Chiar de la cinci dimineața, peste 100 de gălățeni cu dizabilități, sau însoțitorii acestora, s-au așezat din nou la coadă în fața centrului unde se împart ajutoarele alimentare de la UE.

Vineri, în prima zi de distribuției a acestora, au fost 2.170 de pachete. Până vineri la ora 23.00, 1.070 dintre acestea s-a distribuit, reprezentanții Primăriei și-au mărit programul, nu au închis la 16.00, ci au stat până la 23.00, când a luat colet ultimul om de la rând.

Mulți oameni însă, bolnavi și în vârstă, nu au rezistat ore în șir la rând și s-au întors astăzi. 1.100 de pachete ce conțin de la ulei la făină, zahăr, conserve din carne, paste, orez, compot și gem erau disponibile a fi împărțite luni dimineață. Și mâine, dar și miercuri, dacă vor mai rămâne pachete, populația le va putea lua, deoarece centrul este deschis.

Ținând cont de creșterea mare a prețurilor la alimente, de tăvălugul facturilor și creșterea prețului medicamentelor, bătrânii și bolnavii de la coadă spun că au nevoie ca de aer de aceste alimente, așa că stau și îndură indiferent de vreme și timp.

Citește AICI și "S-au călcat în picioare! Gălățenii cu handicap, coadă uriașă la alimentele de la UE (FOTO)"

Sute de gălățeni stau la o coadă imensă la centrul de distribuire a pachetelor cu alimente din partea Uniunii Europene pentru persoanele cu dizabilităţi (foto ↓).

Unii au făcut şi noapte albă la coadă, deoarece sistemul de acordare este pe principiul «primul venit, primul servit», aşa că, pentru cele aproximativ 2.100 de pachete, oamenii au ocupat rând încă de aseară, de la ora 22.00. "De abia mă mai ţin pe picioare. Eu de la 03.00 am venit. Dar erau deja oameni la coadă, de la 10.00 au tot venit, de azi noapte", spune un cetățean aflat la rând.

Multe dintre persoanele cu dizabilităţi şi-au trimis aparţinătorii la această coadă lungă de peste 500 de metri. Cel mai greu este pentru cei care nu au rude, sunt bătrâni cu probleme locomotorii şi au fost nevoiţi să vină personal la această coadă şi mulţi se sprijineau în cârje sau îşi aduseseră câte un scăunel.

Oamenii cereau ca să nu fie un singur centru, ci mai multe în oraş, aşa ar fi mai uşor. Unii au venit pe la 05.00, deoarece nu aveau mijloc de transport și au aşteptat să înceapă mijloacele de transport în comun să circule. Pentru a se scurta timpul de aşteptare, autorităţile au deschis cu două ore mai devreme, adică 06.00 în loc de 08.00, cum era programul centrului.

Distribuirea merge greu pentru că se verifică actele aparţinătorului şi deopotrivă a celui pentru care a venit să ridice coletul. Şi aşa cum se întâmplă când stai ore întregi la coadă, apar şi conflictele legate de locul pe care îl ocupi în această mare de oameni şi apar vociferările.

Pachetul alimentar cântăreşte peste 25 kg şi conţine făină albă de grâu, mălai, paşte făinoase, ulei, zahăr, orez, conservă carne de vită, conservă carne de porc, pate de ficat, compot de fructe şi gem de fructe. Sunt rămase peste 2.100 de pachete.

Inflaţia accentuată are efecte surprinzătoare în societatea românească. Scumpirile au dus mulţi oameni în imposibilitatea de a îşi cumpăra produsele de care au nevoie, aşa că au recurs la alte soluţii mai puţin legale. Mai exact, la furturile de alimente. Şi nu vorbim de cazuri izolate, notează euronews.ro.
Numărul acestor incidente este în creştere cu aproximativ 10% faţă de anul trecut. Astfel, numărul furturilor de pe rafturi a crescut la 8.697, în primele 9 luni ale acestui an, de la 7.868 în aceeşi perioadă a anului trecut.
În acest context, mai mulţi retaileri au început să securizeze alimentele precum untul sau produsele din carne.

