Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât luni majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, informează banca centrală.
"Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 10 ianuarie 2022, a hotărât următoarele: majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022; extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ą1,00 punct procentual, de la ą0,75 puncte procentuale; astfel, începând cu 11 ianuarie 2022 rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se majorează la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1,00 la sută pe an", se precizează într-un comunicat al BNR remis luni Agerpres.
Totodată, BNR a hotărât păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,94% în octombrie 2021, de la 6,29% în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80% sub impactul plafonării şi compensării preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie, depăşind uşor la finele celor două luni din trimestrul IV nivelul prognozat. Creşterea ei a continuat să fie determinată în principal de componente exogene ale IPC, influenţele majore venind, în acest interval, mai cu seamă din scumpirea consistentă a combustibililor, pe seama categoriei non-benzină şi motorină, şi într-o mai mică măsură din majorarea preţurilor LFO. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să crească ceva mai alert decât s-a anticipat, mărindu-se de la 3,6% în septembrie, la 4% în octombrie şi la 4,3% în noiembrie. Evoluţia reflectă efectele creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi a costurilor cu energia şi transportul, precum şi influenţele blocajelor persistente în lanţurile de producţie şi aprovizionare, alături de cele venind din măsuri de protecţie contra infecţiei cu coronavirus, toate potenţate de aşteptările inflaţioniste pe termen scurt tot mai ridicate.
Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum s-au mărit în noiembrie la 4,5% şi la 3,7%, de la 3,6%, respectiv 2,9% în luna septembrie 2021.
Conform băncii centrale, activitatea economică şi-a încetinit considerabil creşterea în trimestrul III 2021, la 0,4%, de la 1,5% în trimestrul II, contrar aşteptărilor. Evoluţia face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei prognozate, dată fiind inclusiv recenta revizuire notabilă în sens descendent a datelor statistice privind ritmul creşterii economiei în semestrul I 2021, implicând şi o depăşire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.
În acelaşi timp, dinamica anuală a PIB a consemnat o scădere vizibil mai pronunţată în trimestrul III decât cea anticipată, la 7,4%, de la 13,9% în trimestrul II. Ea a rămas totuşi înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum şi cu cel neobişnuit de mare adus, şi în acest interval, de variaţia stocurilor. Contribuţia formării brute de capital fix a devenit însă, în mod neaşteptat, marginal negativă, în premieră pentru ultimele 11 trimestre, în principal ca efect al accentuării contracţiei lucrărilor de reparaţii capitale, ce a devansat, ca impact, creşterile uşoare în termeni anuali ale construcţiilor noi şi ale investiţiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport).
BNR menţionează că şi contribuţia exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ faţă de trimestrul anterior, chiar şi în condiţiile unei scăderi ceva mai pronunţate a variaţiei anuale a exporturilor de bunuri şi servicii, în raport cu cea evidenţiată în cazul importurilor. Soldul negativ al balanţei comerciale şi-a accelerat însă puternic creşterea în termeni anuali, în trimestrul III, pe fondul evoluţiei relativ mai nefavorabile a preţurilor bunurilor importurilor, în timp ce deficitul de cont curent a continuat să-şi reducă dinamica anuală, deşi mult mai modest decât în trimestrul II, sub influenţa ameliorării variaţiei anuale a soldurilor balanţelor veniturilor.
Evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o stagnare a activităţii economice în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice şi al blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare, implicând scăderea dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021.
Potrivit BNR, relevante sunt decelerarea semnificativă în luna octombrie a creşterii în termeni anuali a comerţului cu amănuntul, a celui auto-moto şi a serviciilor prestate populaţiei, precum şi scăderea substanţială a producţiei industriale şi a portofoliului de comenzi în industria prelucrătoare faţă de perioada similară a anului trecut. În acelaşi timp, volumul lucrărilor de construcţii şi-a accentuat declinul în termeni anuali în luna octombrie, pe seama evoluţiilor de pe segmentul nerezidenţial şi de pe cel al construcţiilor inginereşti, iar exporturile de bunuri şi servicii şi-au redus considerabil variaţia anuală şi mult mai pronunţat decât importurile, cu consecinţa accelerării în continuare a creşterii în termeni anuali a deficitului comercial. Pe acest fond, dar şi ca urmare a reînrăutăţirii considerabile a balanţelor veniturilor, deficitul de cont curent şi-a reaccelerat puternic creşterea în termeni anuali, valoarea lui cumulată pe ansamblul primelor 10 luni din an depăşind-o cu circa 58% pe cea înregistrată în perioada similară a anului anterior.
Evoluţiile de pe piaţa muncii au resimţit în septembrie-octombrie 2021 influenţe venite din deteriorarea situaţiei epidemiologice şi din înăsprirea restricţiilor de mobilitate, precum şi din acutizarea blocajelor în lanţurile globale de aprovizionare şi din creşterea accentuată a costurilor cu energia şi cu alte materii prime. Astfel, efectivul salariaţilor din economie şi-a stopat creşterea în septembrie, iar în octombrie s-a mărit marginal, depăşind foarte uşor nivelul pre-pandemic. Totodată, rata şomajului şi-a corectat doar parţial în septembrie creşterile semnificative consemnate în precedentele două luni, iar în octombrie a rămas constantă, menţinându-se astfel vizibil peste valorile pre-pandemice.
Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar au continuat să crească relativ alert în noiembrie şi decembrie 2021, atingând maxime ale ultimelor 21 de luni, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum şi pe fondul caracterului restrictiv al condiţiilor lichidităţii şi al aşteptărilor privind creşterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie, potenţate şi de evoluţiile din regiune. Randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit, de asemenea, creşterea, deşi într-un ritm relativ mai lent, inclusiv în contextul detensionării scenei politice şi al comportamentului mixt al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din economiile dezvoltate şi din cele emergente, rămânând pe toate scadenţele, semnificativ deasupra celor din regiune. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil pe palierul mai înalt atins la finele trimestrului III.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în teritoriul de două cifre în lunile octombrie şi noiembrie, ajungând la 14,1%, ca medie a intervalului, de la 12,9% în trimestrul III, în condiţiile prelungirii ascensiunii variaţiei deosebit de înalte a componentei în lei, inclusiv cu susţinerea programelor guvernamentale, dar şi pe fondul dinamizării uşoare a creditului în valută. Componenta în lei şi-a accelerat creşterea anuală până la 18,5% în acest interval, de la 17,8% în trimestrul III, iar ponderea ei în total s-a mărit în noiembrie la 72%.

