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare va continua să pună în funcţiune noi aducţiuni.
"Din solicitările transmise, până la finalul lunii martie, campania va fi extinsă în alte cinci judeţe. MADR, prin structurile teritoriale, încurajează şi sprijină toţi fermierii să încheie contracte, având ca obiect livrarea apei pentru irigaţii, pentru a putea asigura astfel un nivel corespunzător de umiditate a solului, care să stimuleze creşterea productivităţii agricole", se mai precizează în comunicat. (sursa Agerpres)

Executivul a aprobat joi o Ordonanţă de Urgenţă prin care a fost actualizat cadrul legal pentru absorbţia fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, informează joi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
"În Şedinţa de Guvern din data 9 martie 2023 a fost aprobată o Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea OUG nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit", se arată într-un comunicat al MADR.
Prin actul normativ se creează cadrul prin care MADR, în calitate de Autoritate de Management pentru PNDR, adoptă toate dispoziţiile legale, de reglementare şi administrative în conformitate cu legislaţia în vigoare (art. 58 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013). La acest moment, cheltuielilor aferente pentru perioada de tranziţie din FEADR şi EURI ale cărei operaţiuni financiare se vor finaliza la data de 31.12.2025, li se aplică principiul n+3, atât din punct de vedere al încheierii angajamentelor legale, cât şi din punct de vedere a efectuării plăţilor.
Resursele financiare suplimentare puse la dispoziţie de CE pentru componenta de dezvoltare rurală sunt de 2.148.056.744 euro FEADR şi 692.093.810 euro EURI, reprezentând finanţare externă nerambursabilă. Procentul de cofinanţare de la bugetul de stat a sumelor puse la dispoziţie de CE din FEADR este de 16,5%, plafonul financiar EURI pus la dispoziţie de CE, potrivit Regulamentului CE 2094/2020, putând fi accesat fără o contribuţie proprie a statului membru.
De asemenea, actul normativ vizează utilizarea sumelor declarate eligibile în urma închiderii conturilor de către Comisia Europeană, pentru finanţarea instrumentelor financiare de creditare şi garantare gestionate de MADR prin Fondul constituit în baza Legii nr. 218/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, resurse financiare ce vor putea fi utilizate prin punerea la dispoziţia Fondurilor de Garantare a sumelor necesare constituirii plafoanelor de garantare, în baza Convenţiilor încheiate cu MADR.
Totodată, prin actul normativ aprobat se stabileşte că Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale va face parte dintre structurile care asigura buna guvernanţă a PS 2023-2027, potrivit Planului strategic PAC 2023-2027 (PS 2023-2027), aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C(2022) 8783 din 7 decembrie 2022.
Se introduc şi modificări pentru lărgirea sferei de competenţă a Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), astfel încât agenţia, în condiţiile delegării de competenţe de către alte autorităţi de management, să îndeplinească rolul de organism de implementare al altor fonduri, respectiv finanţarea învăţământului liceal agricol prin PNRR şi asigurarea independenţei energetice a domeniilor agricultură, industrie alimentară şi a organizaţiilor de utilizatori de apă pentru irigaţii, conform OUG nr. 66/2022, finanţate din Fondul de modernizare.
Alte modificări vizează clarificări sau completări ale unor norme în materia efectuării plăţilor, avansuri, garanţii şi debite respectiv completarea fluxurilor financiare cu reglementări specifice situaţiilor apărute în derularea fondurilor provenite din FEADER, FEGA şi FEPAM.
Măsurile propuse prin actul normativ nu generează impact bugetar suplimentar bugetului general consolidat şi al MADR, sumele fiind cuprinse în prevederile bugetare aprobate.
''De prevederile actului aprobat astăzi vor beneficia fermieri, operatorii economici- producători/procesatori de produse agricole şi alimentare din lanţul de aprovizionare agricol şi alimentar, autorităţi publice locale, instituţii de învăţământ agricol, unităţi de cercetare agricolă etc.", se mai spune în comunicat. (sursa Agerpres)

Executivul a adoptat joi Hotărârea privind acordarea unor ajutoare excepționale destinate producătorilor agricoli pentru cheltuieli angajate cu achiziția de resurse materiale necesare pentru aplicarea tehnologiei la suprafețele înființate cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin.