Ce se întâmplă, de obicei, cu cei care fură

Cercetarea furturilor de supravieţuire, cum le numesc poliţiştii, implică multe resurse şi, cum prejudiciile sunt mici, de cele mai multe ori nu ajung în instanţă.
„O bună parte din furturi nu sunt raportate, comercianţii recuperează prejudiciul şi nu mai raportează nimic. Unele furturi sunt descoperite mult mai târziu, pentru că oamenii (angajaţii magazinelor, n.r.) vizualizează camerele şi deja nu mai este mare lucru de făcut”, a declarat, la Euronews, Vitalie Josanu, preşedintele Sindicatului Poliţiştilor „Diamantul”.
În cazul unui astfel de furt, de obicei, poliţiştii se deplasează la faţa locului şi audiază suspectul şi martorii. „Audierilor pot fi făcute la secţia de poliţie sau chiar şi la faţa locului, dacă situaţia impune această procedură. După care - fiind vorba de un furt mic, de regulă - omul este lăsat în liberate. De cele mai multe ori nu există consecinţe”, a adăugat Vitalie Josanu.

Ungaria se confruntă cu aceeaşi problemă

Numărul furturilor de alimente din magazine a crescut, în Ungaria, cu 22 de procente, spun poliţiştii. Este unul dintre efectele inflaţiei din Ungaria, unde viaţa este tot mai scumpă. Hoţii nu mai fură băutură scumpă sau ţigări, ci salam sau legume, de exemplu.
Deşi în toate supermarketurile din Ungaria sunt instalate camera de supraveghere, numărul hoţilor este în creştere. Potrivit poliţiei maghiare, în primele zece luni ale anului s-au înregistrat 8000 de furturi, adică o medie de aproximativ 25 de furturi pe zi. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea este de peste 20 la sută.
Până la criză, se furau, în special, electrocasnice şi băuturi scumpe. Acum, hoţii fură salamuri, brânzeturi, fructe şi legume. Scumpirea produselor alimentare ar putea fi o explicaţie. Preţul cărnii a crescut cu 40 la sută, iar cel al produselor lactate, cu 75 la sută.
Reprezentantul celui mai mare lanţ de supermarketuri susţine că hoţii din magazine au devenit şi mult mai agresivi. Unii îi ameninţă pe agenţii de pază şi îi sperie pe cumpărători.
Magazinele mari au instalat mai multe camere de supraveghere şi au angajat mai mulţi agenţi de pază. Vânzătorii din pieţe nu au astfel de posibilităţi. Comercianţii sunt mereu cu ochii în patru la hoţii care dau târcoale tarabelor.
În unele magazine, vânzătorii publică fotografii cu cei prinşi la furat. Pozele sunt lipite pe un “zid al ruşinii” în încercarea de a-i descuraja pe hoţi.

