Provocând pierderea progresivă a memoriei, maladia Alzheimer - marcată miercuri, 21 septembrie, printr-o zi internaţională dedicată combaterii acestei boli - afectează peste 30 de milioane de persoane la nivel mondial şi rămâne încă fără un tratament curativ, informează marţi AFP.

Ce este Alzheimer?

Descrisă pentru prima dată în 1906 de medicul german Alois Alzheimer, această maladie neurodegenerativă provoacă o deteriorare progresivă a capacităţilor cognitive până la pierderea autonomiei bolnavului.
Printre simptome figurează episoade repetate de uitare, probleme de orientare, tulburări ale funcţiilor executive (proiectare, organizare, programarea timpului, capacitatea de a avea gânduri abstracte) şi tulburări ale limbajului.

Câţi bolnavi?

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), peste 55 de milioane de persoane din lumea întreagă suferă de demenţă, un ansamblu de boli din care maladia Alzheimer reprezintă forma cea mai răspândită: ea cuantifică între 60% şi 70% din totalul cazurilor de demenţă, afectând peste 30 de milioane de bolnavi.
Numărul persoanelor afectate de Alzheimer ar trebui să se tripleze până în 2050, din cauza unei creşteri a incidenţei cazurilor în ţările cu venituri mici şi medii, potrivit OMS.
Această "explozie" va creşte şi mai mult presiunea societală, deja considerabilă, pentru rudele bolnavilor şi pentru sistemele de sănătate.
Încă din perioada actuală, Alzheimer şi cazurile de demenţă se numără printre primele cauze de handicap şi de dependenţă în rândul persoanelor vârstnice.

Care sunt cauzele?

Deşi maladia Alzheimer reprezintă cel mai des întâlnit tip de demenţă, cauzele sale şi mecanismele de declanşare rămân încă în mare parte necunoscute.
Două fenomene se regăsesc sistematic la pacienţii cu Alzheimer. Pe de-o parte, formarea unor plăci de proteine, denumite amiloide, care comprimă neuronii şi îi distrug pe termen lung. Pe de altă parte, există un al doilea tip de proteine, denumite Tau, prezente în neuronii care formează, la aceşti bolnavi, aglomerări care sfârşesc prin a provoca moartea celulelor afectate.
Însă medicii nu ştiu deocamdată foarte bine modul în care cele două fenomene sunt asociate. Nu este cunoscut nici factorul care provoacă apariţia lor şi nici până la ce punct cele două fenomene explică evoluţia bolii.
Este pusă tot mai mult sub semnul întrebării ipoteza, mult timp rămasă dominantă în comunitatea ştiinţifică, conform căreia plăcile amiloide ar fi sistematic un factor declanşator, nu o consecinţă al altor mecanisme.

Care sunt tratamentele?

Consecinţa dificultăţii de a găsi factorii declanşatori ai maladiei: în pofida deceniilor de cercetare, niciun tratament nu permite în zilele noastre nici vindecarea, nici chiar evitarea apariţiei bolii.
Principala descoperire din ultimii 20 de ani, un tratament dezvoltat de laboratorul farmaceutic american Biogen, care ţinteşte proteinele amiloide, a obţinut câteva rezultate şi a fost aprobat pentru anumite tipuri de cazuri de autorităţile sanitare din Statele Unite. Însă efectele sale rămân limitate şi interesul său terapeutic este discutabil.

Care sunt factorii de risc şi care sunt măsurile de prevenţie?

Potrivit Institutului Naţional de Sănătate şi Cercetări Medicale din Franţa (INSERM), principalul factor de risc este vârsta: riscul de apariţie a bolii Alzheimer creşte după 65 de ani şi "explodează" după 80 de ani.
Factori de risc cardiovascular, precum diabetul şi hipertensiunea, atunci când nu sunt luaţi în calcul la vârsta mijlocie, sunt de asemenea asociaţi cu o apariţie mai frecventă a maladiei, fără să fie însă cunoscute deocamdată mecanismele prin care acţionează.
Sedentarismul este un alt factor de risc, precum şi microtraumatismele craniene constatate la anumiţi sportivi (precum jucătorii de rugby şi pugiliştii).
În mod invers, deţinerea unei diplome de studii, o activitate profesională stimulantă şi o viaţă socială activă par să întârzie apariţia primelor simptome şi severitatea lor.
În aceste condiţii, creierul ar beneficia de "o rezervă cognitivă" care permite compensarea, cel puţin pentru o vreme, a funcţiei neuronilor distruşi. Acest efect ar fi legat de plasticitatea cerebrală - capacitatea de adaptare a creierului uman. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Cercetătorii israelieni de la Universitatea din Tel Aviv au identificat un mecanism împărtăşit de mutaţii prezente în genele ADNP şi SHANK3 care cauzează autism, schizofrenie şi alte afecţiuni. În plus, ei au descoperit că un medicament experimental s-a dovedit eficient în experimente de laborator în cazul acestor mutaţii şi poate fi potrivit pentru tratarea unei game de sindroame rare ce afectează funcţiile cerebrale, informează agenţia TPS.
Potrivit cercetătorilor, rezultatele încurajatoare pot avea drept rezultat tratamente eficiente pentru o serie de sindroame rare ce afectează funcţiile creierului şi provoacă autism, schizofrenie şi boli neurodegenerative precum Alzheimer.
Conducătoarea studiului, prof. Illana Gozes, de la Departamentul de Genetică Moleculară Umană şi Biochimie de la Facultatea de Medicină Sackler şi Şcoala de Neuroştiinţe Sagol din cadrul Universităţii din Tel Aviv, a explicat că "unele cazuri de autism sunt cauzate de mutaţii în diferite gene".
"Astăzi ştim despre mai bine de 100 de sindroame genetice asociate cu autismul, dintre care zece sunt considerate relativ comune. În laboratorul nostru ne concentrăm în principal pe unul dintre acestea, sindromul ADNP, cauzat de mutaţii ale genei ADNP, care perturbă funcţia proteinei ADNP, ducând la defecte structurale în scheletul neuronilor din creier", a detaliat cercetătoarea.
"În studiul actual, am identificat un mecanism specific ce provoacă această deteriorare în mutaţii din două gene diferite: ADNP şi SHANK3 - o genă asociată cu autismul şi schizofrenia. Potrivit estimărilor, aceste două mutaţii sunt responsabile pentru mii de cazuri de autism din întreaga lume", a declarat Gozes.

Neuroni cu defecte structurale care afectează funcţiile cerebrale

Cercetătorii, care au prelevat celule de la pacienţi cu sindrom ADNP, au descoperit că în cazul în care proteina ADNP este afectată se formează neuroni cu defecte structurale, care afectează funcţiile cerebrale.
"Am descoperit că, în unele mutaţii, o secţiune adăugată la proteină o protejează şi reduce daunele prin conectarea într-o zonă de control neuronal. Ştim că aceeaşi zonă de control se găseşte şi pe SHANK3 - o proteină intens studiată, cu mutaţii care sunt asociate cu autismul şi schizofrenia. Am concluzionat că această capacitate de legare de SHANK3 şi de alte proteine similare oferă o anumită protecţie împotriva efectelor dăunătoare ale mutaţiei", a precizat Gozes.
În următoarea etapă a studiului, cercetătorii au identificat şi alte locuri de pe proteina ADNP care se pot conecta cu SHANK3 şi cu proteine similare. Unul dintre acestea se află pe NAP, o secţiune din ADNP care a fost dezvoltată într-un medicament experimental, numit Davunetide, de către laboratorul condus de prof. Illana Gozes.
Cercetătorii au demonstrat cu succes că tratamentul prelungit cu Davunetide a îmbunătăţit semnificativ comportamentul animalelor-model cu autism cauzat de SHANK3.
"În studii anterioare am demonstrat că Davunetide este eficient pentru tratarea modelelor cu sindrom ADNP. Noul studiu ne-a determinat să credem că poate fi eficient şi în cazul sindromului Phelan McDermid, cauzat de o mutaţie la nivelul SHANK3, precum şi a altor sindroame ce provoacă autism prin acelaşi mecanism", a notat cercetătoarea.
Medicamentul experimental Davunetide a fost recunoscut de Administraţia americană pentru alimente şi medicamente (FDA) drept un medicament pediatric pentru tratamente viitoare ale sindromului de dezvoltare ADNP şi este protejat de brevete prin Ramot, compania de transfer de tehnologie de la Universitatea Tel Aviv, sub licenţa exclusivă a ATED Therapeutics Ltd., notează TPS. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Colegiul Director al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie Socială Galaţi a avizat în şedinţa din 23 februarie 2021 închiderea a trei centre din subordinea instituţiei. Este vorba despre Centrul de consiliere şi asistenţă pentru persoane cu tulburări de spectru autist, Centrul de zi pentru copii aflaţi în situaţii de risc de separare de părinţi şi Centrul de zi pentru persoane adulte cu handicap de tip Alzheimer din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Galaţi.

Motivaţia închiderii Centrului de consiliere şi asistenţă pentru persoane cu tulburări de spectru autist se referă la faptul că un astfel de serviciu social ar fi util să funcţioneze la nivelul acelor unităţi administrativ - teritoriale unde există beneficiari, pentru a fi cât mai facilă accesarea lui dat fiind problemele de sănătate ale copiilor şi/sau dificultăţile materiale şi de transport ale părinţilor. „Pentru zona municipiului Galaţi, Direcţia de Asistenţă Socială a municipiului Galaţi a dezvoltat şi dezvoltă în continuare serviciile sociale necesare nevoilor persoanelor cu tulburări de spectru autist şi există şi servicii sociale private (ONG-uri). În aceste condiţii menţinerea centrului nu se mai justifică“, se arată în referatul de aprobare.

În privinţa închiderii Centrului de zi pentru copii aflaţi în situaţii de risc de separare de părinţi din cadrul DGASPC Galaţi, Colegiul Director al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie Socială Galaţi consideră că: „Un astfel de serviciu social ar fi util să funcţioneze la nivelul acelor unităţi administrativ teritoriale care se confruntă cu astfel de situaţii putând asigura copiilor o masă caldă, posibilitatea de a-şi face lecţiile şi de a socializa cu alţi copii. Un astfel de centru înfiinţat la distanţă în structura DGASPC Galaţi este dificil de accesat de copiii din mediul rural, iar pentru cei din municipiul Galaţi, Direcţia de Asistenţă Socială a municipiului Galaţi a dezvoltat şi dezvoltă în continuare serviciile sociale necesare nevoilor comunităţii. De asemenea există în acest domeniu şi servicii sociale private (ONG-uri)“.

La Centrul de zi pentru persoane adulte cu handicap de tip Alzheimer din cadrul DGASPC Galaţi, închiderea a fost motivată de faptul că numărul de beneficiari este foarte mic. „Serviciile centrului erau accesate de un număr din ce în ce mai mic de beneficiari deoarece aceştia se orientau către serviciile sociale oferite de Primăria Galaţi/Direcţia de Asistenţă Socială a municipiului Galaţi sau de organisme private organizate, astfel încât, din februarie 2020, activitatea centrului este suspendată“, se arată în referatul de aprobare.

Consiliul Judeţean Galaţi a aprobat, marţi, 30 martie 2021, închiderea celor trei centre din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi.

Publicat în Știrea zilei

Muzica, fie interpretată, fie numai ascultată, este benefică pentru pacienţii cu demenţă, în stadiile iniţiale ale bolii, scrie passionsante.be, pe baza unui articol apărut în Journal of Alzheimer's Disease.
Mai multe studii realizate în ultimul timp au ajuns la această concluzie: muzica poate contribui la menţinerea capacităţilor cognitive, emoţionale sau sociale a persoanelor care suferă de diferite forme de demenţă, printre care boala Alzheimer. O echipă de cercetători de la Universitatea din Helsinki (Finlanda) a explorat în profunzime această abordare.
Au fost formate două grupuri alcătuite din cupluri pacient — îngrijitor. Membrii primului grup au participat timp de zece săptămâni la şedinţe muzicale, fie cântând, fie ascultând. În al doilea grup, s-au aplicat metodele clasice de tratament. Înainte şi după experiment, precum şi şase luni mai târziu, s-au făcut evaluări neuropsihologice.
Concluzia a fost că atât cântatul, cât şi ascultatul muzicii atenuează simptomele depresive.
Interpretarea este deosebit de utilă pentru ameliorarea memoriei de lucru (de exemplu, când cineva vorbeşte şi este întrerupt, răspunde şi apoi reia de unde a rămas) la pacienţii cu demenţă uşoară şi pentru menţinerea funcţiei executive (prelucrarea informaţiei) şi a orientării la persoanele nu prea vârstnice.
Ascultarea muzicii este pozitivă pentru capacităţile cognitive în general, memoria de lucru şi calitatea vieţii la pacienţii cu demenţă în stadiul moderat.
"Background"-ul muzical nu are aceeaşi eficienţă.
Metoda de tratament cu ajutorul muzicii ar rezultate încurajatoare, poate fi implementată fără mari eforturi şi fără investiţii majore.

Publicat în Sanatate

Boala Alzheimer poate fi prevenită printr-un stil de viaţă sănătos, potrivit unui studiu care a identificat nouă factori de risc pentru dezvoltarea acestei maladii degenerative a memoriei, informează nydailynews.com.

Obezitatea, nivelul scăzut de educaţie, diabetul de tip 2, îngustarea arterei carotide în zona gâtului, depresia, tensiunea arterială ridicată, un nivel ridicat al unui anumit aminoacid şi fragilitatea organismului sunt puse de acest studiu în legătură cu două treimi dintre cazurile de Alzheimer la nivel mondial.

Conexiunile cu fumatul şi diabetul au fost observate în special la populaţiile asiatice.

Autorii subliniază faptul că datele cercetării au indicat existenţa unei corelaţii între aceşti factori şi nu a unei relaţii de cauzalitate.

Totuşi, datele din acest studiu au arătat că indivizii ar putea beneficia de pe urma corelării factorilor de risc cu potenţial modificabil, a declarat conducărorul studiului dr. Jin-Yu Tai, specialist în neurologie la University of California din San Francisco şi senior editor la "Journal of Alzheimer's Disease".

Cercetătorii au analizat datele cuprinse în 323 de alte studii efectuate pe această temă între anii 1968 şi 2014 şi au publicat concluziile lor în "Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry".

Se estimează că în SUA suferă de maladia Alzheimer aproximativ 5,3 milioane de locuitori, mai notează nydailynews.com. 

Publicat în Sanatate

Femeile cu insuficienţă cognitivă uşoară, care pot fi semne timpurii ale bolii Alzheimer, evoluează de două ori mai repede spre demenţă decât bărbaţii cu probleme similare cum sunt pierderile de memorie, potrivit unui studiu publicat marţi, informează AFP.

Aceasta ar putea ajuta la explicarea faptului de ce femeile în vârstă sunt mult mai afectate de maladia Alzheimer decât bărbaţii, afirmă cercetătorii care şi-au prezentat concluziile la conferinţa asociaţiei internaţionale Alzheimer (AAIC) de la Washington.

Două treimi dintre americanii cu această boală sunt femei care au trecut de 60 de ani şi au de două ori mai multe şanse să dezvolte Alzheimer decât cancer de san, potrivit asociaţiei menţionate.

Un procent de 16% dintre femeile din SUA de peste 71 de ani suferă de maladia Alzheimer, comparativ cu 11% la bărbaţi, notează AFP.

Studiul a implicat 398 de participanţi, 141 de femei şi 257 de bărbaţi, mai ales septuagenari, care sufereau cu toţii de insuficienţă cognitivă uşoară.

Pe parcursul unei monitorizări de opt ani, statutul cognitiv al femeilor s-a deteriorat de două mai repede decât cel al bărbaţilor, conform testelor standard de măsurare a memoriei şi a altor capacităţi mentale, utilizate pentru studii clinice, a declarat dr. Murali Doraiswamy, profesor de psihiatrie la centrul medical al Universităţii Duke din Carolina de Nord, autorul principal al studiului.

"Aceste rezultate sugerează posibilitatea existenţei unor factori de risc genetic sau factori de mediu specifici celor două sexe care ar putea influenţa rata de degradare a abilităţilor cognitive", a explicat Katherine Amy Lin, cercetător la Universitatea Duke şi unul dintre co-autorii studiului.

Potrivit opiniei sale, identificarea acestor factori ar trebui să fie o prioritate pentru cercetarea viitoare.

Înţelegerea mecanismelor responsabile pentru aceste diferenţe de vulnerabilitate la Alzheimer între sexe ar putea duce la descoperirea de noi tratamente experimentale, au spus cercetătorii.

Potrivit acestora, aceste diferenţe pot rezulta din trăsăturile biologice individuale de la nivelul creierului.

"Nu am făcut suficiente cercetări pentru determinarea diferenţelor dintre cele două sexe care ar putea explica mai marea vulnerabilitate a femeilor la Alzheimer", a declarat Kristine Yaffe de la Universitatea California din San Francisco.

"Ştim că femeile sunt mai predispuse la depresie şi mai vulnerabile la stres, care sunt consideraţi ca factori de risc pentru această boală", a mai spus ea.

Totodată, Kristine Yaffe a opinat că declanşarea acestei maladii ar putea fi "o interacţiune complexă între factori genetici şi hormonali şi modul în care se dezvoltă creierul", mai notează AFP.

Publicat în Sanatate

Consumul de suc de coacăze îmbunătăţeşte semnificativ sănătatea cerebrală - cel puţin aşa se arată în concluziile unui nou studiu realizat de cercetători de la New Zealand Institute for Plant & Food Research şi de la laboratorul Brain Performance and Nutrition Research Center de la Universitatea Northumbria (Marea Britanie), publicat în Journal of Functional Foods.

„Vinovate” ar fi antocianele, pigmenţi naturali care se găsesc în coacăze şi în alte fructe de pădure, menţionează metronews.fr.

Cercetătorii au observat timp de trei săptămâni 36 de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani. O dată pe săptămână, participanţii la studiu au băut suc de coacăze (142 de mililitri de tip Blackadder, cultivat în Noua Zeelandă) sau un produs placebo. Apoi au fost testaţi pentru evaluarea capacităţilor lor cognitive şi li s-a luat sânge, înainte şi după fiecare ingerare.

Rezultatul a fost că sucul de coacăze (proaspete, nu din pudră) are un efect pozitiv asupra performanţelor cognitive ale participanţilor din prima oră după consum. În plus, analizele sanguine au arătat o creştere a concentraţiei de monoamine după consumul de suc. Aceşti neurotransmiţători (neuradrenalina, dopamina, serotonina) sunt implicaţi în reglarea stării de spirit.

O echipă de oameni de ştiinţă îşi propune acum să realizeze un alt studiu, care să stabilească cât timp durează efectele consumului de suc de coacăze negre, încheie metronews.fr.

Publicat în Sanatate

Când vine vorba despre creierul nostru, mai avem multe de învăţat, spre exemplu cum ajută somnul la formarea amintirilor sau cum poate fi oprit avansul unor boli ca Alzheimer. Cu toate acestea, cunoştinţele pe care le avem la ora acuală ne permit să infirmăm o serie de mituri foarte răspândite legate de abilităţile noastre cognitive.

Ne folosim doar 10% din creier. Fals. Tomografiile şi RMN-urile au arătat că ne folosim mai mult de 10% din creier chiar şi în timpul unor sarcini simple.

Creierul se deteriorează pe măsură ce îmbătrânim. Cu toate că unele funcţii cognitive înregistrează un declin odată cu înaintarea în vârstă, multe dintre abilităţile noastre mentale se îmbunătăţesc pe măsură ce îmbătrânim. Vocabularul, înţelegerea lingvistică, abilitatea de a rezolva conflicte şi de a ne stăpâni emoţiile sunt doar câteva dintre sarcinile pe care creierul nostru le poate îndeplini mai eficient la bătrâneţe.

Leziunile cerebrale sunt permanente. În spaţiul public s-a perpetuat un mit conform căruia avem un număr finit de celule cerebrale şi dacă acestea sunt distruse nu se pot regenera. Acum ştim însă că avem capacitatea de a forma noi legături care să substituie la nivel cerebral ”rutele” stricate.

Funcţiile creierului sunt predefinite. O altă informaţie greşită crezută de mulţi este aceea că anumite zone ale creierului sunt responsabile pentru anumite funcţii. În realitatea, creierul este foarte flexibil. Un exemplu în acest sens este felul în care creierul unui nevăzător foloseşte regiunea responsabilă de vedere pentru a îmbunătăţi auzul.

Persoanele organizate îşi folosesc partea stângă a creierului, iar cele creative partea dreaptă. Fals. Ambele părţi sunt folosite în egală măsură.

Amintirile tale sunt o replică fidelă a ceea ce vezi şi ce trăieşti. Cu toate că unii au o memorie mai bună decât alţii, nimeni nu îşi aminteşte perfect ce trăieşte. În realitate, atunci când amintim de ceva este mai probabil să ne amintim de amintirea pe care am avut-o ultima dată când ne-am gândit la acel lucru şi nu amintirea originală. Prin urmare, orice amintire este alterată de fiecare dată când o ”reactivăm”.

Muzica clasică îl va face pe copil mai inteligen. Studiile au demontat ”efectul Mozart” potrivit căruia femeile însărcinate care ascultă muzică clasică vor naşte copii mai inteligenţi.

Jocurile cognitive îţi îmbunătăţesc memoria şi abilitatea de a raţiona corect. Studiile au infirmat eficienţa jocurilor online de îmbunătăţire a funcţiilor cognitive.

IQ-ul rămâne neschimbat pe tot parcursul vieţii. Fals. În unele cazuri, IQ-ul poate creşte chiar şi cu 15 puncte pe parcursul vieţii.

Creierul tău funcţionează mai bine sub presiune. Chiar dacă presiunea unui termen limită ne motivează să lucrăm mai mult, aceasta nu creşte performanţa cognitivă. Mai mult, o poate reduce.

Publicat în Mozaic