"Venim în întâmpinarea celor care își dedică timpul și priceperea pentru a asigura prezența pe mesele românilor a produselor agricole calitative, într-un context al unui an agricol dificil. Influența factorului de risc secetă ne obligă să ne aplecăm atenția asupra tuturor sectoarelor de activitate și să dăm ajutorul de care bravii noștri fermieri au nevoie, mai ales în aceste vremuri complicate", a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, conform unui comunicat remis Agerpres.

Schema de ajutor derulată de Ministerul Agriculturii prin APIA contribuie la asigurarea securității alimentare și este destinată unui număr de 174.500 beneficiari care administrează 144.170 hectare de teren agricol.

Bugetul alocat pentru sprijinul producătorilor agricoli din sectorul vegetal este de peste 126,15 milioane lei, echivalentul sumei de 25,49 milioane euro și provine din fonduri de la bugetul național - 63,075 milioane lei (echivalentul sumei de 12,745 milioane euro) și fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană -63,075 milioane lei (12,745 milioane euro).

Cuantumul ajutorului excepțional este de 875 lei/ha, echivalentul sumei de 176,80 euro/ha acordat pentru fermierii care lucrează minimum 0,1 ha inclusiv și maximum 200 ha inclusiv.

Beneficiarii schemei sunt: persoane fizice; persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale constituite potrivit OUG nr. 44/2008; persoane juridice; grupuri de producători sau organizații de producători; structuri din domeniul cercetare, respectiv universitățile, institutele și stațiunile de cercetare-dezvoltare.

Pentru a accesa ajutorul excepțional, potențialii beneficiari trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate: să fie înregistrați în evidențele APIA cu cererea unică de plată 2022; să utilizeze o suprafață de minimum 0,1 ha inclusiv și maximum 200 ha inclusiv, cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin; să achiziționeze pe bază de documente justificative următoarele resurse materiale: produse fertilizante și/sau produse de protecție a plantelor și/sau motorină în perioada 24 februarie 2022-12 august 2022.

Obiectivele de eradicare a foametei şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură nu vor fi atinse în 2030 dacă agricultura "nu câştigă în eficacitate", au apreciat Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), informează AFP.
Într-un raport publicat recent, cele două organizaţii estimează că "productivitatea agricolă mondială va trebui să crească cu 28% în cursul următorului deceniu" pentru a elimina foametea şi a reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră, în conformitate cu traiectoria fixată prin Acordul de la Paris cu privire la climă.
Pentru aceasta, va trebui "triplată creşterea productivităţii agricole înregistrată în ultimii zece ani". Majorarea randamentelor recoltelor mondiale ar trebui să crească de la 13% la 24% în intervalul 2022-2031 iar productivitatea în sectorul creşterii animalelor ar trebui să se majoreze cu 31%.
"Dacă statu quo-ul se va menţine, obiectivul de dezvoltare durabilă ODD-2 Foamete "Zero" al ONU nu va fi atins până în 2030, iar emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură vor continua să crească", avertizează FAO şi OCDE.
La ora actuală, cele două organizaţii mizează pe o creştere medie a producţiei agricole mondiale de 1,1% pe an între 2022 şi 2031, în principal în ţările cu venituri mici sau medii.
"Investiţiile pentru a creşte randamentele şi o mai bună gestionare a exploataţiilor ar trebui să stimuleze producţia vegetală", subliniază FAO şi OCDE. "Dacă mizăm pe un progres continuu în sectorul vegetal şi pe o tranziţie spre sistemele mai intensive, 80% din proiecţiile de creştere ar urma să decurgă dintr-o îmbunătăţire a randamentelor" şi 15% din extinderea terenurilor cultivate.
De asemenea, producţia animală şi piscicolă ar urma să crească cu 1,5% pe an, în principal graţie unei gestionări mai eficiente a şeptelurilor şi a metodelor de alimentare mai intensive.
Aceste perspective de creştere presupun "un acces mai mare la inputuri (precum îngrăşăminte) şi investiţii favorabile productivităţii în tehnologie, infrastructură şi formare".
Însă, războiul din Ucraina a dus la explozia preţurilor la energie şi inputuri şi o creştere prelungită "va majora costurile de producţie şi ar putea limita creşterea" în anii care vor veni, avertizează FAO şi OCDE, cu riscuri de a bulversa prognozele.
"Emisiile directe de gaze cu efect de seră legate de agricultură ar urma să crească cu 6% în următorul deceniu iar creşterea animalelor va fi responsabilă pentru mai mult de 90% din această creştere", susţin autorii raportului. În schimb, este posibil ca aceste emisii să crească mai lent decât producţia, graţie unei îmbunătăţiri a randamentelor şi o diminuare a şeptelului de rumegătoare, însă această scădere va depinde şi de eforturi suplimentare din partea puterilor publice pentru a limita, de exemplu, risipa alimentară. (sursa Agerpres)