Planul guvernului din Ungaria care are ca scop să îi protejeze pe consumatorii ungari de cea mai ridicată rată a inflaţiei din Uniunea Europeană a generat consecinţe nedorite, în condiţiile în care chiar înainte de sărbători retailerii un început să raţionalizeze produsele alimentare, o reminiscenţă a perioadei comuniste, transmite Bloomberg, citată de Agerpres.
După ce guvernul condus de premierul Viktor Orban a decis să plafoneze preţurile la produsele alimentare de bază, retailerul Aldi a decis să introducă o limită de un kilogram de cartofi şi un litru de lapte pentru fiecare cumpărător, ca urmare a creşterii cererii.
Alte lanţuri de magazine precum Spar, Lidl şi Tesco au introdus restricţii similare. În aceste condiţii, unele persoane au început să îşi pune întrebări dacă vor putea găti tradiţionala ruladă cu mac, nelipsită de pe mesele de Crăciun.
„Am venit aici pentru că vecinul meu mi-a spus că acum este lapte. De obicei, nu este şi nu am văzut nici ouă de ceva vreme. Nu ştiu cum voi putea găti de Crăciun", spune Magdolna, 67 de ani, care făcea cumpărături la un magazin Aldi din Budapesta.
Eforturile premierului Viktor Orban de a plafona preţurile la alimente fac parte dintr-un program mai amplu destinat plafonării costurilor la o gamă largă de produse de la carburanţi şi până la credite ipotecare, în ideea de a-i ajuta pe unguri să facă faţă cea mai gravă criză a costului vieţii din Europa. Însă, Banca Naţională a Ungariei (NBH) spune că aceste măsuri au generat efecte adverse, creând rafturi goale şi majorări de preţuri în una din cele mai deschise economii ale lumii.
Guvernul de la Budapesta se aştepta ca inflaţia, care la 22,5% este deja cea mai mare din UE, să ajungă până la 25% la finele anului. Preţurile la alimente au crescut cu 49% în ritm anual în luna noiembrie, mai mult decât dublu faţă de media din blocul comunitar.
Cel mai probabil, aceste date vor forţa banca centrală să majoreze semnificativ prognoza de inflaţie, la şedinţa de politică monetară de marţi, la care dobânda de referinţă ar urm să fie menţinută la 13%. Dobânda reală este deja la 18%, după majorarea de urgenţă adoptată în luna octombrie. Decidenţii de la NBH au calmat speranţele celor care mizau pe o reducere a costului creditului încă de luna aceasta, citând inflaţia accelerată.
Rafturile magazinelor din Ungaria sunt în continuare pline, însă în multe cazuri este vorba de alternative mai scumpe la bunurile ale căror preţuri sunt plafonate. De exemplu, preţul zahărului pudră a crescut cu 122% comparativ cu luna februarie, în timp ce preţul laptelui cu un conţinut de grăsime de 1,5% a crescut cu 90% în timp ce preţul laptelui obişnuit a crescut cu doar 2,8%.
Aceste date au provocat un semnal de alarmă la banca centrală, iar guvernatorul Gyorgy Matolcsy le-a spus recent parlamentarilor că plafoanele de preţ trebuie eliminate „imediat", pentru a readuce inflaţia sub control.

Primăria municipiului Galaţi informează că, luni, 12 decembrie 2022, la ora 8.00, în centrul de distribuţie din Piaţa Rizer (lângă Spitalul Militar din Galaţi), va începe acordarea pachetelor cu alimente – tranşa a V-a din partea Uniunii Europene către beneficiarii venitului minim garantat şi beneficiarii alocaţiei pentru susţinerea familiei, în cadrul Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate POAD 2020/2022, la nivelul municipiului Galaţi.

! Pachetele cu produsele alimentare se vor ridica personal sau de către aparţinători, iar pentru a putea ridica pachetele aceştia trebuie să prezinte în original cartea de identitate a persoanei titulare/certificatul de naştere al copilului după caz. Programul de distribuţie este de luni până vineri, între orele 8.00 – 16.00.

În cadrul POAD 2020/2022, fiecare beneficiar va primi câte o cutie care cântăreşte circa 25 de kilograme şi conţine: făină albă de grâu, mălai, paste făinoase, ulei, zahăr, orez, conservă carne de vită, conservă carne de porc, conservă pateu de ficat de porc, compot de fructe, gem de fructe, gem de fructe dietetic.

! Menţionăm că persoanele cu handicap grav şi accentuat vor putea beneficia de alimente comunitare POAD tranşa a V-a doar în limita stocului disponibil, începând cu data de 20 ianuarie 2023. Pachetele cu produse alimentare se vor  ridica personal sau de către aparţinători de la centrul de distribuţie din Piaţa Rizer.

Pentru ridicarea produselor persoanele cu handicap grav şi accentuat/sau aparţinătorii trebuie să prezinte:
- în original şi în copie certificatul de încadrare în grad de handicap eliberat de Comisia pentru protecţia copilului sau, după caz, certificatul de încadrare în grad de handicap eliberat de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap;
- cartea de identitate a persoanei titulare/a aparţinătorului/certificatul de naştere al copilului, după caz, potrivit Biroului de presă al Primăriei municipiului Galaţi.