Publicat în Economie

Pe 29 octombrie 2020, blocul N6 din centrul oraşului Galaţi a fost avariat din cauza unei explozii puternice. Suflul acesteia s-a propagat, atât pe verticală cât şi pe orizontală, pe o rază de 500 de metri. Subiect despre care cotidianul nostru a relatat în articolul „FOTO/VIDEO | Centrul oraşului, zguduit de o explozie pornită de la centrala unui apartament“.

În urma teribilului incident, o persoană a decedat, cinci persoane au fost rănite, iar doisprezece apartamente de la scările 5 şi 6 au fost distruse în proporţie de până la 80%, afectând structura de rezistenţă a blocului N6.

La un an de la explozie, locatarii nu au putut reveni în locuinţele lor. În tot acest timp, familiile s-au confruntat cu situaţii din ce în ce mai dificile privind starea lor de sănătate. Depresia şi frica şi-au făcut apariţia, ducând la alte probleme de sănătate şi vizite dese la spital, în condiţii de pandemie.

Pe parcursul anului, cu ajutorul primit de la oamenii care nu au rămas indiferenţi tragediei, molozul de la parterul blocului avariat a fost îndepărtat, clădirea a fost pusă în siguranţă şi a fost întocmit raportul de expertiză în construcţii. Toate acestea au fost posibile în urma sprijinului oferit atât de comunitatea gălăţeană, cât şi de românii plecaţi în străinătate şi prietenii acestora.

Acum, locatarii blocului N6 rămaşi fără un adăpost deasupra capului cer din nou ajutor şi sprijin, de data aceasta persoanelor fizice autorizate şi firmelor din domeniul construcţiilor pentru următoarea etapă, respectiv întocmirea documentaţiei tehnice pentru autorizarea construcţiei, realizarea proiectului tehnic de execuţie şi detaliile execuţiei, documente care împreună se ridică la suma de aproximativ 50.000 lei, bani de care locatarii nu dispun şi de care depind pentru a se întoarce «Acasă».

Citeşte şi Locatarii blocului N6, mesaj sfâşietor pentru autorităţi: „Nu am greşit cu nimic, vrem în casa noastră!“

Publicat în Comunitate
Miercuri, 27 Octombrie 2021 13:55

Noua structură a anului şcolar 2021-2022

Ministrul Educaţiei, Sorin Câmpeanu, a anunţat marţi, 26 octombrie 2021, că zilele de vacanţă impusă din perioada 25 octombrie - 5 noiembrie se vor recupera în perioada 3 - 14 ianuarie 2022, astfel că semestrul I se va încheia pe 14 ianuarie 2022, iar semestrul al doilea va începe cu o săptămână mai târziu, pe 17 ianuarie 2022.
Finalul anului şcolar şi implicit vacanţa de vară nu se va modifica, nici datele examenelor naţionale, potrivit anunţului ministrului.
Decizia finală şi ordinul de ministru pentru modificarea structurii anului şcolar 2021-2022 vor fi emise vineri, 5 noiembrie.

Cum ar urma să arate, după modificări, structura anului şcolar 2021-2022

Anul şcolar 2021 - 2022 a început la data de 1 septembrie 2021 şi se structurează pe două semestre (34 de săptămâni), după cum urmează:
Semestrul I - 14 săptămâni de cursuri: 13 septembrie 2021 - 14 ianuarie 2022, Semestrul al II-lea - 20 săptămâni de cursuri: 17 ianuarie 2022 - 10 iunie 2022.
Vacanţele elevilor şi preşcolarilor ar urma să fie programate astfel, după aceste modificări anunţate:
Vacanţă „forţată” pentru toţi elevii: învăţământ preşcolar şi primar: 25 octombrie - 5 noiembrie 2021;
Vacanţa de iarnă:
- pentru preşcolari şi elevii din ciclul primar: 23 decembrie 2021 - 9 ianuarie 2022;
- pentru elevii de gimnaziu, liceu, postliceală: 23 decembrie 2021 - 2 ianuarie 2022.
Vacanţa de primăvară: 15 aprilie 2022 - 1 mai 2022;
Vacanţa de vară: 11 iunie 2022 - până la data din septembrie 2022 la care vor începe cursurile anului şcolar 2022 - 2023.

Când se vor da teze

„Vă dau o veste care poate îi supără pe unii - în aceste două săptămâni din ianuarie, anul acesta se vor da teze cu prezenţă fizică. Pentru că teza este ultimul bastion în calea lipsei de relevanţă a notelor”, a precizat Sorin Cîmpeanu, la Digi24, marţi seară.
Astfel, tezele pentru elevii de gimnaziu şi liceu se vor susţine în primele două săptămâni din ianuarie, care devin ultimele două din semestrul I: 3 - 14 ianuarie.