Asociaţia Forţa Fermierilor (AFF) atrage atenţia decidenţilor politici şi administrativi din România, dar şi opiniei publice, în general, despre situaţia dramatică în care se află multe regiuni din ţară din cauza secetei.

"Dorim să ne referim în cele ce urmează la regiunea Moldovei, unde lipsesc aproape complet sistemele de irigaţii de unde primim semnale disperate din partea membrilor noştri din filialele judeţene respective. În această zonă, sunt situaţii unde lucrurile stau mai prost decât în 2020, care a fost un an catastrofal din punct de vedere meteorologic pentru majoritatea regiunilor agricole ale ţării!
Spre exemplificare, în multe ferme din Moldova, conform informaţiilor primite de la membrii AFF din zonă, producţiile de grâu nu vor depăşi două tone de grâu la hectar în cel mai bun caz, fiind cazuri în care vorbim şi de sub o tonă la hectar. Pentru aceşti fermieri, aceste producţii, în condiţiile creşterii de costuri cu inputurile şi cu carburanţii înseamnă colaps financiar. Situaţia este cu atât mai gravă, cu cât nici culturile de primăvară, în special porumbul, nu arată deloc bine, pârjolite fiind de seceta agresivă. Dezastru la grâu, dezastru la porumb, pentru mulţi agricultori din zona Moldovei aceasta înseamnă că fermele lor vor fi în moarte clinică la finalul acestui an.
Solicităm decidenţilor de la nivelul Guvernul şi Parlamentului să adopte de urgenţă de decizia politică de a relansa investiţiile în Canalul Siret-Bărăgan, singura soluţia pentru construcţia unui sistem de irigaţii viabil în regiunea Moldovei", potrivit unui comunicat al AFF.

Asociaţia Forţa Fermierilor va transmite acest mesaj şi în cadrul evenimentul Agrointeligenţa EXPO, organizat într-o fermă performantă din Sascut, judeţul Bacău, în data de joi, 23 iunie, şi care vizează lansarea unei campanii naţionale de sprijinire a investiţiilor în irigaţii, atât în modernizarea sistemelor existente cât şi construcţia de obiective noi, care să îi salveze pe fermierii români de seceta cronică instalată şi care să întărească securitatea alimentară a României.