Preşedintele Klaus Iohannis a dat asigurări, marţi, după discursul susţinut la Adunarea Generală a ONU, că România nu se va lovi de o criză alimentară, însă „vom avea o creştere a preţurilor unor alimente”, notează digi24.ro. „Nu cred că în România vom avea o criză alimentară, nici în Europa. Vom avea însă o creştere a preţurilor unor alimente. Trebuie să fim foarte conştienţi că această criză alimentară va lovi mai întâi statele mai sărace. Faptul că ne implicăm să prevenim o criză globală e un semn de solidaritate”, a declarat preşedintele Iohannis, marţi, la New York.
Potrivit preşedintelui, românii nu trebuie să aibă semne de întrebare în legătură cu disponibilitatea unor alimente. „Pentru români nu trebuie să apară semne de întrebare, nu vom avea în România o criză alimentară, nu vom raţionaliza alimentele, dar Guvernul va trebui să se străduie foarte mult pentru a ţine preţurile la un nivel pe care românii şi-l pot permite”, a mai transmis preşedintele.

Citește și Klaus Iohannis: Putem să permitem ca locuinţa să fie un pic mai rece

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut în iunie pentru a treia lună consecutiv, dar rămân aproape de nivelul record din martie, a anunţat recent Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters.
FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.
În iunie, acest indice a scăzut la 154,2 puncte, faţă de valoarea revizuită de 157,9 puncte atinsă în mai. În pofida scăderii înregistrate în iunie, acest indice este cu 23,1% mai mare decât în perioada similară din 2021, pe fondul cererii globale solide, a temerilor privind impactul invaziei ruseşti în Ucraina şi al condiţiilor meteo nefavorabile, precum şi al costurilor ridicate cu producţia şi transportul.
"Factorii care au provocat în primul rând nivelul ridicat al preţurilor la nivel global sunt încă în joc", a apreciat economistul şef al FAO, Maximo Torero.
Potrivit FAO, preţurile la cereale au scăzut cu 4,1% luna precedentă, dar încă sunt cu 27,6% mai ridicate decât în iunie 2021. Preţul uleiurilor vegetale calculat de FAO a scăzut cu 7,6% în iunie, comparativ cu mai, în urma majorării producţiei în principalele state producătoare şi a perspectivelor privind creşterea livrărilor din Indonezia.
Şi preţurile mondiale la zahăr au scăzut cu 2,6% în iunie, comparativ cu luna precedentă, creşterea lentă a economiei mondiale afectând cererea. Preţurile la carne au urcat cu 1,7% luna precedentă, atingând un nou nivel record, în timp ce preţurile la lactate au crescut cu 4,1% în iunie, comparativ cu mai.
Totodată, FAO a dat publicităţii şi un set de estimări cu privire la producţia mondială de cereale în 2022. FAO se aşteaptă la o creştere a producţiei globale de cereale până la 2,792 miliarde de tone, faţă de previziunea precedentă, de 2,784 milioane de tone, dar cu 0,6% sub nivelul producţiei mondiale de cereale în 2021. (sursa Agerpres)

Sute de oameni, bolnavi și bătrâni, dar și tineri, cu dizabilități, gradul 1 și 2, stau ore în șir, și 7-8 ore, la coadă pentru a prinde un colet cu ajutoare alimentare de bază trimis prin UE.

Distribuția lor a început de astăzi la Galați, și va dura 15 zile, dar cum legea spune că persoanele cu dizabilități primesc ce mai rămâne după ce au luat ajutoare cei cu venitul minim garantat, toți potențialii beneficiari s-au strâns la coadă de la prima oră a dimineții de teamă că vor rămâne fără mâncarea care îi ajută să mai supraviețuiască măcar o lună.

Pachetul alimentar cântărește peste 25 kg și conține făină albă de grâu, mălai, paste făinoase, ulei, zahăr, orez, conservă carne de vită, conservă carne de porc, pate de ficat, compot de fructe și gem de fructe.