Când va începe vacanţa de Crăciun şi de Paşte

Semestrul întâi se va finaliza pe data de 22 decembrie, astfel că 23 decembrie este prima zi a vacanţei de iarnă. Vacanţa de Crăciun era programată să fie şi vacanţa intersemestrială, însă după decalarea semestrului al doilea, acest lucru nu mai este valabil.
Vacanţa de Sărbători se încheie pe 9 ianuarie pentru copii de grădiniţă şi clase primare şi pe 2 ianuarie pentru elevii de gimnaziu şi liceu.
Vacanţa de primăvară include şi perioada de Paşte şi sărbătoarea „Ziua muncii” - 1 mai.
Paştele ortodox pică în 2022 pe 24 aprilie, iar cel catolic pe 17 aprilie. Ambele sărbători sunt cuprinse în intervalul de vacanţă de primăvară - 15 aprilie - 1 mai.

Programul „Şcoala Altfel”

Programul „Şcoala Altfel” era programat în perioada 8 - 14 aprilie, însă această săptămâna va fi transformată în săptămână de şcoală normală, pentru a se recupera cursurile din prima săptămână de semestrul 2 la care se renunţă, în vederea recuperării zilelor din vacanţa forţată. În săptămâna Şcoala Altfel urmau să se organizeze şi olimpiadele şcolare.

Când termină şcoala clasele terminale

Prin excepţie de la prevederile anterior menţionate, pentru clasele terminale din învăţământul liceal (clasa a XII-a zi, clasa a XIII-a seral şi frecvenţă redusă), anul şcolar are 32 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 27 mai 2022.
Pentru clasele a VIII-a, anul şcolar are 33 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 3 iunie 2022, în timp ce pentru clasele din învăţământul liceal - filiera tehnologică (exceptând clasele terminale anterior menţionate), respectiv pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are 37 de săptămâni de cursuri.

Publicat în National
Luni, 04 Octombrie 2021 15:46

Start în anul universitar 2021-2022

Festivitatea de deschidere a anului universitar 2021-2022 la Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi (UDJG) a avut loc într-un cadru restrâns în aula „Alexandru Ioan Cuza“ (fosta aula Magna). Au participat reprezentanţi ai mediului academic gălăţean, ai studenţilor, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, judeţene şi bisericii. Manifestarea a început cu un recital al corului Facultăţii de Arte care a intonat imnul României şi Gaudeamus Igitur.

Rectorul UDJG prof.dr.ing. Lucian Puiu Georgescu s-a adresat în primul rând bobocilor din anul I, felicitându-i pentru alegerea făcută: „Aţi făcut o alegere înţeleaptă când aţi ales universitatea noastră. Este o instituţie de prestigiu cu peste 70 de ani de activitate care a dat de-a lungul timpului multe personalităţi în toate domeniile. Avem un rating foarte bun, situându-ne pe locurile 6-8 în topul universităţilor din ţară“. Au luat pe rând cuvântul ÎPS Casian Crăciun, episcopul Dunării de Jos, primarul Ionuţ Pucheanu, prefectul interimar Paul Cristea şi preşedintele Consiliului Judeţean, Costel Fotea. Fiecarea dintre aceştia au adresat încurajări şi urări de sănătate studenţilor şi profesorilor la început de an nou universitar şi şi-au arătat disponibilitatea de a colabora cu UDJG în realizarea parteneriatelor actuale, dar şi pe viitor.

Dintre proiectele propuse pe termen scurt (până la sfârşitul anului calendaristic) de conducerea UDJG amintim: acordarea gratuită a unui număr de 750 de tablete digitale studenţilor cu o situaţie materială deficitară, modernizarea unui număr de aproximativ 40 de săli de clasă precum şi modernizarea reţelei de distribuţie a agentului termic. Practic, anul acesta este prima dată după 30 de ani când vor fi schimbate toate ţevile ce asigură încalzirea cu agent termic. Festivitatea s-a desfăşurat cu respectarea tuturor măsurilor igienico-sanitare în vigoare. Au fost de asemenea prezenţi cei şase prorectori, dar şi majoritatea decanilor din cele 14 facultăţi din cadrul UDJG.

Autor: Ştefan IORGA

Publicat în Comunitate

LIBERTY Galaţi, cel mai mare producător integrat de oţel din România, a raportat o serie de rezultate foarte solide pentru al doilea trimestru al acestui an, cu EBITDA (câştigul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) în creştere cu peste 60% faţă de trimestrul precedent, care a reprezentat cel mai bun rezultat înregistrat din 2008 şi până în prezent. Combinatul îşi ridică acum nivelurile de producţie şi a făcut progrese suplimentare în privinţa proiectelor strategice necesare transformării unităţii, pentru a se atinge neutralitatea de carbon până în 2030.

„Aş dori să mulţumesc tuturor celor din echipa de la Galaţi pentru aceste rezultate extraordinare. Am îmbunătăţit nu numai performanţele financiare şi operaţionale ci şi calitatea produselor şi serviciile pentru clienţi. Acum ne vom concentra pe progresul proiectelor pe termen mediu şi lung din călătoria noastră către neutralitatea emisiilor de carbon, precum şi pe munca asiduă de a atrage tinerii noi colegi - muncitori şi specialişti - care ne pot ajuta să ne pregătim pentru acel viitor”, a declarat Aida Nechifor, Directorul General al LIBERTY Galaţi.

Compania a raportat rezultate excelente pentru trimestrul încheiat la 30 iunie 2021, cu o cifră de afaceri de 2,4 miliarde RON (492 milioane EUR) şi EBITDA de 412 milioane RON (84 milioane EUR), în creştere cu 37% şi respectiv 61% faţă de rezultatele bune din trimestrul încheiat la 31 martie 2021, despre care Monitorul de Galaţi a relatat în articolul „LIBERTY Galaţi: Profit de 52 milioane euro, în primele 3 luni ale anului - https://www.monitoruldegalati.ro/stirea-zilei/liberty-galati-profit-de-52-milioane-euro,-in-primele-3-luni-ale-anului.html”. Combinatul este în prezent în curs de creştere a producţiei către nivelul de 3 milioane de tone anual, de la aproximativ 2 milioane în 2020 şi a livrat către clienţi 566.000 de tone în T2, cu 7% mai mult decât în primul trimestru.

„Echipa de la Galaţi a livrat din nou rezultate, construite pornind de la un început de an foarte bun, pentru ca acum să obţină o altă serie de rezultate-record. Am aşteptări din partea echipei: să crească şi mai mult producţia şi să contribuie la eforturile către atingerea obiectivelor GREENSTEEL şi a adevăratei neutralităţi de carbon. În ultimele săptămâni - cât am fost la Galaţi şi la Bucureşti - m-am bucurat să lucrez împreună cu echipa şi cu partenerii noştri, pentru a dezvolta strategia de transformare care va fi în centrul viziunii noastre globale GREENSTEEL”, a spus Sanjeev Gupta, Preşedinte Executiv al LIBERTY Steel Group.

Echipa de conducere a făcut progrese suplimentare în pregătirea proiectelor majore, necesare îmbunătăţirii infrastructurii existente a LIBERTY Galaţi şi a calităţii portofoliului său de produse, precum şi a iniţiativelor strategice care vor sprijini transformarea Combinatului într-un furnizor de oţel neutru de carbon până în 2030.

„Acest progres către CN30 va fi potenţat de Memorandumul de Înţelegere, semnat în luna iulie, pentru crearea unui cadru de colaborare tehnică şi de cercetare cu Centrul Român al Energiei, grupul internaţional de inginerie MTAG Elveţia, I.C.S.I. Râmnicu Vâlcea - un institut de cercetare şi dezvoltare - şi Adrem, o companie de servicii energetice orientată spre inovaţie, eficienţă şi durabilitate. Cadrul va promova, facilita şi consolida eforturile colective ale partenerilor în cercetarea, inovarea şi dezvoltarea afacerilor pentru noi tehnologii de producere de energie şi combustibili în special pe bază de hidrogen”, transmite compania.

Publicat în Știrea zilei