Angajaţii din agricultură şi industria alimentară vor avea un salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată de minimum 3.000 lei lunar, de la 1 iunie, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, informează Inspecţia Muncii.
"În atenţia angajatorilor care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară, potrivit Codurilor CAEN 01 - agricultură, vânătoare şi servicii anexe (codurile 011 - 016) şi CAEN 10 - Industria alimentară: Începând cu data de 1 iunie 2022, vor fi operate şi transmise în Revisal modificările salariale intervenite prin efectul Legii nr. 135 din 13 mai 2022, pentru modificarea şi completarea unor acte normative", se menţionează în comunicat.
Astfel, pentru salariaţii angajatorilor care desfăşoară, pe teritoriul României, activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând, în medie, 17,928 lei/oră.
Conform sursei citate, "în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) lit. h) H.G. nr. 905/2017, aceste modificări se transmit în registru în termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii modificării."
"Prevederile Legii nr. 135/2022 trebuie coroborate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora 'Cuantumul remuneraţiei brute orare stabilite de părţi nu poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată []'. Astfel, facem precizarea că valoarea minimă a remuneraţiei la care are dreptul zilierul care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional în sectorul agricol şi în industria alimentară este cea prevăzută la art. III alin. (1) şi (2) din Legea nr. 135/2022", se menţionează în comunicat.
Reprezentanţii Inspecţiei Muncii menţionează că, în urma interogării, la data 30 mai 2022, a bazei de date privind Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor în format electronic, ce conţine informaţii conform transmiterilor de registru efectuate de către angajatori, numărul total de contracte active cu tipul normei normă întreagă şi salariu de bază lunar brut de 2.550 lei, pentru care este obligatorie operarea şi aplicarea majorării salariale, este de 34.586 pentru Codul CAEN 01, respectiv 56.605 pentru codul CAEN 10.

Angajatorii pot majora, voluntar, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 lei

De asemenea, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 67/2022 privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea art. 59 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în perioada 1 iunie - 31 decembrie 2022, angajatorii pot majora, voluntar, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 lei, respectiv de la 2.550 lei la 2.750 lei.
"Această majorare se acordă salariaţilor care desfăşoară activitate în baza contractului individual de muncă, sunt încadraţi cu normă întreagă şi numai la locul unde se află funcţia de bază. Pentru suma de 200 lei nu se datorează impozit pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii", se mai precizează în comunicat.
Conform sursei citate, prevederea majorării salariului minim este, însă, obligatorie în cazul persoanelor nou-angajate în perioada 1 iunie - 31 decembrie 2022, nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include alte sporuri, urmând să fie de 2.750 lei.
"Această prevedere nu se aplică personalului salarizat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice, cu modificările şi completările ulterioare, măsura fiind destinată exclusiv salariaţilor din domeniul privat", se menţionează în comunicat.
Reprezentanţii Inspecţiei Muncii precizează că majorarea este facultativă şi nu este obligatoriu să fie acordată de la început de lună, putând fi acordată şi pentru o fracţiune de lună, situaţie în care se va diminua corespunzător. "În mod similar, suma de 200 lei se diminuează în funcţie de data angajării, respectiv data încetării contractului individual de muncă", potrivit sursei citate.
Totodată, majorarea de 200 de lei vizează exclusiv salariul minim de 2.550 de lei. "Ea nu se acordă la salariile minime de 3.000 lei stabilite în domeniile construcţii, agricultură şi industria alimentară", se mai spune în comunicat.
Scutirea de taxe pentru suma lunară de 200 de lei se aplică şi în cazul persoanelor angajate după data de 1 iunie 2022, cărora li se stabileşte un salariu brut de 2.750 de lei, fără a lua în calcul sporurile şi alte adaosuri. (sursa Agerpres)

Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară (SINDALIMENTA) anunţă prin intermediul unui comunicat de presă că va organiza joi, 12 mai 2022, ora 11.00, un miting de protest în faţa sediului Ministerului Agriculturii din b-dul Carol, Bucureşti.
Conducerea federaţiei precizează că a luat această decizie pentru că "Guvernul ignoră solicitarea noastră de a repara marea nedreptate făcută la adoptarea proiectului de lege privind stabilirea unui salariu minim garantat de 3.000 de lei brut în industria alimentară şi agricultură".
"În forma sa actuală, viitoarea lege face o mare nedreptate angajaţiilor din sectoarele ape minerale şi îmbutelierea altor ape, bauturi carbogazoase, sucuri din fructe şi legume, bere, precum şi angajaţiilor din domeniul pisciculturii, deoarece aceştia nu vor beneficia de prevederile ei. Este vorba despre circa 10.000 de angajaţi care s-au trezit că, deşi activează în sectorul industrie alimentară, bauturi si tutun, au fost excluşi de la prevederile viitoarei legi care aşteaptă de ceva timp să fie promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.
Problema este generată de faptul că sectorul Industria Alimentară a Băuturilor şi Tutunului are activitatea împărţită în două coduri CAEN: 10 şi 11. În codul CAEN 10, referitor la industria alimentară, figurează prelucrarea mâncării, a produselor lactate, a uleiului, a produselor de brutărie, prelucrarea şi conservarea cărnii, a peştelui, crustaceelor şi moluştelor, precum şi fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor. Proiectul de lege adoptat luna trecută de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, precizează că se vor mări salariile din industria alimentară, numai angajaţiilor din domeniile incluse în codul CAEN 10. La codul CAEN 11 figurează, printre altele, producerea sucurilor din fructe şi legume, bauturi carbogazoase, producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate (cod CAEN 1107) şi a berii (cod CAEN 1105). Cum proiectul nu face referire la aceste activităţi, angajaţii din respectivele sectoare, deşi sunt asimilaţi industriei alimentare, nu pot beneficia de creşterea salariului.
Pe de altă parte, trebuie spus că, în mod inexplicabil, de la prevederile viitoarei legi au fost excluşi şi angajaţii din domeniul pisciculturii", se arată în comunicatul citat.

«Date care se bat cap în cap!»

O altă problemă rezultă din lipsa de claritate a momentului aplicării prevederilor legii, deoarece are date care se bat cap în cap, menţionează Federaţia.
"Dacă la art. 3 se precizează că ea îşi va produce efectele începând cu data de 1 iunie 2022, ceva mai jos citim că va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023. Lipsa de profesionalism cu care a fost adoptat acest proiect de lege demonstrează, dacă mai era nevoie, cam care este respectul pe care îl acordă parlamentarii salariaţiilor din România.
Toate apelurile făcute de SINDALIMENTA către Ministerul Agriculturii şi către Comisia pentru agricultură din Camera Depuaţilor pentru îndreptarea acestei mari gafe, au fost cu desăvârşire ignorate, deşi drepturile salariale a 10.000 de angajaţi sunt călcate în picioare de reprezentantii statului roman.
În aceste condiţii singura formă de protest pe care o mai avem la îndemână pentru a atrage atenţia guvernanţilor că nu-şi pot bate joc de 10.000 de angajaţi, este organizarea unui miting de protest în faţa Ministerului Agriculturii.
Atragem atenţia că în situaţia nesoluţionării acestor probleme, vom apela la organizaţiile europene şi internaţionale la care federaţia este afiliată, ne vom adresa Curţii Constituţionale a României pentru discriminarea făcută în acelasi sector de activitate şi, nu în ultimul rând, vom declanşa procedura de grevă generală în industria alimentară", conchide Federaţia comunicatul remis presei astăzi, miercuri, 11 mai 2022.

Camera Deputaţilor a votat astăzi proiectul de lege care introduce un regim special de impozitare pentru agricultură şi industria agroalimentară, anunţă deputatul şi preşedintele PNL Galaţi, George Stângă.

"Mai exact, legea pe care am votat-o în plenul Camerei urmăreşte aplicarea unui regim de impozitare asemenea celui practicat în domeniul construcţiilor pentru persoanele care obţin venituri din activităţi prestate în sectorul agricol, pescuit şi industrie alimentară. Proiectul de lege vine să îndeplinească angajamentul asumat de către guvernul condus de Nicolae Ciucă prin care salariul minim în agricultură şi industria alimentară va fi de 3.000 de lei brut, similar celui din sectorul construcţiilor. Forţa de muncă e o problemă cu care se confruntă agricultura românească, iar această modificare legislativă vine să ofere un stimul în vederea atragerii de noi lucrători", precizează George Stângă.

Potrivit preşedintelui PNL Galaţi, aceste măsuri sunt absolut necesare, având în vedere că sectorul agricol satisface o cerinţă esenţială a societăţii româneşti, aceea de asigurare a hranei.