Primăria municipiului Galaţi informează că beneficiarii venitului minim garantat şi ai alocaţiei pentru susţinerea familiei îşi pot ridica produsele alimentare comunitare prin programul POAD 2019/2022 doar până joi, 09 iunie 2021, de la punctul de distribuţie din Piaţa Ţiglina I - parcarea laterală.
Iar de vineri, 10 iunie 2022, ora 08.00, în locaţia din Piaţa Ţiglina I - Parcarea laterală, va începe distribuirea pachetelor cu alimente - tranşa 4 din partea Uniunii Europene către persoanele cu dizabilităţi - handicap gradul I şi handicap gradul II, la nivelul municipiului Galaţi.
Pachetele cu produsele alimentare se vor ridica personal sau de către aparţinători, de la centrul de distribuţie din Piaţa Ţiglina I - parcarea laterală şi se vor distribui în limita stocului disponibil.
Pentru a putea ridica produsele alimentare comunitare beneficiarii/aparţinătorii trebuie să se prezente cu următoarele documente, în original: buletinul persoanei titulare/certificatul de naştere după caz; buletinul aparţinătorului; certificatul de handicap în original şi în copie. Copia după certificatul de handicap se opreşte la dosarul distribuţiei POAD 2019/2022 ca document justificativ. Programul de distribuţie este de luni până vineri, în intervalul 08.00 - 16.00, precizează municipalitatea.

Comercianţii de produse agricole, producătorii agricoli, depozitarii şi procesatorii vor raporta, lunar, stocurile de produse deţinute. Aceste informaţii vor fi utilizate pentru o bază de date creată la nivelul Ministerului Agriculturii. Potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, această bază de date va fi dedicată centralizării stocurilor de produse agroalimentare deţinute de producători, depozitari, procesatori şi comercianţi şi va fi creată pentru ca autorităţile să aibă o imagine completă şi complexă asupra cantităţilor de produse agroalimentare disponibile la nivel naţional.
Datele transmise vor avea caracter confidenţial, fiind prevăzute sancţiuni atât pentru neraportare cât şi pentru transmiterea de date incorecte. „România are suficiente stocuri de alimente şi produce suficient pentru asigurarea consumului intern al populaţiei, însă în contextul global actual, trebuie să fim pregătiţi pentru orice fel de scenariu. Există deja o presiune pe pieţele internaţionale cu privire la comerţul cu alimente, cauzată de conflictul militar ruso-ucrainean, suprapus pe efectele pandemiei şi criza din energie şi gaze naturale. O monitorizare centralizată a cantităţilor de produse agricole şi alimentare disponibile este esenţială pentru reducerea riscurilor care pot apărea în domeniul securităţii alimentare şi ne va permite să acţionăm eficient cu politici publice ţintite, dacă situaţia o va impune”, a declarat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii.
Evidenţa stocurilor va fi raportată până pe data de 15 ale fiecărei luni pentru datele valabile pentru ultima zi a lunii precedente. Obligaţia de transmitere a datelor se aplică pentru următoarele categorii de produse: a) legume-fructe; b) cereale şi produse pe bază de cereale; c) seminţe de oleaginoase şi produse pe bază de oleaginoase; d) leguminoase furajere; e) seminţe certificate: cereale, orez, oleaginoase şi proteaginoase; f) carne şi produse din carne, cu termen de valabilitate mai mare de 10 zile, inclusiv conserve din carne şi mixte; g) lapte şi produse din lapte; h) produse de morărit şi panificaţie; i) produse prelucrate, procesate, conservate din legume-fructe; j) grăsimi şi uleiuri; k) apă, inclusiv apă minerală naturală, apă de izvor şi toate celelalte ape îmbuteliate sau ambalate; l) orez; m) plante aromatice, sare şi condimente; n) ceaiuri; o) zahăr; p) miere; q) drojdie.
Nu vor avea obligaţia raportării comercianţii care deţin suprafeţe de comercializare mai mici de 400 de mp, precum şi comercianţii ambulanţi, comercianţii care desfăşoară activităţi de alimentaţie publică sau cei care desfăşoară activităţi de comercializare în zone publice. De asemenea, obligaţia raportării nu se aplică producătorilor care deţin în stoc, în ultima zi a lunii, cantităţi de până la : a) 10 000 kg – legume, inclusiv cartofi; b) 10 000 kg – fructe; c) 25 000 kg – cereale; d) 20 000 kg – seminţe de oleaginoase; e) 10 000 kg – leguminoase furajere; f) 300 kg – plante aromatice; g) 50 kg – miere.