"Munca în domeniul agricol are nevoie de sprijin, pentru că sectorul agricol oferă condiţii de lucru vitrege. Aceste măsuri sunt absolut necesare, având în vedere că sectorul agricol satisface o cerinţă esenţială a societăţii româneşti, aceea de asigurare a hranei. Modificările aduse de proiectul legislativ îi încurajează pe români să investească în domeniul agricol, iar în acelaşi timp au rolul de a preîntâmpina efectele crizelor care se anunţă. Securitatea alimentară a unui stat nu poate fi asigurată decât dacă acesta e capabil să îşi producă singur hrana! PNL a votat pentru adoptarea legii. Ea va fi completată de multe componente liberale ce ţin de zona de investiţii în agricultură, care au fost preluate de către Guvern în pachetul de „Sprijin pentru România”", menţionează George Stângă.

În şedinţa de Guvern de vineri, 25 martie 2022, au fost aprobate noi ale Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pe perioada 2010-2024, precum şi fondurile necesare pentru îndeplinirea lor. Fondurile alocate pentru implementarea acestei etape sunt în valoare totală de 75,4 milioane de lei (23 de milioane lei credite bugetare şi 52,4 milioane lei credite de angajament), anunţă Ministerul Agriculturii.

„Prin continuarea investiţiilor în sistemele de combatere a grindinei şi de creştere a precipitaţiilor, complementar cu dezvoltarea sistemului de irigaţii la nivel naţional, protejăm munca fermierilor în faţa schimbărilor climatice şi fenomenelor meteo extreme care îşi fac din ce în ce mai simţită prezenţa în ţara noastră. Prin încercarea de creştere a nivelului precipitaţiilor şi de diminuare a  condiţiilor de formare a grindinei, ne propunem să menţinem producţia la un nivel ridicat”, a declarat Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP) vor fi realizate investiţii la nivelul tuturor regiunilor. 

La Centrul Zonal de Coordonare MOLDOVA, s-au alocat bani pentru studii, proiecte tehnice, execuţie lucrări, achiziţie echipamente şi dotări pentru Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iaşi şi pentru Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea ca urmare a înfiinţării de noi grupuri de combatere în zona de nord (Grupul de combatere a căderilor de grindină Suceava-Botoşani, cu 18 Puncte de lansare) şi est (Grupul de combatere a căderilor de grindină Matca-Galaţi cu 9 Puncte de lansare); studiul de fezabilitate pentru înfiinţarea Unităţii de Creştere a Precipitaţiilor MOLDOVA şi execuţia Sistemului integrat de comunicaţii şi informatică pentru intervenţii active în atmosferă şi achiziţia unui radar dedicat.

În zonele Banat, Oltenia, nordul şi centrul Moldovei vor avea loc activităţi experimentale de creştere a precipitaţiilor cu tehnologia aviaţiei.

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Transcarpathians Trading SRL din Bucureşti (TCT) intenţionează să preia compania Thames Farming Enterprises BV din Olanda (Thames).
Thames este compania mamă a companiilor Agricom Borcea SA, Tudor 92 SRL, Concordia Agro SRL şi Alisa Farm Management SRL din judeţul Călăraşi. Agricom Borcea SA, Tudor 92 SRL şi Concordia Agro SRL care au ca principal obiect de activitate cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase în judeţul Călăraşi, iar Alisa Farm Management SRL le oferă acestora servicii de conducere şi management pentru operaţiunile locale.
TCT face parte din African Industries Group (AIG) şi desfăşoară activităţi de cumpărare şi vânzare de bunuri imobiliare proprii. În România, AIG este implicată în operaţiuni agricole, în distribuţia de maşini agricole, precum şi în dezvoltare imobiliară şi investiţii şi este deţinută de Raj Kamal Gupta, fratele lui Sanjeev Gupta (foto ↑), cel care deţine combinatul siderurgic Liberty Galaţi.
În urma analizei, autoritatea de concurenţă a constatat că această operaţiunea nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia şi nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal.